CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 15 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

Ziua de 15 septembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

1486: Din porunca lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlau.

 

 

 

 

 

 

 

1521: A încetat din viaţă domnitorul muntean Neagoe Basarab (n.cca.1459), ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Arges.

A adus însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii române, tiparului şi arhitecturii înŢara Românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost domn al Ţării Româneşti între anii  1512- 1521.

A făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani), iar in timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole.

Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517).

Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină „ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”.

 Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie”, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654).

Aceasta exceptionala lucrare a fost concepută între anii 1513-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul că „învăţăturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului.

În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa şteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum şi numele fetelor voivodului: Stana, Roxana şi Anghelina.

Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.

 

 

 

 

 

 

1538: A început  dominația otomana asupra Moldovei. Sultanul turc Soliman a intră în Suceava, capitala Principatului Moldovei după ce, pe  21 august 1538 otomanii treceau Dunărea  la Isaccea-Obluciţa, tătarii au atacat dinspre răsărit şi polonii pătrundeau dinspre nord, asediind Hotinul, astfel încât

„la mijloc să sbătea voievodul Moldovei.Şi de peste tot nu se putea gândi la vreun ajutor” (Cronicile slavo-române).

Domnul moldovean Petru Rareş s-a îndreptat mai întâi spre poloni, cu care a încercat începe tratative , la Hotin (28 – 31 august 1538).
Tratatul încheiat  cu polonia prevedea renunţarea pentru totdeauna la Pocuţia,eliberarea prizonierilor, nu însă şi ajutor militar împotriva otomanilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eroul luptei antiotomane, Petru Rareş, a domnit în Moldova de două ori – 1527–1538; 1541–1546.Era fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare cu Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat.

Moldovenii au reusit sa opreasca avangarda tătară la trecerea Prutului (sfârşitul lui august – începutul lui septembrie), la Ştefăneşti, dar sultanul turc face joncţiunea cu tătarii hanului Sahib Ghirai (1532 – 1551), lângă târgul Iaşilor (9 septembrie) şi porneşte spre Suceava.

Confruntat cu enorma presiune turca si în acelaşi timp, aflând că „ţara să vorovéşte să-l părăsească” (boierii Găneşti şi Arbureşti, în frunte cu Mihu portarul Sucevei, trecuseră de partea otomanilor), Rareş alege „să ajungă la Ianoşu craiul ungurescu” (Grigore Ureche), sperând la un ajutor militar.

Părăsit în faţa primejdiei, domnul „a plecat cu puţini, cu faţa udată de lacrimi, lăsând în urmă neorânduielile, la 14 septembrie” (Cronicile slavo-române) si trădat de marii boieri, Petru Rareş se refugiază în cetatea Ciceului in Transilvania.

La 15 septembrie 1538, sultanul intră în Suceava, dispune urmărirea domnului fugar şi convocarea Sfatului Domnesc, pentru a i se aduce la cunoştinţă noile reglementări.

În urma acestei expediţii, Moldova a fost supusă şi Rareş înlocuit cu Ştefan Lăcustă (1538 – 1540), fiind prima dată când un domn al Moldovei este numit direct de sultan, iar condiţiile păcii sunt cuprinse într-o diplomă a sultanului, nu într-un tratat bilateral.

Teritoriile din sud-estul ţării, cu Bugeacul si Tighina, au fost  anexate Imperiului Otoman,în 1538 teritoriul dintre Prut şi Nistru este ocupat, iar Bugeacul colonizat cu tătari.

Sultanul hotărăşte instalarea la Suceava a unei trupe formate din 500 de ieniceri, menită a-l supraveghea pe domn.

 

 

 

 

 

 

 

 

1774: A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Muntenia (1774-1782).

 

 

 

 

 

 

 

 

A reorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică”.

 

 

 

 

 

 

1848: Trupele ruse, conduse de generalul Aleksandr Lüders, au trecut Milcovul în Ţara Românească. Printr-o Notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei (din 19/31.VII.1848) erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.

Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie).

 

 

 

 

 

1860: A apărut la Iaşi, revista  ştiinţifică şi literară “Ateneul român”. Săptămînalul va apărea până în decembrie 1861.

 

 

 

 

 

1864: In România a fost adoptată Legea privind introducerea sistemului metric de măsuri si greutaţi , care urma sa fie aplicată incepând cu data de 1 ianuarie 1866.

 

 

 

 

 

 

1869: La propunerea lui Al.Papiu Ilarian si, respectiv a lui I. Heliade Radulescu, sunt aleşi primii membri de onoare din străinatate ai Societatii Academice Române: istoricul si omul politic francez Edgar Quinet si omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (15/27).

 

 

1875: S-a născut Henric Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog; (m. 1951).

 

 

 

 

 

1890: Incep la Porţile de Fier ample  lucrări de regularizare a cursului Dunării. 

 

 

 

 

 

Detalii interesante despre aceste lucrari gasiti aici

 

 

 

 

 

 

 

 

1895: S-a născut Magda Lupescu, concubina regelui Carol al II-lea din România; (d. 1977).

 

 

 

 

 

Foto: Magda Lupescu si regele Carol al II-lea

 

 

 

 

 

 

1895: A apărut, la Bucureşti, revista lunară “Gazeta matematică”, prima revista de specialitate in limba română. Seria I a fost editata  între 1895-1949, dupa 1949 editandu-se alte doua serii) (15/27).

La împlinirea a 50 de ani a fost lansata o serie de timbre aniversare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1897(15/27 septembrie): A murit publicistul şi omul politic Alexandru Roman, unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni, fost deputat în Parlamentul ungar.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Alexandru Roman om politic photos

 

 

 

 

 

 

A editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876).

A fost şi unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Academice Române din 1866; (n. 1826).

 

 

 

 

 

 

 

1901: S-a născut (la Veria/Grecia), inginerul Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică; (m. 24 octombrie 1983).

 

 

 

 

 

 

 

 

A realizat, printre altele, în 1928, profilele aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli”.

A fost membru titular al Academiei Române din 1948; (m. 1983).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1908: S-a născut la Iaşi, compozitorul şi dirijorul  comunist Matei Socor, tatăl analistului politic Vladimir Socor.

In 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române.

 

 

 

Imagini pentru photos Matei_Socor

 

 

 

Intre anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952; (m. 30 mai 1980, Bucuresti).

A lucrat ca cercetător etnolog și dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din București. Aici a colaborat cu Constantin Brăiloiu, cu care a alcătuit o serie de culegeri de folclor.

S-a apropiat din tinerețe de mișcarea muncitorească, devenind membru al PCR încă din ilegalitate iar după preluarea puterii de către regimul comunist, s-a pus în slujba noii puteri, fiind numit în funcția de președinte al Comitetului de Radiodifuziune și președinte al Uniunii Compozitorilor din RPR (1949-1954).

În revista Muzica cu nr. 1, din 1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, Matei Socor scria în „Cuvânt înainte” că trebuie pornită o luptă deschisă împotriva influențelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală.

Tot în revista Muzica, în 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze

A compus piese de inspirație social-politică, devenite cântece de mase ale clasei muncitoare: Cum Jiul își curge necazul la vale (1942) și De-ajuns, României, calvarul (1944).

După instaurarea regimului comunist în România, a realizat și alte coruri cum ar fi: Steagul Partidului, Să fii partidului oștean și alte lucrări inspirate din tematica propagandei socialiste.

Cântecele sale au redat cu entuzism epoca construirii socialismului în România. Pentru meritele sale din domeniul artistic și social, în anul 1952, Matei Socor a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române.

De asemenea, a primit titlul de Maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat.

Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic Mama (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul Stejarul din Borzești (1966), frescă eroică inspirată de versurile lui Dan Deșliu.

 

 

 

 

 

1911: S-a născut la Adjud, actorul şi poetul român Emil Botta.

A absolvit în 1932 Conservatorului de Artă Dramatică din București.; (d.24 iulie 1977, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Emil Botta este unul dintre marii poeți ai liricii noastre, situându-se între clasicii interbelici și generația războiului (grupările Albatros și Cercul literar de la Sibiu) 

A debutat cu poemul Strofă ultimă în revista lui Tudor Arghezi Bilete de papagal în 1929. Poetul a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu.

A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult.

Este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic.

A fost distins cu Ordinul Muncii Clasa II (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”  și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

A primit titlul de Artist emerit .

 

 

 

 

 

 

1919: Se constituie la Cernăuţi,  Partidul Democrat al Unirii din Bucovina. Preşedinte: Ion Nistor.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos prof. Ion Nistor

 

 

 

 

 

La 23 ianuarie 1923, acesta fuzionează cu Partidul Naţional Liberal.

Partidul Democrat al Unirii din Bucovina va edita cotidianul „Glasul Bucovinei” (1918-1923).

 

 

 

 

 

 

1922: A decedat  Ştefan Hepites, fizician si meteorolog, membru al Academiei Române; a înfiintat, în 1878, prima statie meteorologica româneasca, iar în 1884 a creat prima statiune meteorologica la Bucuresti, la Scoala de Agricultura de la Herastrau, mutată în 1888 la Filaret; a realizat, împreuna cu I.St.Mutar, prima harta magnetică a României, de numele lui legându-se si înfiintarea primelor statiuni seismologice din tara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autor al unor lucrari in domeniile climatologiei, geofizicii, seismologiei si astronomiei;(n.5 februarie 1851).

 

 

 

 

 

1924: În Basarabia recent unita cu Ţara mamă, România, incepe rebeliunea de la Tatarbunar, orchestrată de URSS.

Grupări înarmate au ocupat primăria localitatii  Tatar-Bunar din  jud. Ismail, din Basarabia şi au proclamat “Republica Sovietică Moldovenească”, în componenţa Uniunii Sovietice.

 

 

 

 

 

Grup de revoluţionari de la Tatar-Bunar, Răscoala de la 1924, sursă:wikimedia.org

 

Grup de teroristi  autointitulaţi “revolutionari”participanţi la răscoala de la Tatar-Bunar, din 1924,pusă la cale şi coordonata de Rusia bolsevică

 

 

 

 

Grupul  înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis atacuri  banditesti, iar  „rebeliunea“, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat rapid  în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici.

 Gruparile armate erau  coordonate de un Centru din Odesa şi au atacat tîrgul Nicolaevca, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorînd primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice, difuzînd manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă revoluţionară.

Au urmat faza culminantă a rebeliunii în localitatea Tatar-Bunar, Basarabia.

În timpul acestor evenimente, dintre membrii Comitetului de partid din sudul Basarabiei, au fost uciși: Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat.

La 19 septembrie, după trei zile de lupte între rebeli și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, urmînd să fie judecate 489 de persoane, de unde și denumirea procesului judicciar de procesul celor 500, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată din România.

În conformitate cu acest cadru legal au fost condamnate 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă – muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.

 

 

Cititi si :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/07/23/tatarbunaro-rascoala-dupa-un-scenariu-scris-la-moscova/

 

 

 

 

1937:  Din initiativa conducatorului Miscarii Legionare, incepe “Batalia fierului vechi”.

Este pentru prima data in Romania cand se initiaza o astfel de actiune  organizata de recuperare in scopul refolosirii a unor materiale.

 

 

 

 

1939:„Radio Londra” a transmis, acum 77 de ani , prima sa emisiune în limba română (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română (anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău).

Redacţia în limba română a BBC şi-a încetat activitatea începând cu 1 august 2008, decizia fiind luata în urma unei reevaluări a structurii BBC WS, din perspectiva bugetului instituţiei.

 

 

 

1947: S-a născut cantautorul Adrian (Puiu Ivaniţchi).

 

 

 

 

 

 

 

Este un compozitor şi cântăreţ de muzică folk şi pop din Sighişoara, absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj, secţia română-italiană.

A fost membru fondator al formaţiei Coral şi al mai multor formaţii rock româneşti celebre în anii ’60, precum şi al grupurilor pop Sideral şi Sfinx şi de asemenea colaborator muzical pe teme folk cu Dorin Liviu Zaharia.

De asemenea, a fost membru al Cenaclului Flacăra, membru fondator al cenaclului de muzică şi poezie Agora din Sighişoara şi Director artistic al centrului interetnic din Sighişoara.

Este membru al juriului festivalului folk din Sighişoara.

 

 

 

 

1959: S-a încheiat la Braşov (pe atunci „Orașul Stalin”), în România comunistă,  procesul celor cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel si Harald Siegmund, care  sunt condamnați pentru “infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație”, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile și la un total de 95 de ani de muncă silnică.

 

 

 

 

 

1976: S-a născut  Alexandru Tomescu, violonist român câştigător a numeroase premii naţionale şi internaţionale la festivalurile de muzică clasică.

 

 

 

 

 

 

În urma unui concurs desfăţurat în septembrie 2007, a câştigat dreptul de a cânta cu celebra vioară Stradivarius-Elder Voicu.

Şi un interesant experiment

 

 

 

 

 

 

 

1989: S-a născut la Sibiu,campioana mondială de gimnastică Steliana Nistor.

 

 

 

 

 

 A fost  medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008.

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: A murit istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc, fost ministru al cultelor (ianuarie – iunie 1990),  ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994), membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1924).

 

 

 

2004: A fost inaugurata, în judetul Bistrita-Nasaud, prima cale ferata privată din România postcomunista; tronsonul de cale ferata va lega localitatea Ilva Mica de comuna Rodna.

 

 

 

 

 

 

2009: A încetat din viaţă la Bucuresti, popularul actor  de comedie Nicu Constantin, cunoscut pentru rolurile din “Alo, aterizează străbunica” (1981), “Secretul lui Bachus” (1983), “Grăbeşte-te încet” (1981), “Ora zero” (1979) (n. 31 iulie 1939 in localitatea Eforie).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tatăl său, Tudor Constantin, provenea dintr-o familie aromână originară din localitatea albaneză Korcea (de unde se trag şi strămoşii lui Ion Caramitru, George Vraca şi Victor Eftimiu) şi a ajuns în România în anul 1910.

Actorul Nicu Constantin îşi amintea că toate casele ce existau în fostul oraş Movilă (actualul Eforie Sud), purtau pecetea muncii tatălui său.

Mama actorului, Ecaterina, era grecoaică din Ianina şi sosise în Constanţa în 1913-1914, pentru a studia la Şcoala Greacă din localitate – considerată pe atunci cea mai bună instituţie de învăţămînt din Balcani cu predare în limba greacă.

  Nicu Constantin a fost angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, pe scena caruia  a sustinut intre anii 1960 şi 2000, peste 9.000 de reprezentaţii. În perioada 1979-1982,  a fost şi actor al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”.

În 2001, Nicu Constantin a devenit cetăţean de onoare al oraşului Eforie Sud, fiind decorat cu Ordinul Cultural  clasa I, pentru activitatea sa artistică.

În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune.

În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 

 

 

 

 

2011: A murit pictorul şi plasticianul Petru Petrescu; (n. 1929).

 

 

 

 2015: A decedat Dan Nasta (Dan Constantin Nasta-Popescu), actor şi regizor de teatru şi film,  unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Era fiul unui negustor aromân, Nasta-Dera, stabilit în Transilvania, înnobilat de împăratul habsburgic cu titlul de baron, și al unei urmașe a familiei logofătului Sima-Piteșteanu.

Colecționar de artă încă din adolescență. Absolvent al Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu. Nu primește acordul mamei pentru a se înscriee la Conservator, așa că urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Drept. După împlinirea vârstei de majorat, se înscrie la Conservatorul Regal de Artă Dramatică.

Cunoscut pentru colecția de artă medievală și etnografică, pe care o donează Palatelor Brâncovenești Mogoșoaia; (n.6 ianuarie 1919, Bucuresti).

 

 

 

 

2015: A decedat la Chişinău actorul  din Republica Moldova, Mihai Volontir (n. 9 martie 1934, Glinjeni, Regatul României),  fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova imediat după declararea independenţei acestei ţări, în anii 1990-1994.

Mihai Volontir a fost unul din cei 278 de delegaţi ai primului parlament al Republicii Moldova, care au votat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova la 27 august 1991.

În cariera sa, Mihai Volontir a jucat în 120 de roluri în teatru şi film.

 

 

 

 

 

A fost apreciat şi ca interpret de muzică uşoară pentru şlagăre ca „Viaţa asta-i scurtă tare”, „Moldovenii când se strâng…”, „Rugă”, „Durere” ş.a.

În anul 2000 Mihai Volontir a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească.

 

 

 

 

 

2017: A decedat Mircea Ionescu-Quintus, om politic liberal, jurist şi epigramist, fost preşedinte al PNL (1993-2001) după Revoluţie, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator, preşedinte de onoare al PNL (din 2002), preşedinte al Senatului  (2000), ministru al justiţiei (1991-1992), preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România.

luptat în cel de-al Doilea Război Mondial şi a fost veteran de război, înaintat în gradul de general-maior cu două stele, în retragere.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Ionescu-Quintus, photos

 

S-a născut în 1917 la Herson în Ucraina, unde familia sa era refugiată.

A fost deţinut politic în perioada comunistă, când a  suferit represaliile regimului comunist îndreptate împotriva membrilor partidelor istorice.

A stat mai mulţi ani în lagăre, inclusiv la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

În 1954, când a fost eliberat de la Canal, a fost racolat de Securitate. A spus ulterior că nu a avut puterea să refuze fosta poliţie politică a regimului comunist, dar că nu a deranjat pe nimeni prin declaraţiile date Securităţii.

În 2000, pe când Mircea Ionescu Quintus era preşedintele Senatului, CNSAS a făcut public faptul că fusese informator al Securităţii.

A contestat decizia, iar doi ani mai târziu instanţa a decis că liberalul nu a făcut poliţie politică.

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Iosif cel Nou de la Partos  s-a născutîn 1568,în oraşul Raguza din Dalmaţia. După moartea tatălui său, s-a mutat împreună cu mama sa în Ohrida, la sud de Dunăre.

Când a împlinit vârsta de 15 ani a intrat în mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida.

Dupa cinci ani de vieţuire in aceasta manastire, ajunge în Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator.

Aici s-a calugarit si a primit numele de Iosif. La cererea Patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavra a Sfantului Stefan din Adrianopol, iar dupa sase ani este pus egumen in marea lavra romaneasca Cutlumus.

Este trimis de patriarhia din Constantinopol ca mitropolit al Timisoarei. Asezarea in scaun a fost savarsita pe 20 iulie 1650.

In anul 1653 s-a retras la Manastirea Partos, aproape de Timisoara. Aici a mai vietuit trei ani si apoi si-a dat sufletul in mainile Domnului. Potrivit Traditiei, in momentul trecerii sale la cele vesnice, clopotele manastirii au inceput sa bata singure. A fost inmormantat in naosul bisericii manastiresti.

In anul 1956 moastele sale au fost stramutate in Catedrala mitropolitana din Timisoara.

Sfantul Iosif cel Nou de la Partos a fost trecut in randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950.

Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos – Patronul pompierilor din Romania

In urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997, Sfantul Sinod a aprobat ca Sfantul Ierarh Iosif cel Nou sa fie patron al pompierilor.

Din minunile sale mentionam si salvarea de la un incendiu a unei parti din Timisoara. Aceasta minune este trecuta si in Acatistul care ii este inchinat:

“Ca sa arăţi marea ta milostivire pentru turma ta si ravna ta pentru slobozirea ei din toate nevoile ce o impresurau, atunci cand parjolul focului s-a intins sa cotropeasca toata cetatea Timisoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugaciunea ta mai fierbinte decat valvataia focului, scapand neatinsa biserica slujirii tale si oprind, prin ploaie napraznica, pe care cerul a trimis-o tie in ajutor, intinderea focului…“ (Icosul 7).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/15/o-istorie-a-zilei-de-15-septembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

  10. https://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-ierarh-iosif-nou-la-partos 

 

  

15/09/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

 Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT)

 

 

Imagini pentru Csomortanyi Istvan, photos

 

 Foto:  Csomortanyi Istvan, liderului PPMT

 

 

 

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), formațiune radicală care se află în ascensiune, a decis, ieri, să facă plângere penală împotriva Guvernului Dăncilă.

Potrivit liderului formațiunii, Csomortanyi Istvan, premierul ar fi încălcat Constituția deoarece a acceptat cote de migranți din Africa pe teritoriul României.

 Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) va depune, la procurorul general al României, o plângere penală împotriva guvernului, după ce în ultima vreme acesta a declarat, în repetate rânduri, că România este pregătită să primească grupuri de imigranţi, iar prin asta, în opinia PPMT, este încălcată Constituţia.

Anunţul a fost făcut de István Csomortányi, preşedintele acestui partid radical  maghiar, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc  la Cluj-Napoca.

Csomortányi  a citat alineatul 4 din articolul 3 din Constituţia României, potrivit căreia “pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”.

Csomortányi a menţionat că în 1992 România a fost prima ţară din regiune care a inclus această clauză în Constituţia sa însă cu toate acestea, în spaţiul public apar în mod continuu declaraţii cu privire la faptul că ţara este pregătită să primească migranţi.

Politicianul a reamintit, totodată, că în luna august au apărut ştiri cu privire la primirea a 17 imigranţi din Africa de Nord.

Potrivit preşedintelui PPMT, nimeni nu crede în mod serios că România ar fi o ţară de destinaţie pentru imigranţi, dar s-a plâns de faptul că liderii statului încalcă prevederile Constituţiei, împotriva intereselor ţării, împotriva intereselor Europei Centrale, iar pentru a fi pe placul cancelariilor din Europa de
Vest, serveşte intereselor politice care ar accelera migraţia.

Csomortányi a mai adăugat că guvernul de la Bucureşti nu are nicio bază morală pentru a emite păreri despre această problemă, deoarece în ultimii 50-60 de ani a fost cauza plecării din ţară a
800.000 de germani, 400.000 de evrei, 400.000 de maghiari şi milioane de români.

Aceste cifre fac ca România să fie a doua pe
lista ţărilor cu cei mai mulţi emigranţi, după Siria.

În cadrul conferinţei de presă Csomortányi a solicitat
deputaţilor maghiarilor din Parlamentul de la Bucureşti, să susţină moţiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă.

Politicianul a subliniat că maghiarii din Transilvania nu au sprijinit niciodată coaliţia PSD-ALDE, iar protocolul în baza căruia UDMR a acordat, până în luna mai, sprijin parlamentar coaliţiei a fost exclusiv
acţiunea partizană a acesteia.

În opinia sa, din cauza acestui sprijin greşit, maghiarii au ajuns ţinta unui nou tip de anti-maghiarism. Potrivit lui Csomortányi, în cadrul opoziţiei nu există un efort real pentru răsturnarea guvernului, astfel că se poate întâmpla ca guvernul Dăncilă să mai rămână mult timp la putere.

În opinia preşedintelui PPMT, alegerile anticipate ar reprezenta o soluţie de dorit scrie https://www.hirado.hu/2019/09/09/ppmt-depune-o-plangere-penala-impotriva-guvernului-romaniei 

 

 

 

15/09/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Opereta veselă a campaniei de alegeri prezidenţiale

”Toți candidații joacă în opereta veselă: să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul la Cotroceni”.

Luni, 23 august 2019, Coaliția PSD-ALDE s-a destrămat. A doua zi, marți, 24 august 2019, după ședința de guvern, miniștrii ALDE au demisionat din Guvern. Criza politică se declanșase.

 

 

Președintele României a fost gîndit de Constituția din 1990 ca ultimul stîlp al stabilității în clipele cînd confruntarea politică atinge paroxismul.

Prin statut, echidistant, deasupra cotonogelii politice interne, președintele are datoria, impusă de interesul național, de a interveni imediat ce o Criză politică riscă să afecteze buna administrare a țării.

Klaus Iohannis nu mai e de un an și ceva președintele României. E candidatul declarat la prezidențiale al unui partid, al unui singur partid de pe scena politică, PNL.

Ipostaza asta îl pune în conflict nu numai cu partidul de la guvernare, dar și cu celelalte partide de Opoziție. Cum să credem că Klaus Iohannis servește măcar interesele Dreptei cînd el servește doar interesele unui singur partid: PNL?

Dar chiar și în aceste condiții, ne-am fi așteptat ca președintele în exercițiu să intervină imediat ce s-a stîrnit Criza. Era de datoria sa de arbitru al bătăliei politice dintre partide. Era de datoria sa în ipostaza de forță căreia Constituția îi dă prerogativa de a semna schimbările din cadrul Guvernului.

Klaus Iohannis a intervenit abia miercuri, după amiază, printr-o intervenție înregistrată. Caracterul violent electoral al discursului anti Guvern a sărit imediat în ochi. Nici asta nu e noutate.

De un an și ceva, Klaus Iohannis, cînd nu doarme, se rățoiește la Guvern.

Se rățoiește doar, pentru că interesul său electoral e ca Guvernul PSD să nu cadă, să-și ducă crucea mult timp de acum încolo, pentru ca la anul localele și parlamentarele să aducă o victorie copleșitoare a Dreptei.

Noutatea a fost dată de această întîrziere în Declarația sa de presă despre Criză. De ce a amînat Klaus Iohannis atîta timp intervenția despre Criza politică? Răspunsul ni-l dă finalul Statementului:

„Doar votul românilor poate configura o nouă majoritate care să pună în practică viziunea pe care și eu, dar și mulți alți oameni de bună credință, pro-europeni, pro-occidentali, susținători ai democrației și statului de drept, o sprijinim.

Indiferent, însă, de situația politică internă, România rămâne o țară stabilă, o democrație consolidată, cu multe instituții încă puternice și eficiente, cu o economie privată funcțională și dinamică, cu o societate civilă implicată și activă.

Românii sunt dinamici, reacționează și își cer drepturile, iar clasa politică trebuie să reacționeze corect și normal, pentru a pune în aplicare votul românilor.

Da, avem nevoie de o majoritate politică largă, pro-europeană, cu care să relansăm România, care să asigure o bună guvernare și să susțină lupta anticorupție. Avem nevoie de o resetare a statului în ansamblu.

Dar nimic dintre toate acestea nu se poate realiza fără sprijinul, implicarea și participarea cetățenilor României.

De aceea, dragi români, contez pe votul vostru, fiindcă doar împreună putem să construim România normală!”

Președintele se referă la votul românilor ca singurul în stare să aducă o nouă majoritate, care majoritate pune în practică viziunea pe care el o are despre România.

Klaus Iohannis e președinte de cinci ani. A dibuit cineva vreun moment de frămîntare a sa pentru concretizarea în realitate a viziuni proeuropene, prooccidentală asupra României? Eu unul n-am dibuit.

O fi avut-o, poate, în drumul cu alai de la București la Sibiu și invers, străbătut cu alaiul Gărzii pretoriene a lui Pahonțu.

Noi însă n-am aflat nici măcar o așchie din această viziune.

Votul pentru o majoritate va fi abia la anul, în decembrie 2020, cînd vor avea loc parlamentarele. Klaus Iohannis invocă votul românilor, ba chiar declară că el contează pe un asemenea vot.

Să fi încurcat Klaus Iohannis calendarele?

Să se fi trezit din somn și, confuz, cum e omul în astfel de clipe, o fi crezut că sîntem în august 2020, cu puțin înaintea parlamentarelor, și nu în august 2019, cu puțin înaintea prezidențialelor?

Nici vorbă. Klaus Iohannis s-a referit la votul din noiembrie 2019, la votul de la prezidențiale și a cerut românilor să-l voteze, pentru că „doar împreună putem să construim România normală!”

Cine circulă pe Valea Prahovei și e încă liniștit, deoarece nu știe ce-l așteaptă la Comarnic, va vedea, de o parte și de alta a șoselei, spînzurat pe panouri uriașe chipul președintelui în exercițiu.

E într-un fel o treabă bună. Reamintește celor care circulă pe Valea Prahovei un chip pe care mulți l-au uitat, deși de undeva îl știu și drept urmare se întreabă intrigați, 

Unde am mai văzut eu fața asta? Portretul e însoțit de sloganul Rom

Un slogan care se regăsește în finalul Discursului de miercuri, 28 august 2019.

Aceste panouri au apărut abia miercuri dimineață. Ați înțeles de ce și-a amînat Klaus Iohannis intervenția în chestiunea Crizei?

A așteptat ca PNL-ul să-i bată în țăruși de ciment sloganul România normală!

O șmecherie electorală ieftină nedemnă nu doar de un președinte, dar și de candidatul principalului partid de Opoziței.

În cursa pentru Cotroceni s-au înscris și candidați despre care putem crede că s-au înscris ca să cîștige: Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu. Cu excepția Vioricăi Dăncilă aceșt candidați nu beneficiază de avantajele funcției.

Care funcție dă președintelui, premierului posibilitatea de a-și folosit prerogativele pentru a face campanie electorală.

Îndemnul electoral de fi votat, citarea Sloganului electoral de către candidatul care deține funcția de președinte, trebuia să stîrnească imediat reacția violentă a celorlați candidați.

Nici unul n-a zis nimic. Ba da, a zis ceva Paleologu. El a protestat împotriva folosirii funcției pentru campania electorală.

S-a referit la Viorica Dăncilă. Doamne ferește să se fi referit la Klaus Iohannis!

De regulă toți candidații într-o campanie pentru prezidențiale îl atacă pe candidatul care e președinte în exercițiu. E cel mai vizibil. E cel mai puternic.

E cel mai de atacat, deoarece în la Putere fiind, are multe deficiențe văzute de tot electoratul.

De ce nu e atacat Klaus Iohannis de ceilalți candidați? Pentru că toți candidații joacă în opereta veselă, veselă, pentru că-i românească la modul absolut:

Să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul.

Cu grijă, totuși, să nu creadă Klaus Iohannis că vrem de adevăratelea!

Sursa: Ion Cristoiu Blog

15/09/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: