România normală și unica doamnă Şoşoacă (VIDEO)

 

Unica Şoşoacă şi România normală

…Avem o prezenţă, o omniprezenţă, la orice oră de zi şi de noapte, posturile tv o mediatizează, de bine sau de rău (cică, mai recent, a luat o bâtă pe spate, de la mineri, spune la tv), e o realitate, n-ai cum scăpa de ea, nu există vaccin.

Femeia asta ţipă ca în gură de şarpe, este în stare să vorbească răstit ore întregi, să se împingă, să îşi arate peste tot legitimaţia de parlamentar, şi îi place teribil să înfierbânte masele populare care să ţipe cu ea, la unison, până la răguşire: Jos mas-ca!, jos mas-ca! Îi plac şi adunările minerilor sau pensionarilor, strigă şi plânge alături de ei, iar când ei empatizează cu ea, ea empatizează cu ei.

Şi nemaiştiind noi ce înseamnă România normală, care a fost sau care este definiţia ei, ca să ne calmăm, am găsit un scurt discurs al preşedintelui Klaus Werner Iohannis, ţinut la începutul lunii februarie 2019, la sala Thalia din Sibiu, cu ocazia galei intitulate ’’Femeile liberale premiază excelenţa’’. 

Chiar dacă era un discurs electoral, anti-ciuma roşie, să vedem ce a spus, cum a definit domnia sa o Românie normală:

’’România normală e țara în care cetățeanul e în centrul preocupărilor statului și instituțiilor statului, nu invers, cum au definit cei care au guvernat în ultimii trei ani. România normală e țara în care școlile sunt sigure, bine dotate, în care orice copil are șansa să se realizeze prin educația pe care o primește. România normală e țara în care cel în suferință găsește ușor un spital modern, bine dotat, cu un personal foarte bine calificat, dedicat meseriei. România normală e țara în care românii se întorc, în care locurile de muncă se creează și nu mai e nimeni obligat să plece.

România normală e cea în care legea e lege pentru toți, e țara în care hoții stau în pușcărie, nu la butoanele politice. România normală e țara în care politicienii încurajează independența sistemului judiciar și a judecătorului, nu încearcă să pună acest sistem sub control politic. România normală e țara în care politicienii vor să ocupe funcții pentru a rezolva problemele societății, nu pentru a-și rezolva problemele, multe dintre ele penale’’, a declarat Klaus Iohannis.

În decembrie 2019, a depus jurământul pentru al doilea mandat de preşedinte al României normale. A avut un guvern al lui, acum are un alt guvern al lui, desigur, în 2020 am intrat în pandemie, ne-a cam dat peste cap, ca aproape pe toată lumea.

Ce s-a realizat din acele baloane de săpun electorale? Nimic, ba din contră, lucrurile s-au înrăutăţit. Şi atunci? În mod metaforic, privind realitatea, îţi vine să urli, nu-i aşa?

Revenind la doamna Şoşoacă, dar mai ales la discursul liniştitor, despre România normală a domnului Iohannis, care se referea la educaţie, la sănătate, la înapoierea celor plecaţi în străinătate, la legea care trebuie să fie lege, la politicienii care nu au voie să pună sistemul judiciar sub control politic, văd nişte lucruri care se petrec azi în România lui Johannis şi a lui Câţu şi a lui Voiculescu, şi a lui Orban, şi a lui Ciolacu, şi în România lor. Şi nu-mi plac deloc.

Şi încă sunt uimit de faptul că, până una alta, pe scena politică a României se desfăşoară, în toate plenitudinea ei, unica doamnă Diana Şoşoacă. Care ţipă cât o ţin bojocii.

Nici nu ştiu dacă să o simpatizez sau dacă nu. Deocamdată mă lasă perplex, îmi bagă legitimaţia de parlamentar în ochi şi mă lasă fără replică.

Nu sunt uimit de modul, cel puţin jenant, în care aceasta o face, ci de faptul că este singura. Vorba lui Janis Joplin, o cântăreaţă celebră care a dispărut din cauza unei supradoze:

’’Nu sunt cea mai bună, dar sunt unică’’

Cristian TIMOFTE – Fragment din articolul https://mesagerulneamt.ro/ unica-sosoaca-si-romania-normala.

Opereta veselă a campaniei de alegeri prezidenţiale

”Toți candidații joacă în opereta veselă: să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul la Cotroceni”.

Luni, 23 august 2019, Coaliția PSD-ALDE s-a destrămat. A doua zi, marți, 24 august 2019, după ședința de guvern, miniștrii ALDE au demisionat din Guvern. Criza politică se declanșase.

 

 

Președintele României a fost gîndit de Constituția din 1990 ca ultimul stîlp al stabilității în clipele cînd confruntarea politică atinge paroxismul.

Prin statut, echidistant, deasupra cotonogelii politice interne, președintele are datoria, impusă de interesul național, de a interveni imediat ce o Criză politică riscă să afecteze buna administrare a țării.

Klaus Iohannis nu mai e de un an și ceva președintele României. E candidatul declarat la prezidențiale al unui partid, al unui singur partid de pe scena politică, PNL.

Ipostaza asta îl pune în conflict nu numai cu partidul de la guvernare, dar și cu celelalte partide de Opoziție. Cum să credem că Klaus Iohannis servește măcar interesele Dreptei cînd el servește doar interesele unui singur partid: PNL?

Dar chiar și în aceste condiții, ne-am fi așteptat ca președintele în exercițiu să intervină imediat ce s-a stîrnit Criza. Era de datoria sa de arbitru al bătăliei politice dintre partide. Era de datoria sa în ipostaza de forță căreia Constituția îi dă prerogativa de a semna schimbările din cadrul Guvernului.

Klaus Iohannis a intervenit abia miercuri, după amiază, printr-o intervenție înregistrată. Caracterul violent electoral al discursului anti Guvern a sărit imediat în ochi. Nici asta nu e noutate.

De un an și ceva, Klaus Iohannis, cînd nu doarme, se rățoiește la Guvern.

Se rățoiește doar, pentru că interesul său electoral e ca Guvernul PSD să nu cadă, să-și ducă crucea mult timp de acum încolo, pentru ca la anul localele și parlamentarele să aducă o victorie copleșitoare a Dreptei.

Noutatea a fost dată de această întîrziere în Declarația sa de presă despre Criză. De ce a amînat Klaus Iohannis atîta timp intervenția despre Criza politică? Răspunsul ni-l dă finalul Statementului:

„Doar votul românilor poate configura o nouă majoritate care să pună în practică viziunea pe care și eu, dar și mulți alți oameni de bună credință, pro-europeni, pro-occidentali, susținători ai democrației și statului de drept, o sprijinim.

Indiferent, însă, de situația politică internă, România rămâne o țară stabilă, o democrație consolidată, cu multe instituții încă puternice și eficiente, cu o economie privată funcțională și dinamică, cu o societate civilă implicată și activă.

Românii sunt dinamici, reacționează și își cer drepturile, iar clasa politică trebuie să reacționeze corect și normal, pentru a pune în aplicare votul românilor.

Da, avem nevoie de o majoritate politică largă, pro-europeană, cu care să relansăm România, care să asigure o bună guvernare și să susțină lupta anticorupție. Avem nevoie de o resetare a statului în ansamblu.

Dar nimic dintre toate acestea nu se poate realiza fără sprijinul, implicarea și participarea cetățenilor României.

De aceea, dragi români, contez pe votul vostru, fiindcă doar împreună putem să construim România normală!”

Președintele se referă la votul românilor ca singurul în stare să aducă o nouă majoritate, care majoritate pune în practică viziunea pe care el o are despre România.

Klaus Iohannis e președinte de cinci ani. A dibuit cineva vreun moment de frămîntare a sa pentru concretizarea în realitate a viziuni proeuropene, prooccidentală asupra României? Eu unul n-am dibuit.

O fi avut-o, poate, în drumul cu alai de la București la Sibiu și invers, străbătut cu alaiul Gărzii pretoriene a lui Pahonțu.

Noi însă n-am aflat nici măcar o așchie din această viziune.

Votul pentru o majoritate va fi abia la anul, în decembrie 2020, cînd vor avea loc parlamentarele. Klaus Iohannis invocă votul românilor, ba chiar declară că el contează pe un asemenea vot.

Să fi încurcat Klaus Iohannis calendarele?

Să se fi trezit din somn și, confuz, cum e omul în astfel de clipe, o fi crezut că sîntem în august 2020, cu puțin înaintea parlamentarelor, și nu în august 2019, cu puțin înaintea prezidențialelor?

Nici vorbă. Klaus Iohannis s-a referit la votul din noiembrie 2019, la votul de la prezidențiale și a cerut românilor să-l voteze, pentru că „doar împreună putem să construim România normală!”

Cine circulă pe Valea Prahovei și e încă liniștit, deoarece nu știe ce-l așteaptă la Comarnic, va vedea, de o parte și de alta a șoselei, spînzurat pe panouri uriașe chipul președintelui în exercițiu.

E într-un fel o treabă bună. Reamintește celor care circulă pe Valea Prahovei un chip pe care mulți l-au uitat, deși de undeva îl știu și drept urmare se întreabă intrigați, 

Unde am mai văzut eu fața asta? Portretul e însoțit de sloganul Rom

Un slogan care se regăsește în finalul Discursului de miercuri, 28 august 2019.

Aceste panouri au apărut abia miercuri dimineață. Ați înțeles de ce și-a amînat Klaus Iohannis intervenția în chestiunea Crizei?

A așteptat ca PNL-ul să-i bată în țăruși de ciment sloganul România normală!

O șmecherie electorală ieftină nedemnă nu doar de un președinte, dar și de candidatul principalului partid de Opoziței.

În cursa pentru Cotroceni s-au înscris și candidați despre care putem crede că s-au înscris ca să cîștige: Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu. Cu excepția Vioricăi Dăncilă aceșt candidați nu beneficiază de avantajele funcției.

Care funcție dă președintelui, premierului posibilitatea de a-și folosit prerogativele pentru a face campanie electorală.

Îndemnul electoral de fi votat, citarea Sloganului electoral de către candidatul care deține funcția de președinte, trebuia să stîrnească imediat reacția violentă a celorlați candidați.

Nici unul n-a zis nimic. Ba da, a zis ceva Paleologu. El a protestat împotriva folosirii funcției pentru campania electorală.

S-a referit la Viorica Dăncilă. Doamne ferește să se fi referit la Klaus Iohannis!

De regulă toți candidații într-o campanie pentru prezidențiale îl atacă pe candidatul care e președinte în exercițiu. E cel mai vizibil. E cel mai puternic.

E cel mai de atacat, deoarece în la Putere fiind, are multe deficiențe văzute de tot electoratul.

De ce nu e atacat Klaus Iohannis de ceilalți candidați? Pentru că toți candidații joacă în opereta veselă, veselă, pentru că-i românească la modul absolut:

Să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul.

Cu grijă, totuși, să nu creadă Klaus Iohannis că vrem de adevăratelea!

Sursa: Ion Cristoiu Blog