CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Apropierea Serbiei de Grupul de la Vișegrad pune România într-o poziție stranie

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban și harta țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune.

Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia, scrie https://podul.ro/articol/15371/micri-importante-in-apropierea-noastr-serbia-devine-o-apropiat-a-grupului-de-la-visegrad-prin-intermediul-ungariei-romania-e-pus-intr-o-situaie-stranie-in-regiune

Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia. 

„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez. 

„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.

Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (…) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.

Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state. 

Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”

Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană. 

Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară. 

„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută. 

Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE. 

Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest. 

Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.

11/09/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Generalul Alexandru Grumaz , președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate: ”Pe flancul estic există numai două state importante care vor deveni lideri regionali: România și Polonia”. VIDEO

„Noi ne aflăm într-o încercuire psihologică a Rusiei. Turcia nu este interesată de Marea Neagră, decât de resursele de gaz. Ungaria construiește centrale nucleare cu banii de la Moscova, Bulgaria joacă la două capete: pe de o parte vrea trupe americane, de partea cealaltă vrea conducte de gaze din Rusia.

Nu mai vorbesc de Rusia efectiv, Moldova, Ucraina care este într-o stare greu de descris din punct de vedere geopolitic. Cu jumătate de țară ocupată de forțe contrare regimului de la Kiev… Belarusul în degringoladă…

Aici, pe flancul estic există numai două state care sunt importante: România și Polonia. 

Care vor deveni lideri regionali, fiecare pe bucata sa de interes geopolitic”, a spus generalul în rezervă Alexandru Grumaz , președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate, fost șef al Serviciului de Telecomunicații Speciale, analist de politică externă, care a vorbit în cadrul unui interviu DC News (https://www.dcnews.ro/romania-si-polonia–lideri-regionali–generalul-grumaz–e-fiecare-pe-bucata-sa-de-interes), despre presiunea pusă de Rusia asupra României prin țările din vecinătate.

26/10/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

România și Polonia sunt favoritele SUA în regiune și vor deveni lideri regionali


Cum văd americanii România: un tigru la Marea Neagră?

România și Polonia sunt favoritele SUA în regiune și vor deveni lideri regionali, fiecare pe bucata sa de interes geopolitic, scrie https://www.dw.com 

Cele două state urmează să fie conectate prin autostrăzi și căi ferate, de la Marea Neagră, din Constanța, până la Marea Baltică, la Gdansk. Aceste culoare vor ajuta la scoaterea Rusiei din ecuația energetică a zonei, având la nevoie și valențe militare.

Este viziunea sugerată, în mai multe rânduri, de ambasadorul Washigton-ului la București.

La sfârștiul săptămânii trecute, partea română și cea americană au și semnat un memorandum de peste 7 miliarde de dolari care, dacă se va pune în practică după alegerile americane, va face posibilă viziunea ambasadorului Adrian Zuckerman.

Cu acești bani ar urma să se termine lucrările Centralei Nucleare de la Cernavodă, începute în anii 80 cu un proiect canadian, pe care au încercat să pună mâna și chinezii via PSD.

Tot din memorandum rezultă și posibilitatea investiției care să lege Marea Neagră de Marea Baltică.

De altfel, conectarea celor două s-ar face destul de repede, dacă în loc să fie făcut un drum direct prin Ucraina, traseul ar ocoli prin Slovacia și Ungaria și ar intra în România prin Vest, mai cu seamă că există porțiuni lungi de autostradă pe acest ax și statele străbătute sunt toate în Inițiativa Celor Trei Mări sau Intermarium.

Planul n-ar lua în considerare o scurtătură prin Ucraina, o zonă prea complicată, pe care Rusia nu vrea să o lase să plece, iar Occidentul nu insistă să o dizloce. Intermarium este un concept preluat din muzeul de idei al istoriei și pus pe tapet de Polonia cu ajutorul Statelor Unite.

În perioada interbelică mareșalul polonez Józef Piłsudski a găndit o alianță, dacă nu chiar o federație a țărilor cuprinse „Între Mări” cu scopul de a apăra întreaga regiune atât împotriva Rusiei Sovietice, cât și a Germaniei.

Noul Intermarium are obiective relativ similare, dar îmbrăcate în termeni economici.

Inițiativa Celor Trei Mări, adică a statelor dintre Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră a fost inaugurată acum patru ani la Dubrovnik, cu scopul „consolidării independenței energetice” și a dezvoltării legăturilor între statele care participă: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Cu excepția Austriei, toate celelalte provin din fostul lagăr socialist și formează ceea ce, fostul șef al Pentagonului, Donald Rumsfeld, numea „noua Europă”, comparând-o în 2003, când se punea problema invadării Irakului, cu „vechea Europă”, în special Franța și Germania, care din punctul lui de vedere se refugiaseră într-un conformism politic vecin cu lașitatea.

Ambasadorul american la București pare să rețină această departajare, chiar dacă nu o formulează explicit. El vorbește despre importanța României și Poloniei pe flancul sudic, despre armamentul sofisticat pe care Statele Unite l-a amplasat în cele două state și despre proiectul comun pe care Varșovia și Bucureștiul trebuie să-l demareze cât de curând: conectarea lor pe șosea, pe cale ferată și în cele din urmă prin conducte energetice.

Polonia, care cumpără gaz din SUA prin terminalul Swinouscie din Mare Baltică se opune din răsputeri gazoductului Nord Stream 2, dintre Germania și Rusia.

România, pe de altă parte, nu are nicio problemă să-și completeze nevoile cu gaz rusesc, ținându-și propriile resurse pentru zile negre.

Turkish Stream, conducta care aduce gaz din Rusia în Turcia și mai departe în Balcani prin Bulgaria, nu a fost în niciun moment pusă sub semnul întrebării la București.

România își păstrează loialitatea față de americani, dar nu face exces de zel, investițiile militare rămân la limita cea mai de jos, proiectele energetice sunt modeste, legislația croită împotriva investitorilor se schimbă greu, iar unele întrebări puse de partenerul strategic, cel mai important, rămân fără răspuns din partea Bucureștiului.

De pildă, în iulie, când secretarul de stat american Mike Pompeo a îndemnat la realizarea unui coaliții internaționale pentru a contracara influența Chinei pe plan global, președintele Klaus Iohannis a spus că diplomația română va evalua „schimbările geopolitice” care au loc.

Este felul diplomatic în care răspunde România, atunci când e nevoită să aibă poziții ferme. Are o temere istorică, fiindcă e o țară de margine, care în trecut a fost într-o permanentă precaritate, între Estul lacom și Vestul egoist.

Chiar sub umbrela NATO și scutul SUA, România rămâne precaută, așteptând banii americani, aplaudând proiectele lor, dar refuzând pozițiile inflexibile, inclusiv atunci când ar trebui făcute împotriva Chinei.

Noul ambasador american la București încearcă să schimbe reflexele autohtone și să facă din România noul tigru la Marea Neagră, care să adune investiții, să se transforme într-un nod energetic important, o țară înarmată până în dinți, care știe clar ce vrea și care își dă mâna cu Polonia într-un triunghi cu vîrful la Washington.

14/10/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: