CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

2020, cel mai catastrofal an din istorie ?

Time: 2020, cel mai catastrofal din istorie

Este oare, efectiv, anul 2020 cel mai catastrofal din istorie, cum pretinde revista americană Time în numărul său de pe 5 decembrie? 2020 – the worst year ever, afirmă redactorii de la Time, afirmaţie contrazisă însă de mai mulţi editorialişti în Franţa scrie https://www.timpromanesc.ro/time-2020-cel-mai-catastrofal-din-istorie, preluând un articol din Rfi.ro

Revista Time are evident multe argumente pentru a spune că 2020 a fost un an oribil. Criza sanitară a însemnat, pe planetă, peste 72 de milioane de persoane contaminate, peste 1,7 milioane de morţi, precum şi haos economic.

În paralel anul 2020 mai înseamnă incendiile din Brazilia şi din Australia, şocul planetar provocat de moartea teribilă a lui George Floyd, afro-american ucis de un polţist alb rasist în Statele Unite, războiul din Nagorno-Karabah, exacerbarea multor tensiuni internaţionale…

Şi totuşi, spun mulţi editorialişti, cel puţin în Franţa, nu trebuie să exagerăm. În revista Le Point, editorialistul Franz-Olivier Giesbert consideră că această afirmaţie a revistei Time, şi anume că anul 2020 este cel mai rău din istorie, este ”o nouă dovadă că America a devenit nebună de legat”.

Nu trebuie să căutăm foarte mult ca să găsim repede un an mult mai execrabil decât 2020, mai scrie editorialistul francez, este suficient să ne uităm la ce s-a întîmplat în secolul trecut, la ce au făcut Hitler, Stalin, Mao, la genocidele şi la crimele în masă…

Cotidianul Le Figaro preia ştafeta analziei şi aminteşte de anul 1347 cînd vase de comerţ genoveze au adus ciuma la Marsilia, ceea ce a dus apoi la moartea a milioane de persoane în Europa, cam între 30 şi 50 la sută din populaţie.

Ciuma a atins şi Asia şi Africa şi a afectat aproape toate marile civilizaţii ale secolului al XIV-lea.

Un an oribil a fost şi 1918… În memoria colectivă acest an marchează sfîrşitul Primului Război Mondial, deci are o aură ceva optimist. Numai că gripa spaniolă izbucnită la sfîrşitul războiului a provocat în doi ani moartea unui număr imens de oameni pe planetă, unii estimează numărul victimelor la 50 de milioane, adică mai mult decît dublu decît victimele provocate de război, peste 18 milioane şase sute de mii de morţi între 1914 şi 1918.

Nişte ani oribili mai rămîn cei în care s-a derulat al Doilea Război Mondial, cu cortegiul lor de distrugeri şi victime, şi cu Holocaustul…

S-ar părea însă că revista Time, când spune că anul 2020 este cel mai rău din istorie, se referă la altceva, şi anume că este cel mai rău dintre anii pe care şi-i mai amintesc cei șapte miliarde de indivizi vii de pe planetă…

Dar chiar şi în acest caz, aserţiunea nu rezistă la nivel de comparaţii, mai sunt încă mulţi oameni în viaţă care îşi amintesc de al Doilea Război Mondial, de Gulagul sovietic, de Revoluţia culturală din China, de genocidul din Cambodgia…

Vrând, nevrând, trebuie să facem această constatare macabră: sunt mulţi ani din istoria umanităţii care „candidează” cu şanse mari pentru titlul de cel mai rău an al istoriei.

Anul 2020, chiar dacă nu se poate plasa pe primul loc, rămâne însă unul este „teribil”, printre altele şi din punct de vedere diplomatic, după cum arată ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian în Le Figaro.

Citez din interviul acordat de el: „Am trăit un an teribil. El a început cu o escaladare a violenţei legată de asasinarea generalului iranian Soleimani, ceea ce ar fi putut duce la o conflagraţie în această parte a Orientului Mijlociu şi să compromită mobilizarea împotriva Organizaţiei stat islamic. Anul a continuat cu accentuarea fenomenului de brutalizare a lumii…”

Şeful diplomaţiei franceze enumeră mai multe evenimente de natură să ilustreze această brutalizare a lumii, printre ele numărîndu-se şi atacurile teroriste, şi acţiunile agresive ale Turciei, şi Brexit-ul, şi fragilizarea democraţiilor…

01/01/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , | 2 comentarii

Opereta veselă a campaniei de alegeri prezidenţiale

”Toți candidații joacă în opereta veselă: să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul la Cotroceni”.

Luni, 23 august 2019, Coaliția PSD-ALDE s-a destrămat. A doua zi, marți, 24 august 2019, după ședința de guvern, miniștrii ALDE au demisionat din Guvern. Criza politică se declanșase.

 

 

Președintele României a fost gîndit de Constituția din 1990 ca ultimul stîlp al stabilității în clipele cînd confruntarea politică atinge paroxismul.

Prin statut, echidistant, deasupra cotonogelii politice interne, președintele are datoria, impusă de interesul național, de a interveni imediat ce o Criză politică riscă să afecteze buna administrare a țării.

Klaus Iohannis nu mai e de un an și ceva președintele României. E candidatul declarat la prezidențiale al unui partid, al unui singur partid de pe scena politică, PNL.

Ipostaza asta îl pune în conflict nu numai cu partidul de la guvernare, dar și cu celelalte partide de Opoziție. Cum să credem că Klaus Iohannis servește măcar interesele Dreptei cînd el servește doar interesele unui singur partid: PNL?

Dar chiar și în aceste condiții, ne-am fi așteptat ca președintele în exercițiu să intervină imediat ce s-a stîrnit Criza. Era de datoria sa de arbitru al bătăliei politice dintre partide. Era de datoria sa în ipostaza de forță căreia Constituția îi dă prerogativa de a semna schimbările din cadrul Guvernului.

Klaus Iohannis a intervenit abia miercuri, după amiază, printr-o intervenție înregistrată. Caracterul violent electoral al discursului anti Guvern a sărit imediat în ochi. Nici asta nu e noutate.

De un an și ceva, Klaus Iohannis, cînd nu doarme, se rățoiește la Guvern.

Se rățoiește doar, pentru că interesul său electoral e ca Guvernul PSD să nu cadă, să-și ducă crucea mult timp de acum încolo, pentru ca la anul localele și parlamentarele să aducă o victorie copleșitoare a Dreptei.

Noutatea a fost dată de această întîrziere în Declarația sa de presă despre Criză. De ce a amînat Klaus Iohannis atîta timp intervenția despre Criza politică? Răspunsul ni-l dă finalul Statementului:

„Doar votul românilor poate configura o nouă majoritate care să pună în practică viziunea pe care și eu, dar și mulți alți oameni de bună credință, pro-europeni, pro-occidentali, susținători ai democrației și statului de drept, o sprijinim.

Indiferent, însă, de situația politică internă, România rămâne o țară stabilă, o democrație consolidată, cu multe instituții încă puternice și eficiente, cu o economie privată funcțională și dinamică, cu o societate civilă implicată și activă.

Românii sunt dinamici, reacționează și își cer drepturile, iar clasa politică trebuie să reacționeze corect și normal, pentru a pune în aplicare votul românilor.

Da, avem nevoie de o majoritate politică largă, pro-europeană, cu care să relansăm România, care să asigure o bună guvernare și să susțină lupta anticorupție. Avem nevoie de o resetare a statului în ansamblu.

Dar nimic dintre toate acestea nu se poate realiza fără sprijinul, implicarea și participarea cetățenilor României.

De aceea, dragi români, contez pe votul vostru, fiindcă doar împreună putem să construim România normală!”

Președintele se referă la votul românilor ca singurul în stare să aducă o nouă majoritate, care majoritate pune în practică viziunea pe care el o are despre România.

Klaus Iohannis e președinte de cinci ani. A dibuit cineva vreun moment de frămîntare a sa pentru concretizarea în realitate a viziuni proeuropene, prooccidentală asupra României? Eu unul n-am dibuit.

O fi avut-o, poate, în drumul cu alai de la București la Sibiu și invers, străbătut cu alaiul Gărzii pretoriene a lui Pahonțu.

Noi însă n-am aflat nici măcar o așchie din această viziune.

Votul pentru o majoritate va fi abia la anul, în decembrie 2020, cînd vor avea loc parlamentarele. Klaus Iohannis invocă votul românilor, ba chiar declară că el contează pe un asemenea vot.

Să fi încurcat Klaus Iohannis calendarele?

Să se fi trezit din somn și, confuz, cum e omul în astfel de clipe, o fi crezut că sîntem în august 2020, cu puțin înaintea parlamentarelor, și nu în august 2019, cu puțin înaintea prezidențialelor?

Nici vorbă. Klaus Iohannis s-a referit la votul din noiembrie 2019, la votul de la prezidențiale și a cerut românilor să-l voteze, pentru că „doar împreună putem să construim România normală!”

Cine circulă pe Valea Prahovei și e încă liniștit, deoarece nu știe ce-l așteaptă la Comarnic, va vedea, de o parte și de alta a șoselei, spînzurat pe panouri uriașe chipul președintelui în exercițiu.

E într-un fel o treabă bună. Reamintește celor care circulă pe Valea Prahovei un chip pe care mulți l-au uitat, deși de undeva îl știu și drept urmare se întreabă intrigați, 

Unde am mai văzut eu fața asta? Portretul e însoțit de sloganul Rom

Un slogan care se regăsește în finalul Discursului de miercuri, 28 august 2019.

Aceste panouri au apărut abia miercuri dimineață. Ați înțeles de ce și-a amînat Klaus Iohannis intervenția în chestiunea Crizei?

A așteptat ca PNL-ul să-i bată în țăruși de ciment sloganul România normală!

O șmecherie electorală ieftină nedemnă nu doar de un președinte, dar și de candidatul principalului partid de Opoziței.

În cursa pentru Cotroceni s-au înscris și candidați despre care putem crede că s-au înscris ca să cîștige: Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu. Cu excepția Vioricăi Dăncilă aceșt candidați nu beneficiază de avantajele funcției.

Care funcție dă președintelui, premierului posibilitatea de a-și folosit prerogativele pentru a face campanie electorală.

Îndemnul electoral de fi votat, citarea Sloganului electoral de către candidatul care deține funcția de președinte, trebuia să stîrnească imediat reacția violentă a celorlați candidați.

Nici unul n-a zis nimic. Ba da, a zis ceva Paleologu. El a protestat împotriva folosirii funcției pentru campania electorală.

S-a referit la Viorica Dăncilă. Doamne ferește să se fi referit la Klaus Iohannis!

De regulă toți candidații într-o campanie pentru prezidențiale îl atacă pe candidatul care e președinte în exercițiu. E cel mai vizibil. E cel mai puternic.

E cel mai de atacat, deoarece în la Putere fiind, are multe deficiențe văzute de tot electoratul.

De ce nu e atacat Klaus Iohannis de ceilalți candidați? Pentru că toți candidații joacă în opereta veselă, veselă, pentru că-i românească la modul absolut:

Să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul.

Cu grijă, totuși, să nu creadă Klaus Iohannis că vrem de adevăratelea!

Sursa: Ion Cristoiu Blog

15/09/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Lucas Papademos este noul prim-ministru al Greciei

 
 

Potrivit Euronews, Lucas Papademos a fost desemnat viitor prim-ministru al Greciei. Decizia a fost luată în urma întrevederii dintre premierul Papandreou şi liderul opoziţiei.

Lucas Papademos a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.

La sfârşitul săptămânii trecute, după o serie de negocieri, şeful Cabinetului de Miniştri, Giorgios Papandreou, şi liderul partidului de dreapta Noua Democraţie, Antonis Samaras, au convenit asupra creării unui Guvern de coaliţie. Noul Executiv urmează să implementeze planul de austeritate, elaborat de liderii europeni, şi să organizeze alegeri anticipate în februarie 2012.

PUBLIKA.MD

08/11/2011 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: