Condoleanţe poporului polonez, pe Facebook
Sign up for Facebook to connect with CONDOLEANŢE POPORULUI POLONEZ / CONDOLENCE to the POLAND.
Sute de internauţi îşi exprimă, pe Facebook, compasiunea faţă de poporul polonez, îndurerat de dramatica pierdere, într-un accident aviatic, a preşedintelui Lech Kaczynski şi a delegaţiei sale prezidenţiale care îl însoţea la Katyn, unde urmau să comemoreze asasinarea de către sovietici a mii de ofiţeri polonezi în al Doilea Război Mondial.
Cei peste 700 de membri ai grupului „Condoleanţe poporuliu polonez / Condolence to the Poland” îşi exprimă condoleanţele faţă de poporul polonez „atât pentru masacrul din 1940 (Katyn, unde trupele sovietice au ucis cca 20 de mii de ofiţeri polonezi), cât şi pentru tragedia aviatică din 2010, unde au decedat preşedintele polonez Lech Kaczynski, soţia acestuia, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei – Slawomir Skrzypek, şeful statului major al forţelor armate poloneze – Franciszek Gagor, alţi numeroşi demnitari, precum şi membrii echipajului”.
Comisia privind ultimele rezultate ale investigaţiilor în curs asupra accidentului a anunţat, potrivit „România liberă”, că avionul a efectuat o singură încercare de aterizare, nu trei sau patru, cum se vehicula în presă.
Rusia e fermă că piloţii sunt de vină, susţinând că nu există dubii privind cauzele catastrofei avionului prezidenţial polonez.
Pe de altă parte, deputatul polonez Artur Gurskii, membru al partidului „Dreptul şi Dreptatea” crede că Rusia „minte” în cazul accidentului tragic de la Smolensk.
Aeronava prezidenţială poloneză (TU-154M), care s-a prăbuşit în timp ce încerca să aterizeze în vestul Rusiei, pe un aerodrom lângă Smolensk, în condiţii de ceaţă densă, a provocat moartea preşedintelui polonez, Lech Kaczynski, a soţiei acestuia şi a altor 95 de persoane care se aflau la bord.
Autor: Ion Uruşciuc
Sursa: hotnews.md
16.04.2010
AUDIO. Străbunicul şi bunicul preşedintelui Lech Kaczynski îngropaţi la Bucureşti
16.04.2010
Conform unor documente strânse de către Ambasada Poloniei la Bucureşti, străbunicul şi bunicul regretatului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski, sunt îngropaţi în Bucureşti. Marius Tiţa, redactor-şef la Radio România Internaţional, ne explică în audio de mai jos, realizat pentru emisiunea “Mai aproape de Europa” de la Radio Vocea Basarabiei din această sâmbătă (cu începere de la ora 18.00 şi 23.00 în reluare), legăturile strămoşilor lui Lech Kaczynski cu România.
Dumnezeu să îi odihnească în pace pe toţi cei care şi-au pierdut viaţa în accidentul de la Smolensk.
Autor: Stela Popa,blog Basarabeni.ro
AUDIO:Click pe linkul de jos
Ultimul discurs al preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregătit pentru manifestarea de la Katyn
Preşedintele polonez Lech Kaczynzki:
“Pactul Ribbentrop-Molotov şi atacul sovietic asupra Poloniei au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn”
Presa şi opinia publica româneasca au intrat in posesia ultimul discurs al preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregătit pentru manifestarea de la Katyn. Iata discursul integral:
“Dragi reprezentanţi ai familiilor celor ucişi la Katyn. Doamnelor şi Domnilor. În aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagărele şi închisorile NKVD au fost ucişi. Genocidul a fost comis la dorinţa lui Stalin şi la comanda celei mai înalte autorităţi a Uniunii Sovietice.
Alianţa dintre cel de-al Treilea Reich şi Uniunea Sovietică, Pactul Ribbentrop-Molotov şi atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai în pădurea Katyn, dar şi în Tver, Harkov şi alte locuri de execuţie necunoscute, cetăţeni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalităţii noastre, care şi-au servit patria cu tărie, au fost ucişi.
În acelaşi timp, familiile celor ucişi şi mii de cetăţeni ai teritoriului răsăritean al Poloniei antebelice au fost trimişi în exil în locuri îndepărtate ale Uniunii Sovietice, unde suferinţa lor indescriptibilă a marcat drumul Golgotei Poloneze din Răsărit.
Cea mai tragică oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiţeri, preoţi, oficialităţi, poliţişti, vameşi şi gardieni polonezi au fost ucişi fără judecată şi fără condamnare. Au fost victimele unui război cumplit. Uciderea lor a fost o încălcare a drepturilor şi convenţiilor din lumea civilizată. Demnitatea lor ca soldaţi, polonezi şi oameni, a fost terfelită. Gropi ale morţii aveau drept scop să ascundă pentru totdeauna trupurile celor ucişi şi adevărul despre această crimă.
Lumea nu trebuia să afle niciodată. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul să-i jelească în public pe cei ucişi, să-i comemoreze cu mândrie. Pământul a acoperit urmele crimei şi minciuna trebuia să o şteargă din memoria oamenilor.
O tentativă de a ascunde adevărul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale această crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste în Polonia postbelică: o temelie mincinoasă a Republicii Populare Polone.
A fost momentul în care oamenii au fost nevoiţi să plătească un preţ greu pentru că ştiau şi-şi aminteau adevărul despre Katyn. Totuşi, rudele celor ucişi şi poporul curajos au păstrat amintirea, au apărat-o şi au transmis-o mai departe către următoarele generaţii de polonezi. Au reuşit să păstreze amintirea Katyn în perioada comunistă şi să o răspândească în perioada Poloniei libere şi independente. Drept urmare, le datorăm tuturor respectul şi mulţumirea noastră, îndeosebi familiilor celor ucişi la Katyn. În numele statului polonez, vă mulţumesc sincer că, apărând amintirea rudelor voastre, aţi reuşit să salvaţi o dimensiune extrem de importantă a conştiinţei şi identităţii noastre poloneze.
Katyn a devenit o rană dureroasă a istoriei poloneze, ce a otrăvit timp de decenii relaţiile dintre polonezi şi ruşi. Să lăsăm rana Katyn să se vindece şi să se cicatrizeze în sfârşit. Suntem deja pe cale să realizăm acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce ruşii au făcut în ultimii ani. Ar trebui să urmăm calea apropierii dintre naţiunile noastre, nu să ne oprim sau să ne întoarcem.
Toate circumstanţele crimei de la Katyn trebuie investigate şi dezvăluite. Este important ca nevinovăţia victimelor să fie confirmată oficial şi ca toate dosarele legate de această crimă să fie deschise, astfel încât minciuna Katyn să poată dispărea definitiv. Cerem acest lucru, înainte de toate, de dragul memoriei victimelor şi al respectului pentru suferinţa familiilor lor. Îl cerem, de asemenea, în numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia încrederii şi parteneriatului între naţiunile vecine în întreaga Europă.
Să omagiem memoria celor ucişi şi să ne rugăm. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor”
Presa şi opinia publica româneasca au intrat in posesia ultimul discurs al preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregătit pentru manifestarea de la Katyn. Iata discursul integral:
“Dragi reprezentanţi ai familiilor celor ucişi la Katyn. Doamnelor şi Domnilor. În aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagărele şi închisorile NKVD au fost ucişi. Genocidul a fost comis la dorinţa lui Stalin şi la comanda celei mai înalte autorităţi a Uniunii Sovietice.
Alianţa dintre cel de-al Treilea Reich şi Uniunea Sovietică, Pactul Ribbentrop-Molotov şi atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai în pădurea Katyn, dar şi în Tver, Harkov şi alte locuri de execuţie necunoscute, cetăţeni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalităţii noastre, care şi-au servit patria cu tărie, au fost ucişi.
În acelaşi timp, familiile celor ucişi şi mii de cetăţeni ai teritoriului răsăritean al Poloniei antebelice au fost trimişi în exil în locuri îndepărtate ale Uniunii Sovietice, unde suferinţa lor indescriptibilă a marcat drumul Golgotei Poloneze din Răsărit.
Cea mai tragică oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiţeri, preoţi, oficialităţi, poliţişti, vameşi şi gardieni polonezi au fost ucişi fără judecată şi fără condamnare. Au fost victimele unui război cumplit. Uciderea lor a fost o încălcare a drepturilor şi convenţiilor din lumea civilizată. Demnitatea lor ca soldaţi, polonezi şi oameni, a fost terfelită. Gropi ale morţii aveau drept scop să ascundă pentru totdeauna trupurile celor ucişi şi adevărul despre această crimă.
Lumea nu trebuia să afle niciodată. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul să-i jelească în public pe cei ucişi, să-i comemoreze cu mândrie. Pământul a acoperit urmele crimei şi minciuna trebuia să o şteargă din memoria oamenilor.
O tentativă de a ascunde adevărul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale această crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste în Polonia postbelică: o temelie mincinoasă a Republicii Populare Polone.
A fost momentul în care oamenii au fost nevoiţi să plătească un preţ greu pentru că ştiau şi-şi aminteau adevărul despre Katyn. Totuşi, rudele celor ucişi şi poporul curajos au păstrat amintirea, au apărat-o şi au transmis-o mai departe către următoarele generaţii de polonezi. Au reuşit să păstreze amintirea Katyn în perioada comunistă şi să o răspândească în perioada Poloniei libere şi independente. Drept urmare, le datorăm tuturor respectul şi mulţumirea noastră, îndeosebi familiilor celor ucişi la Katyn. În numele statului polonez, vă mulţumesc sincer că, apărând amintirea rudelor voastre, aţi reuşit să salvaţi o dimensiune extrem de importantă a conştiinţei şi identităţii noastre poloneze.
Katyn a devenit o rană dureroasă a istoriei poloneze, ce a otrăvit timp de decenii relaţiile dintre polonezi şi ruşi. Să lăsăm rana Katyn să se vindece şi să se cicatrizeze în sfârşit. Suntem deja pe cale să realizăm acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce ruşii au făcut în ultimii ani. Ar trebui să urmăm calea apropierii dintre naţiunile noastre, nu să ne oprim sau să ne întoarcem.
Toate circumstanţele crimei de la Katyn trebuie investigate şi dezvăluite. Este important ca nevinovăţia victimelor să fie confirmată oficial şi ca toate dosarele legate de această crimă să fie deschise, astfel încât minciuna Katyn să poată dispărea definitiv. Cerem acest lucru, înainte de toate, de dragul memoriei victimelor şi al respectului pentru suferinţa familiilor lor. Îl cerem, de asemenea, în numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia încrederii şi parteneriatului între naţiunile vecine în întreaga Europă.
Să omagiem memoria celor ucişi şi să ne rugăm. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor”
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
