CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Când vor fi retrocedate comorile culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana, Maramureș și Banat?


 

 

 

 

Se trezesc românii? Se cere retrocedarea comorilor culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana și Banat!, Foto: Facebook / Comunitatea Sanmiclauseana

 

 

 

Se trezesc românii? Se cere retrocedarea comorilor culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana și Banat!, Foto: Facebook / Comunitatea Sanmiclauseana

Românii care au vizitat muzeele din Viena sau Budapesta au avut surpriza să descopere acolo tezaure de aur și argint de o valoare culturală inestimabilă, jefuite din descoperiri întâmplătoare de pe teritoriul Transilvaniei în secolele trecute.

Întorși în țară, unii dintre acești români și-au împărtășit în mediul virtual experiențele și solicită ca aceste valori de patrimoniu să se întoarcă pe pământurile unde au fost descoperite.

Ca să vă dați seama de amploarea jafului făcut de austrieci în Transilvania este destul să afli că la muzeul din Viena cel mai important tezaur este unul … românesc: este vorba de Tezaurul de la Sânnicolau Mare (n.r. „Goldschatz von Nagyszentmikls”), aflat la Kunsthistorisches Museum.

Partea ciudată este că acest tezaur este prezentat în muzeul de la Viena exclusiv prin inscripții în limba germană, fără nici urmă de text în engleză sau altă limbă de circulaţie.

De fapt și mai ciudată este sărăcia informațiilor oferite cu privirea la originea, locul descoperirii și cultura din care face parte un asemenea spectaculos și deosebit de valoros tezaur cultural și istoric.

De ce nu oferă acești reprezentanți ai “civilizației” vestice informații legate de modul prin care au ajuns aceste comori în muzeele lor?

Că nu cumva să li se imprime eticheta de jefuitori? De tâlhari de comori arheologice din patrimoniul cultural al altor popoare?“În perioada comunistă s-a încercat aducerea comorii, însă austriecii au cerut enorm de mulţi bani şi nu au dorit să ni-l restituie.

După 1990 – au fost aduse în muzeul oraşului, fotografii cu expunerea tezaurului, iar o copie a comorii este expusă în muzeul de istorie din oraşul Arad.

Prin demersurile diplomatice active, odată cu intrarea României în U.E., sperăm că această comoară să fie adusă în Sannicolau Mare, fiindcă aici este locul ei.“, scriu pe facebook cei din comunitatea din Sânnicolau Mare Tezaurul de la Sânnicolau Mare este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme, provenind din perioada medievală timpurie.

Este considerat unul dintre cele mai importante tezaure de la începutul evului mediu european. După descoperire și după recuperarea sa de către autoritățile vremii, a fost inclus în colecția Curții Imperiale austriece.

Cele 23 de piese ale tezaurului, eterogene ca formă și execuție stilistică, sunt confecționate din aur cu o finețe variind între 12 și 22 .Pe unul dintre vasele de aur, respectiv pe vasul nr. 21, figurează o inscripție foarte interesantă realizată cu ajutorul caracterelor grecești, dar nu în limba greacă:

“ΒΟΥΗΛΑ.ΖΟΑΠΑΝ.ΤΕΣΗ.ΔΥΓΕΤΟΙΓΗ.ΒΟΥΤΑΟΥΛ.ΖΩΑΠΑΝ.ΤΑΓΡΟΓΗ.ΗΤΖΙΓΗ.ΤΑΙΣΗ”care

s-ar traduce potrivit istoricilor prin:

“Jupan Buila are toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de a] intra [în] toate cetățile

“Jupan Buila [are] toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de] ițiri [în] toate târgurile”.

Tezaurul de la Sannicolau Mare este considerat unul dintre cele mai importante tezaure ale Europei de la inceputul Evului Mediu.

În vara anului 1799, pe 3 iulie, un taran, Nera Vuin, sârb de origine, sapa pe lânga un zid ca să planteze vie, în curtea casei lui din Sannicolau Mare.

La un moment dat, sapa i s-a lovit de ceva metalic și a scos apoi din pămant avea sa uimeasca o lume intreaga.

Nu se stie nici acum, si probabil nu se va sti niciodata, cate piese faceau parte din tezaur.

Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche, dar nu au mai ajuns pana la noi.

Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toată mai multor negustori, separat, sau numai unui negustor grec ori armean, care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare, la Pesta.

Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate.

O alta varianta spune ca, atunci cand taranul a incercat sa le vânda, proprietarul terenului a aflat si a alertat autoritatile.

Era in interesul lui, caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara), cat si proprietarului pământului, iar daca descoperitorul nu declara, dar era denuntat, partea acestuia ii revenea denuntatorului.

Indiferent cum s-a intamplat, cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns, intr-un final, de la Pesta la Viena, unde se afla si astazi.

Unele dintre piese fusesera deteriorate. Sotia lui Nera Vuin ar fi pastrat si ea cateva piese mici, pe care le-a topit.

Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru. Doar ca sotia sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena, ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa, si n-a primit nimic.

Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii din Sannicolau Mare. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet, valoarea fiind estimata la trei milioane de florini.

Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta, de doua ori, prima data in 1884, apoi in 2002, la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei.

In România nu a fost expus niciodată.

S-a pus problema presupuselor perechi lipsa. Sperand ca au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului, in 2006, o echipa mixta de arheologi romano-maghiara a investigat zona, cu aparatura performanta. Nu s-a gasit nimic.

Căutatorii de comori au rascolit si ei pamantul de-a lungul anilor, dar in zadar.

Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare, ornamentate cu figuri florale, mitologice si geometrice, sapte vase joase – doua farfurii mai mari, doua mici, doua patere si un platou oval -, un bol cu o lucratura extrem de sofisticata, trei pocale, dintre care doua cu un cap de taur rasucit, privind inapoi si sprijinite pe trei picioare, iar un al treilea,în forma de scoică, doua potire, doua cani si un corn in forma de pâlnie.

Majoritatea au inscripții: in greaca, in limbi locale, dar cu alfabet grecesc, inca nedescifrate satisfacator, insemne cu aspect de rune, de asemenea nedescifrate intrutotul.

Descoperirea este unică, iar specialistii au reusit sa faca prea putine paralele cu piese gasite in alte parti. Nu s-a ajuns nici astazi la un acord asupra provenientei tezaurului. Datarea s-a facut pentru secolele al VI-lea si al IX-lea dupa Hristos.

În timp ce bulgarii spun ca a apartinut unui print bulgar, ungurii ca e hunic, aparținând poate lui Attila, sau chiar timpuriu maghiar, impingând datarea pâna in secolul X, cercetatorii nostri spun ca a fost al ducelui Ahtum, un descendent al voievodului Glad.

Unii consideră ca piesele au fost executate de meșteri aurari din Crimeea, altii ca au fost lucrate la Bizant sau chiar de pecenegi. Cele mai multe fire trimit însa spre o origine avară, notează  istorie-pe-scurt.ro.

E posibil sa fi fost vorba de un tribut platit de Bizanț unui prinț barbar de la Dunăre. Unele vase au inscriptii grecești cu mesaj creștin, altele au reprezentari de inspirație persană, altele trimit spre zona central-asiatica, iar altele sunt greco-romane.

Lucrătura meșterilor aurari care este aproape de perfecțiune. Studiile făcute de către cercetatorii austrieci, care au efectuat o scanare microscopica asupra pieselor, mărind detaliile de 4000 de ori, au arătat ca exista ornamente de doar un milimetru, pentru care s-a lucrat cu trei instrumente diferite, scrie https://www.opiniatimisoarei.ro

Deși tezaurul este cercetat cu asiduitate de doua sute de ani, mai este cale lungă de străbatut pâna la dezlegarea misterului care îl inconjoară.

Dimensiunile sale, caracterul de unicat, ciudatenia imaginilor si a inscrisurilor, maiestria lucrăturii, puritatea aurului, frumusetea formelor, toate acestea au facut ca tezaurul de la Sannicolau Mare să fie plasat între primele 10 cele mai spectaculoase tezaure de aur descoperite vreodata, notează istoricii.

Mai multe puteți afla  AICI.

27/01/2020 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: