Fostul președinte și prim-ministru al Rusiei, Dmitri Medvedev, un aliat fidel al lui Putin, reia ideea desființării statului ucrainenan și împărțirea teritoriului său cu câteva țări vecine din UE

Medvedev insistă asupra dispariției Ucrainei în forma sa actuală și asupra împărțirii acestei țări.

Dmitri Medvedev, aliatul fidel al fascistului rus Putin, insistă, într-o postare pe Telegram vineri, că împărţirea Ucrainei, cu estul mergând spre Rusia, iar zonele de vest la câteva ţări membre ale Uniunii Europene ar fi varianta care ar garanta că un conflict între Rusia şi Ucraina nu va reizbucni în viitor, iar riscul transformării acestuia într-un al Treilea Război Mondial va fi eliminat, potrivit portalului rusesc RBC.ru şi agenţiei de presă DPA și Agerpres, reluate de https://timpul.md.

Conform publicaţiei ruse citate, Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, evaluează viitorul Ucrainei după actualul conflict şi prezintă trei scenarii de desfăşurare a evenimentelor, în care, în fiecare dintre ele, Ucraina în forma actuală ar urma să ”dispar㔺i să înceteze să mai existe ca stat independent, conform publicaţiei ruse citate.

Primul scenariu presupune ca o serie de ţări din Uniunea Europeană, pe care nu le nominalizează de această dată, să preia controlul asupra vestului Ucrainei.

Într-o postare în luna aprilie, Medvedev, un aliat de bază al preşedintelui rus Vladimir Putin, propunea Poloniei, Ungariei şi României împărţirea Ucrainei.

În acest caz, va rămâne ”un fel de teritoriu ucrainean al nimănui” care se va proclama drept ”succesorul fostei Ucraine” şi îşi va declara intenţia de a recupera teritoriile pierdute în urma anexării acestora de către Rusia şi dorinţa de a adera la UE şi NATO.

Atunci, potrivit lui Medvedev, conflictul va reizbucni şi va deveni unul permanent, ”cu ameninţarea să se transforme într-un al Treilea Război Mondial în toată regula”.

Cea de-a doua variantă, potrivit lui Medvedev, arată astfel: Ucraina ”dispare în procesul împărţirii între Rusia şi o serie de state UE”, după care ”se formează guvernul Ucrainei” într-una dintre ţările europene.

În acest caz, în opinia sa, riscul reizbucnirii conflictului pe scară largă este unul moderat.

În cel de-al treilea scenariu, expus de Medvedev, regiunile de vest ale Ucrainei se alipesc la ţări ale UE, în timp ce regiunile din centrul ţării şi ”unele regiuni fără stăpân” aderă de bună voie la Rusia.

Acest rezultat ar ”pune capăt conflictului cu garanţii suficiente că nu va fi relansat într-o perspectivă mai lungă de timp”, scrie Medvedev.

Potrivit vicepreşedintelui Consiliului de Securitate, Moscova ”s-ar putea să se mulţumească temporar cu a doua variantă, dar avem nevoie de a treia”.

Astfel, scenariul ”provizoriu” acceptabil pentru Rusia ar însemna ca Ucraina să fie complet împărţită între Rusia şi ţările UE.

Este ”evident pentru toată lumea” că nu există alte scenarii realiste, susţine Dmitri Medvedev, care declară că Ucraina este un ”stat pe moarte”.

În acest context, RBC.ru, aminteşte că, în 2010, pe vremea când Dmitri Medvedev era preşedinte (2008-2012), el numea Ucraina şi Rusia ca fiind două ţări foarte apropiate şi invita ca ”relaţiile cu Kievul să fie ridicate de la nişte relaţii obişnuite la unele de parteneriat”, subliniind necesitatea de a ”reanima” cooperarea ruso-ucraineană.

Așa cum este cunoscut, la 24 februarie 2022, Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, pe care o numeşte ”operaţiune militară specială”, denunţată de Kiev şi Occident drept cea mai sângeroasă agresiune neprovocată şi nelegitimă după cel de-al Doilea Război Mondial în Europa.

RBC.ru aminteşte și că, imediat după trimiterea trupelor în Ucraina în februarie 2022, Kremlinul asigura că nu îşi propune împărţirea Ucrainei şi că nici nu poate fi vorba de ocuparea teritoriului ucrainean de forţele ruse.

În luna septembrie 2022, Rusia a alipit , pe lângă peninsula Crimeea (anexată în 2014), regiunile ucrainene parţial ocupate – Lugansk, Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

Publicitate

Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat a Rusiei, pretinde că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” din cel de-al Doilea Război Mondial

Publicația https://notesfrompoland.com relatează că Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, a cerut Poloniei să plătească Moscovei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” acesteia la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și apoi ajutarea acesteia la reconstrucție.

Volodin, care este o figură principală a partidului Rusia Unită a lui Vladimir Putin, a mai spus că „Polonia trebuie să returneze” teritoriile pe care le-a primit ca parte a reglementării postbelice și a cerut interzicerea intrării camioanelor poloneze în Rusia.

Remarcile oficialului fac parte dintr-o interpretare revizionistă a istoriei prezentată de personalități importante din politica rusă, în special de Putin însuși.

În timp ce sosirea Armatei Roșii a pus capăt ocupației germane a Poloniei din timpul războiului mondial, aceasta a inaugurat decenii de guvernare comunistă impusă de sovietici, care a durat până în 1989.

Harta Poloniei 1918-1939 și împărțirea ei între Hitler și Stalin în 1939

Harta Poloniei în prezent

Mai mult, înaltul oficial rus se face că uită faptul că războiul a început în septembrie 1939, când Stalin și Hitler s-au înțeles să invadeze Polonia și să o împartă între ei.

Ca parte a reașezării postbelice, Polonia a primit teritorii de la Germania în vest, însă în același timp, a pierdut o suprafață și mai mare de pământ în est, care a fost anexată de Uniunea Sovietică.

În recentele sale declarații – făcute într-o postare Telegram care a fost vizualizată de peste 1,5 milioane de ori – Volodin a susținut că „Polonia a uitat că eliberarea sa de invadatorii fasciști” a venit „la un preț mare pentru poporul sovietic”.

„O treime din teritoriile poloneze actuale… au devenit parte din [Polonia] după cel de-al Doilea Război Mondial numai datorită țării noastre”, a susținut Volodin, care nu a menționat că o parte și mai mare a teritoriului Poloniei de dinainte de război a mers către Uniunea Sovietică.

Apoi a susținut de asemenea, că sovieticii au cheltuit echivalentul a peste 750 de miliarde de dolari în termenii actuali, pentru reconstruirea și dezvoltarea Poloniei după război. În timp ce sovieticii au contribuit la redresarea Poloniei după război, și-au folosit și controlul asupra țării, pentru a o împiedica să primească ajutor conform Planului Marshall al SUA.

Deceniile de guvernare comunistă impusă de sovietici au obligat Polonia și alte țări din blocul estic să rămână în urma Occidentului din punct de vedere economic, un decalaj pe care Polonia a reușit să-l lichideze abia după recâștigarea independenței sale față de Rusia în 1989.

Volodin a continuat acuzând autoritățile actuale ale Poloniei că au demolat monumente ale Armatei Roșii, au închis școli rusești și de „furtul proprietăților rusești”.

Ce nu a spus el, a fost faptul că Polonia a confiscat recent proprietăți utilizate anterior de ambasada Rusiei, dar a făcut acest lucru pe baza unor ordine judecătorești anterioare ignorate de Moscova.

Având în vedere că Polonia „a abandonat istoria comună și a profanat memoria soldaților noștri”, ea „trebuie să returneze teritoriile dobândite ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și să ramburseze țării noastre fondurile cheltuite pentru ea în anii de război și postbelici”, a scris Volodin.

În plus, președintele Dumei a propus ca Rusia să interzică intrarea camioanelor poloneze pe teritoriul său.

A face acest lucru, a spus el, ar costa Polonia 8,5 miliarde de euro și ar forța 2.000 de firme poloneze care angajează 20.000 de șoferi să dea faliment. El spune că problema va fi discutată luni de Duma.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a descris luni planurile Rusiei de a impune sancțiuni Poloniei drept „un truc propagandistic tipic” și a subliniat că, din punct de vedere istoric, de fapt Rusia trebuie să plătească despăgubiri Poloniei. 

„Acesta este un truc propagandistic tipic rusesc. Rusia este responsabilă pentru pagube mari aduse substanței materiale a Poloniei”, a spus Morawiecki în timpul unei vizite în orașul de coastă Gdynia.

El a adăugat că Rusia va trebui să plătească pe fondul războiului pe care îl duce la scară largă împotriva Ucrainei.

„Rusia va trebui, cu siguranță, să plătească despăgubiri uriașe Ucrainei, unde se face vinovată de crime de război și provoacă pagube economice uriașe”, a spus premierul polonez. (sursa: The First News)

Până acum nu a existat niciun răspuns oficial din partea guvernului polonez la declarația lui Volodin.

În 2020, liderul partidului de guvernământ al Poloniei, Jarosław Kaczyński, a cerut Rusiei să plătească Poloniei despăgubiri pentru invazia și ocupația sovietică din cel de-al Doilea Război Mondial. Ambasadorul Rusiei a răspuns sugerând că, de fapt, Polonia ar trebui să plătească Rusiei pentru eliberarea ei de sub ocupația germană nazistă.

Polonia a fost unul dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei de la invazia Rusiei de anul trecut. Pe lângă faptul că oferă Kievului ajutor militar și umanitar, Varșovia a făcut și presiuni pentru comunitatea internațională să impună sancțiuni mai dure Moscovei.

Goralii – „muntenii” Poloniei și rădăcinile lor românești

Ei nu îşi pot tăia rădăcinile și încă îşi revendică originile de le noi. Dialectul lor, aproape dispărut, include termeni împrumutaţi din limbile cehă, poloneză, slovacă precum şi vreo 80 de cuvinte de origine română, în special din vocabularul păstoresc…

Locul în care goralii îşi aşează stâna este stână, locul în care fac focul este vatră, zerul e zer, strunga e strungă, pastyr- păstor, bacia-baci, geleta -găleată etc. iar rasa de oi pe care o cresc este ţurcană ca şi cea de la noi şi este numită vlahşca.

Unii cercetători au emis păreri, mai mult sau mai puţin argumentate, cum că aceste populaţii ar fi urmaşe ale triburilor dacilor liberi.

 Dincolo de păreri, opinii sau ipoteze, un lucru este cert: într-o vastă zonă din Carpaţii Nordici vlahii (românii) şi-a rânduit existenţa în urmă cu 500 de ani conform dreptului valah având şi un episcop propriu.

Istoria vlahilor din aceste locuri a fost cercetată insuficient în țara noastră.

Grupurile de populaţii din  Munţii Carpati de nord, atât cele cu origini latine cât şi cele slave, au fost consemnate în cronicile care descriau descălecarea ungurilor în Panonia anului 896.

Cronicarul Anonymus, spune că ungurii i-au întîlnit pe slavii din Halici, iar după traversarea munţilor au dat de slavi, bulgari, vlahi şi de „păstorii romanilor”.

Cronica lui Nestor susţine că, după trecerea Carpaţilor Nordici, ungurii s-au ciocnit atât cu volohii pe care i-au alungat, cât şi cu slavii pe care i-au supus.

În secolul XVII a fost întemeiată în această zonă o formaţiune care a dorit să dobândească o formă de statalitate.

S-a numit Valahia de Sus, pe care storicii noştri doar o amintesc fără a da prea multe precizări..

Vlahii au supravieţuit în Moravia cehă şi în Silezia poloneză învecinată. În Moravia se numesc valaši şi trăiesc în număr mai însemnat în aşa-numita „Valahie Moravă”, în aşezări precum Rožnov pod Radhoštěm (unde există şi Muzeul Satului Valah), Valašské Meziříčí, Valašské Klobouky, Brumov-Bylnice, Vsetin, Karolinka, Slavičín, Vizovice sau Zubří.

În Silezia polonă sunt cunoscuţi sub numele de wałasi şi sunt prezenţi mai ales în zona localităţilor Cieszyn şi Skoczow.

Locuitorilor întemeietori ai acestor aşezări li s-a recunoscut un episcop propriu în persoana călugărului ortodox Chiril Românul.
Pe la sfârşitul veacului al XV-lea, documentele aminteau numele a cinci voievozi români refugiaţi în Polonia: Ştefan al Sapineţului, Nan şi Pascu ai Sanokului, Dinga din Stupinţa şi Giurgiu al Samborului.
Cei mai mulţi au plecat din Ardeal din cauza condiţiilor grele de acolo, dar şi pentru faptul că românii care erau luptători de elită, au fost agreați de polonezi datorită vitejiei și fidelității lor.
La sosirea în Polonia, ei primeau titlul de cneaz, şapte “lanuri” de pământ” (”mensura valachias”), iar oamenii de rând, câte 30-40 de hectare, fiind scutiţi de dări (censuri), pentru 24 de ani, având dreptul să se mute oricând de pe o moşie pe alta, numai conform dreptului valah, “Jus valachicum”.
În virtutea acestui drept, cnezii puteau ţine pe pămînturile lor două crâşme, mori, prive, prisăci sau pescării, erau liberi să-şi vândă pământurile sau să le dăruiască, pentru toate acestea fiind datori să meargă la război cu cal, arc şi săgeţi.
Supuşii cneazului trebuiau să-i muncească acestuia şase zile pe an, să-i dea la sfârşitul anului cam o treime din censul cuvenit regilor Poloniei. De Crăciun şi de Paşti, dădeau un prinos numit “colindă”.
În Polonia, românii erau de neatins. Aveau dreptul de a se judeca singuri, cneazul şi scaunul de judecată al bătrânilor fiind singurele foruri juridice.
În faţa oricăror acuzări, românii spuneau: “duceţi-mă la domnul meu, fiindcă eu posed dreptul valah!”.
Urmaşii acestor români, deşi se disting, cum am mai arătat, de populaţia slavă care i-a asimilat, se consideră, firesc, buni cetăţeni ai actualelor state pe teritoriul cărora vieţuiesc.

Cel mai mare muzeu al „muntenilor valahi” este în… Cehia, la Roznov, în Moravia.

Ca urmare a genocidului austriac din sec XVII – care trebuie studiat, afirmat și lămurit nu doar științific, ci și politic, fiind probabil, prima crimă în masă din Europa modernă (care a prefatat dărâmarea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania de către generalul austriac Bukow), când au fost omorâți cca 17 mii de valahi-gorali, aceștia au suferit un șoc cultural.

Cam ca românii care au trecut prin teroarea hortystă: n-au mai îndrăznit sa își vorbească limba, pe care și-au pierdut-o în timp, și au trecut la catolici – dar bisericile lor stau mărturie că au origini ortodoxe.

Mărturisește aceste grozăvii și azi inima de oțel care se poate vedea în podoabele stradale de Crăciun și pe care o poartă la gât bărbații gorali din munți și până în Cracovia.

Azi, goralii sunt mândri de originile lor și profita din plin de libertatea pe care o au de „a se afirma cu specific regional”.

Muzica lor e izbitor de familiară nouă, cu dese accente ale taragotului ardelenesc.

Nu e loc în Carpații polonezi sa nu întâlnești denumirea de goral cu simbolistica aferentă – costumul popular, oaia, calul: servicii turistice, restaurante, firme de construcții…

Un tratat conceput de cehi (!) acum câțiva ani privitor la UNITATEA ARHITECTURALA DE TIP VALAH A ÎNTREGULUI LANȚ AL CARPAȚILOR, a fostla noi blocat la traducere (la nivelul unui institut de cercetare al Academiei și la nivelul Muzeului Satului).

Înaintemergătorul descoperirii lor a fost sociologul şi antropologul de renume, profesor univeresitar îndrumător de doctorat la Universitatea din Oradea, Gheorghe Sisetean, cu lucrările sale despre vlahii din Moravia.

Surse:

Ziarul Lumina; contributors.ro;https://www.activenews.ro.; https://cersipamantromanesc.wordpress.com.