CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce spun oamenii de știință despre CORONAVIRUS


                                                                   Foto: https://www.nationalisti.ro

Un virus nou, o epidemie și multe speculații. Datele științifice publice din acest moment nu susțin însă teorii răspândite pe internet sau rețele de socializare.

Coronavirusul, întâmplare sau armă biologică? Coincidențe ciudate.

 

Apariția coronavirusului a fost raportată pentru prima oară în luna noiembrie 2019 în China și de atunci această țară  asiatică este zdruncinată de o epidemie masivă  cauzată de răspândirea rapidă a acestuia, situație care a determinat regimul comunist să instituie carantină în mai multe oraşe și regiuni în care trăiesc zeci de milioane de oameni.

Cazuri de îmbolăviri cu acest virus sunt raportate  în mai multe ţări, printre care Mexic, SUA, Rusia, Japonia, Coreea şi de asemenea în Hong Kong, Macao şi Singapore.

În pofida acestei răspândiri masive, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a întrunit în două şedinţe, prima oară cu două zile în urmă, şi a doua oară joi, însă, în mod ciudat, nu s-a putut hotărî dacă este într-adevăr cazul să ridice epidemia la nivel de pandemie internaţională. 

Ce știm din surse științifice despre CORONAVIRUS ?

Ce este 2019-nCov?

 

Noul virus descoperit în China și raportat de autoritățile chineze în cadrul mai multor mecanisme de alertă comună internațională – printre care Inițiativa Globală pentru Diseminarea Informațiilor despre Influenza (Gripă) – face parte din familia coronavirușilor.

Această familie cuprinde viruși care se găsesc în mod normal la diferite specii de animale precum cămile, vite, pisici sau lilieci.

În situații rare, un coronavirus poate trece de la o specie la alta, de la un animal infectat la om, cum a fost cazul îmbolnăvirilor cu SARS sau MERS.

În ciuda speculațiilor, infectarea unui om de la un animal nu înseamnă neapărat consumarea cărnii acelui animal, respectiv ingestarea virusului. Este suficient, de exemplu, într-o situație ipotetică, să mângâiați o pisică bolnavă și să duceți mâna nespălată la gură.

  • SARS a fost un coronavirus apărut între 2001 și 2003, cu originea dovedită la o specie de lilieci. Epidemia a infectat puțin peste 8.000 de oameni. 774 de decese au fost raportate în urma SARS în 17 țări.

  • MERS a fost un coronavirus apărut inițial în 2012 și care a avut mai multe episoade epidemice. Originea virusului a fost stabilită la o specie de liliac din Orientul Mijlociu, iar apoi specia care a transmis virusul la om a fost cămila. Din 2012 au fost aproape 2.500 de cazuri și 858 de morți în urma acestei boli.

CONTEXT: Orice nou virus poate reprezenta un pericol la adresa oamenilor infectați și, în anumite situații specifice, poate avea potențial epidemic sau pandemic.

Deocamdată, nici noul coronavirus din China, nici SARS, nici MERS nu se apropie de pandemia de gripă din 1918. Acel virus a provocat mai multe morți decât toate victimele Primului și celui De-al Doilea Război Mondial adunate laolaltă.

Între 1918 și 1918, majoritatea victimelor erau în segmentul de vârstă 20-40 de ani. Acum, vârstnicii reprezintă majoritatea victimelor.

Cum se transmite virusul?

Informațiile inițiale din China arătau că un număr considerabil de cazuri de oameni infectați cu 2019-nCov aveau legătură cu o piață de animale vii, unde se comercializau și fructe de mare din orașul Wuhan, în China.

Ulterior, răspândirea virusului în mai multe țări și analiza epidemiologică a acestor noi cazuri au arătat că transmiterea are loc și între oameni.

În acest moment însă, comunitatea științifică nu a ajuns încă la o concluzie cu privire cât de ușor se transmite virusul de la om la om.

În cazul transmiterii SARS sau MERS între oameni, modalitatea cea mai probabilă era aceea ca particule provocate de tusea sau strănutul unui pacient infectat să ajungă la altă persoană.

Acest mecanism este același ca cel întâlnit la o gripă obișnuită sau la alte infecții respiratorii.

Care sunt simptomele?

Pentru infecțiile cu 2019-nCov confirmate în laborator, îmbolnăvirile nu au arătat o constanță a simptomelor și nici a efectelor.

Unele persoane aproape nu au avut simptome deloc, în schimb altele – cu precădere persoane în vârstă cu alte patologii asociate – au avut îmbolnăviri serioase, parte dintre ele fiind chiar mortale.

Deocamdată nu există date publice și confirmate științific care să arate că 2019-nCov a fost cauza directă a morții unui pacient. Majoritatea persoanelor care au murit aveau alte patologii asociate, iar complicațiile derivate au dus la decesul acestora.

Printre simptomele observate se numără

  • Febra

  • Tusea

  • Dificultatea de a respira

IMPORTANT: În acest moment, oamenii de știință pleacă de la premisa că simptomele, dacă apar, pot surveni într-un interval de 2 până la 14 zile de la infectarea unei persoane. Această estimare se bazează pe experiența anerioară cu perioada de incubație a viruslui MERS.

Cum se poate preveni o infecție?

În prezent nu există un vaccin împotriva 2019-nCov.

Cea mai bună metodă de prevenție este evitarea expunerii la virus.

Deși, în prezent, virusul nu a fost confirmat în România, țare se află în plin sezon de gripă. Măsuri simple aplicate zilnic pot ajuta la limitarea răspândirii oricărui virus de acest tip:

Spălați-vă des pe mâini, cu apă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde. Ca regulă simplu de reținut, cântați-vă de două ori în minte „Mulți ani trăiască” și e suficient ca timp.
Evitați atingerea ochilor, a nasului și a gurii cu mâini nespălate
Evitați contactul apropiat cu persoane bolnave
Stați acasă – nu mergeți la muncă, nu trimiteți copii la grădiniță / școală – dacă sunteți bolnavi
Tușiți sau strănutați într-o batistă de unică folosință, apoi aruncați-o la gunoi
Dacă nu aveți batistă, tușiți în interiorul cotului, nu în palme
Curățați / desinfectați suprafețe și obiecte pe care le atingeți des: tastaturi, întrerupătoare, clanțe, robinete etc

Ce tratament există?

Nu există un tratament antiviral special pentru 2019-nCov. Se recomandă un tratament generalist cu medicamente antivirale și sprijin pentru ameliorarea simptomelor.

 

 

 

 

 

Coronavirusul mortal, întâmplare sau armă biologică? Coincidențe ciudate

 

Cu toate că ştirile despre epidemia din China fac prima pagină a ziarelor din toată lumea, este încă neclară sursa lui – exceptând faptul că provine din Wuhan, unde se presupune că ar fi apărut în Piaţa de fructe de mare a oraşului din cauza animalelor vândute sau sacrificate.

Cu toate acestea, există o coincidenţă care merită examinată, care a fost semnalată şi de publicaţia Zerohedge.  Wuhan nu este numai locul din care a izbucnit epidemia, ci şi oraşul care găzduieşte un interesant laborator biologic, a cărui poveste este controversată.

În februarie 2017, prestigioasa revistă  Nature a scris un articol extins despre ceea ce a numit „laboratorul chinez pregătit să studieze cei mai periculoşi germeni patogeni din lume”.

Laboratorul din Wuhan a costat 44 de milioane USD, şi din motive de securitate, a fost construit cu asistenţă franceză cu mult peste nivelul probabil al inundaţiilor şi gândit pentru a rezista unui cutremur cu magnitudinea 7, deşi zona nu are istoric de cutremure puternice.

Până aici lucrurile sunt de înţeles, fiind vorba despre un laborator de viruşi letali, şi dată fiind corupţia guvernamentală dramatică din China comunistă.

Laboratorul a fost menit controlului bolilor emergente, păstrării viruşilor purificaţi şi gândit să acţioneze ca „laborator de referinţă” al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, legat de laboratoare similare din întreaga lume, „un nod cheie în reţeaua de laboratoare pentru biosecuritate globală”, potrivit directorului său Yuan Zhiming.

Academia Chineză de Ştiinţe a aprobat construirea unui laborator BSL-4 în 2003 (în acel moment epidemia de SARS ascunsă de regim tocmai lovise China). Laboratorul a fost proiectat şi construit cu asistenţă franceză ca parte a unui acord de cooperare din 2004 privind prevenirea şi controlul bolilor infecţioase emergente, ceea ce iarăşi nu ar trebui să mire pe nimeni, la momentul respectiv Occidentul încercând să ia măsuri ca tragedia produsă de virusul SARS care a ajuns în 37 de ţări (cu aportul regimului comunist chinez care a muşamalizat răspândirrea sa luni de zile) să nu se mai repete.

Cu toate acestea, complexitatea proiectului, lipsa de experienţă a Chinei, dificultatea de a menţine finanţarea şi procedurile laborioase de obţinere a aprobărilor guvernamentale au făcut ca laboratorul să nu fie finalizat până la sfârşitul anului 2014, acelaşi an în care mii de eşantioane de SARS au fost furate de la un laborator supersecurizat al Institutului Pasteur. Furtul nu a fost elucidat niciodată, laboratoul fiind închis câteva luni mai târziu.

Laboratorul din Wuhan a avut ca prime proiecte studierea virusului care cauzează febra hemoragică congoleză, şi, bineînţeles, virusul SARS.

Laboratorul are acreditare BSL-4, un nivel ridicat de bioconţinere, inclusiv filtrarea aerului şi tratarea apei şi a deşeurilor înainte de ieşirea din laborator şi stipularea faptului că cercetătorii îşi schimbă hainele şi fac duş înainte şi după utilizarea instalaţiilor de laborator.

Dar laboratoarele BSL-4 sunt adesea controversate. Primul laborator BSL-4 din Japonia a fost construit în 1981, dar a funcţionat cu agenţi patogeni cu risc mai mic până în 2015, când problemele de siguranţă au fost depăşite în cele din urmă, potrivit Nature.

Richard Ebright, biolog molecular la Universitatea Rutgers din Piscataway, New Jersey, susţine că virusul SARS, studiat la laboratorul din Wuhan, a scăpat de mai multe ori din instalaţiile de izolare la nivel înalt din Beijing.

Mai jos redăm articolul revistei Nature, care sugerează, subtil dar fără dovezi, că epidemia de coronavirus ar fi putut fi un virus scăpat din laboratorul Wuhan, inclusiv unul transformat în armă.

Unii oameni de ştiinţă din China sunt îngrijoraţi de evadarea agenţilor patogeni şi de adăugarea unei dimensiuni biologice tensiunilor geopolitice dintre China şi alte naţiuni. Însă microbiologii chinezi îşi celebrează intrarea în cadrul ţărilor-elită, împuternicite să lupte cu cele mai mari ameninţări biologice din lume.

„Va oferi mai multe oportunităţi cercetătorilor chinezi, iar de contribuţia noastră la agenţii patogeni de nivelul BSL-4 va beneficia lumea”, afirmă George Gao, director al Laboratorului cheie al Academiei Chineze de Ştiinţe pentru Microbiologie şi Imunologie Patogenă din Beijing.

Există deja două laboratoare BSL-4 în Taiwan, dar laboratorul naţional din Wuhan ar fi primul pe continentul chinez.

Laboratorul a fost certificat ca respectând standardele şi criteriile BSL-4 de către Serviciul Naţional de Acreditare din China pentru Evaluarea Conformităţii (CNAS) în ianuarie. CNAS a examinat infrastructura, echipamentul şi managementul laboratorului, spune un reprezentant CNAS, deschizând calea să fie aprobat de Ministerul Sănătăţii. Un reprezentant din minister susţine că se va mişca lent şi prudent; dacă evaluarea merge fără probleme, ar putea aproba laboratorul până la sfârşitul lunii iunie.

BSL-4 este cel mai înalt nivel de bioconţinere: criteriile sale includ filtrarea aerului şi tratarea apei şi a deşeurilor înainte de ieşirea din laborator şi stipularea faptului că cercetătorii îşi schimbă hainele şi fac duş înainte şi după utilizarea instalaţiilor de laborator. Astfel de laboratoare sunt adesea controversate. Primul laborator BSL-4 din Japonia a fost construit în 1981, dar a funcţionat cu agenţi patogeni cu risc mai mic până în 2015, când problemele de siguranţă au fost depăşite în cele din urmă.

Extinderea reţelelor de laborator BSL-4 în Statele Unite şi Europa în ultimii 15 ani – cu peste 12 acum în funcţiune sau în construcţie în fiecare regiune – s-a confruntat, de asemenea, cu rezistenţă, inclusiv întrebări despre nevoia atâtor instalaţii.

Laboratorul Wuhan a costat 300 de milioane de yuani (44 de milioane USD) şi pentru a atenua problemele de siguranţă a fost construit cu mult peste nivelul inundaţiilor şi cu capacitatea de a rezista la un cutremur cu magnitudinea 7, deşi zona nu are istoric de cutremure puternice. Se va concentra pe controlul bolilor emergente, va păstra viruşii purificaţi şi va acţiona ca „laborator de referinţă” al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, legat de laboratoare similare din întreaga lume. „Va fi un nod cheie în reţeaua de laborator biosecuritate globală”, afirmă directorul laboratorului Yuan Zhiming.

Academia Chineză de Ştiinţe a aprobat construirea unui laborator BSL-4 în 2003, iar epidemia de SARS (sindrom respirator acut sever) care se derula la momentul respectiv a acordat impuls proiectului. Laboratorul a fost proiectat şi construit cu asistenţă franceză ca parte a unui acord de cooperare din 2004 privind prevenirea şi controlul bolilor infecţioase emergente. Dar complexitatea proiectului, lipsa de experienţă a Chinei, dificultatea de a menţine finanţarea şi procedurile încete de aprobare guvernamentale au făcut ca proiectul să nu fie finalizat până la sfârşitul anului 2014.

Primul proiect al laboratorului va fi studiul agentului patogen BSL-3 care cauzează febra hemoragică Crimeea-Congo: un virus mortal transmis de căpuşe care afectează animalele din întreaga lume, inclusiv în nord-vestul Chinei, şi care poate sări la oameni.

Planurile viitoare includ studierea agentului patogen care provoacă SARS, care, de asemenea, nu necesită un laborator BSL-4, înainte de a trece la Ebola şi la virusul Lassa din Africa de Vest. Un milion de chinezi lucrează în Africa; ţara trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate, spune Yuan. „Viruşii nu cunosc graniţele.”

Dar grijile înconjoară laboratorul chinezesc. Virusul SARS a scăpat de mai multe ori din instalaţiile de izolare la nivel înalt din Beijing, notează Richard Ebright, biolog molecular la Universitatea Rutgers din Piscataway, New Jersey. Tim Trevan, fondatorul CHROME Biosecuritate şi consultanţă în domeniul biosecurităţii din Damasc, Maryland, spune că o politică de deschidere este importantă pentru păstrarea în siguranţă a laboratoarelor BSL-4 şi se întreabă cât de uşor va fi acest lucru în China, unde regimul accentuează ierarhia. „Diversitatea punctului de vedere, structurile plate în care toată lumea se simte liberă să vorbească şi deschiderea informaţiilor sunt importante”, spune el.

Yuan spune că a depus eforturi pentru a rezolva această problemă cu personalul. „Le spunem că cel mai important este că ei raportează ceea ce au făcut sau nu au făcut”, spune el. Şi colaborările internaţionale ale laboratorului vor creşte deschiderea. „Transparenţa este baza laboratorului”, adaugă el.

(…) Ebright nu este convins că este necesar mai mult de un laborator BSL-4 în China continentală. El suspectează că extinderea este o reacţie la reţelele din Statele Unite şi Europa, despre care spune că sunt, de asemenea, nejustificate. El adaugă că guvernele vor presupune că o astfel de capacitate excesivă este pentru dezvoltarea potenţială a biotehnologiilor.

„Aceste facilităţi sunt duble”, afirmă acesta. Perspectiva de a acumula oportunităţi de a injecta maimuţe cu agenţi patogeni, de asemenea, îl îngrijorează mai degrabă decât îl încântă: „ele pot fugi, pot zgâria, pot muşca”.

Nu ne aşteptăm ca regimul comunist chinez să devină brusc transparent. N-o s-o facă niciodată, ar avea prea multe crime de asumat.

Întrebarea care se pune este dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii este conştientă de existenţa laboratorului din Wuhan şi a controverselor aferente. Iar în eventualitatea extrem de probabilă că este, de ce îşi asumă o atât de imensă lipsă de reacţie, când în joc ar putea fi vieţile a milioane de oameni, potrivit epochtimes-romania.com

 

Surse:

 

CDC – Center for Disease Control (SUA)

ECDC – European Center for Disease Control (UE)

 evz.ro/coronavirusul-mortal-intamplare-sau-arma-biologica-coincidente-ciudate

 

28/01/2020 - Posted by | stiinta | , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. Comunitatea științifică ar trebui să-și extindă preocupările către laboratoarele existente în lume în care se produc sau se studiază viruși pentru că, acest nou virus este creat și aruncat pe piață și face parte din operal celor 13 magbați ce conduc lumea în prezent ce-și doresc să împuțineze populația umană pe pământ. Faptul că chinezii au construit un laborator secret pe teritoriul chinei subvenționat de francezi și fără știrea guvernului nu este o întâmplare și fără un scop anume. Ajuns la un stadiu înaintat saau făcut ca au slabit securitatea laboratorului și au substituit viruși periculoși printre care și cel actual. De geaba dau vina pe pescari sau alte focare inventate ca scuză pentru că virusul existent este o armă biologică și, de vină este și extinderea reţelelor de laborator BSL-4 în Statele Unite şi Europa în ultimii 15 ani – cu peste 12 acum în funcţiune sau în construcţie în fiecare regiune – s-a confruntat, de asemenea, cu rezistenţă, inclusiv întrebări despre nevoia atâtor instalaţii. Deci cercetarea trebuie să se facă asupra laboratoarelor existente în China în special și în întreaga lume pentru a le veni de ,,hac,, tuturor celor ce vor să extirpe viața umană sau regnul animal pe planeta pământ.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan Danila | 29/01/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: