Proiectul de lege care va oficializa limbile maghiară, rusă și romani în administrația publică din România, parte a unui joc politic care subminează suveranitatea României. VIDEO

 

Jocuri  politice care atacă suveranitatea României – Limbile minorităților naţionale sunt pe cale să devină OFICIALE în administrația publică

 

În data de 11 iunie a.c., Senatul României a adoptat cu 85 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 11 abţineri, un proiect de lege care modifică Codul administrativ al României.

În prezent, acest proiect se află la Camera Deputaților.

Dacă va fi adoptat, pe lângă direcția descentralizării şi a diluării rolului unor funcţii administrative, în special cea a prefectului, acesta va oficializa, printre altele, limbile maghiară, rusă și romani în administrația publică din România.

Limba minorităților naţionale  în spitalele din România (detalii aici) a fost DEJA oficializată.

Dan Tănasă menționează într-un articol critic adus acestor modificări faptul că noul Cod administrativ este o „lovitură dată statului național unitar și oficializează limbile maghiară, rusă și romani în tot sistemul administrativ din România.”

Modificările adoptate de Senat ascund o serie de prevederi care erodează suveranitatea României, definită, printre altele, de limba oficială expusă în Constituţie.

Astfel, art. 94 menţionează că „[…] prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte“, pentru un prag al minorităţii de 20%.

Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română.

Mai mult, în cadrul aceluiaşi articol, la alineatul 2, pragul de 20% menţionat anterior poate să fie contestat în cadrul entităţilor descrise mai sus, decizia fiind lăsată la nivelul organelor deliberative abilitate.

La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat și înaintată la Cameră prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”.

„Prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare vor deveni de jure limbi oficiale de stat în România de vreme ce instituții publice ale statului român sunt acum obligate legal să permită utilizarea lor, să emită formulare în toate aceste limbi și să angajeze personal vorbitor al acestor limbi.

În loc să încurajeze utilizarea limbii oficiale de stat în instituțiile publice ale statului, PSD-ALDE adoptă legi care încurajează cetățenii români să utilizeze alte limbi în instituțiile publice, în dauna limbii oficiale de stat.

Deși Constituția României prevede faptul că România este un stat național, coaliția PSD-ALDE face pași importanți spre federalizarea României și diluarea conceptului de stat național.”, mai spune Dan Tănasă.

La propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE și înaintat acum spre adoptare la Camera Deputaților va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituțiile publice să dețină formulare și texte administrative în limba maternă.

Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.

Fișa proiectului de lege și forma adoptată la Senat pot fi consultate aici. Forma finală cu amendamentele depuse la Camera Deputaților poate fi consultată aici Anexa 1 amendamente admise.

Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz.

 

Liderii UDMR se decxlară satisfăcuţi:

„Putem să spune că acesta va fi un pas spre realizarea diferitelor forme de autonomie teritorială”, a afirmat Csaba Borboly.

 

Preşedintele CJ Harghita a accentuat:

 

„Chiar dacă UDMR are o pondere de numai 6% în Legislativul României, această formaţiune a obţinut multe modificări pozitive în timpul dezbaterii proiectului Codului Administrativ. Acesta este benefic pentru maghiarii din Transilvania, din punctul de vedere al viitorului şi organizării minorităţii maghiare, deoarece principalul pilon al maghiarilor din Transilvania este administraţia locală”, a adăugat Csaba Borboly, potrivit Radio România Actualităţi.

 

 

Surse:

dantanasa.ro 

prin http://ziarharghita.ro/jocurile-politice-ataca-suveranitatea-romaniei-limbile-minoritatilor-oficiale-in-administratia-publica