Argumentele unui cercetător contrare majorității celor expuse în spațiul public: „Reducerea numărului județelor pe criteriul numărului de locuitori va fi catastrofală”
Un subiect tot mai actual în societate este acela al reformei administrativ-teritoriale.
George Secăreanu este cercetător la Universitatea din București, la Centrul de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale, și a avut o teză de doctorat pe dezvoltare teritorială, fiind și autorul unei cărți în domeniu. În privința reorganizării administrativ-teritoriale a României, Secăreanu are argumente contrare majorității celor expuse în spațiul public.
Dacă trecem toate orașele ce nu au 10.000 de locuitori în comune, pierdem localități precum Siret (fostă capitală a Moldovei) sau au statut balneoclimateric și interes economic, ca Băile Tușnad, Băile Herculane.
Dacă luăm doar numărul de locuitori drept criteriu, ne trezim cu localități montane unificate, precum cele de lângă Nucșoara, de zeci de ori mai întinse decât sunt unele de la câmpie, și imposibil de gestionat medical, de pildă, din cauza distanțelor.
Un subiect tot mai pregnant în societate este acela al reformei administrativ-teritoriale. Timid discutat în ultimul deceniu, dar puternic abordat în ultima perioadă, acesta pare că va fi motivul invocat de către PSD și PNL pentru o nouă colaborare după alegerile din 2024.
Moștenim planul gândit în 1968 Forma de organizare teritorială din prezent este în vigoare începând cu anul 1968, iar dacă suntem nemulțumiți de rezultat, aceasta este tocmai din cauza acelei reforme. Actualele județe au fost proiectate de către un regim cu o viziune totalitară asupra spațiului care să corespundă acelor nevoi.
Așa încât nu poate fi utilă astăzi și în deceniile care vin fără anumite modificări în contextul unei economii de piață, întrucât este discriminatorie și nesustenabilă. În regulă, actuala formă de organizare pe județe nu este una viabilă, dar consider că reducerea județelor pe criterii „numerologice” va fi catastrofală pentru România și în special pentru ariile rurale. De ce să plecăm de la ceva negativ?
Premisa de la care trebuie să se plece în această organizare NU poate fi numărul de locuitori, aceasta ar însemna o „împărțire cu toporul” de tipul „liniei Radcliffe”, din contră, ar trebui aplicate idei vizionare care să fie sustenabile, așa cum au fost trasate granițele României de către geograful francez Emanuele de Martonne, scrie Libertatea.ro. și http://www.napocanews.ro. Numărul de locuitori actual al unor așezări considerate nesustenabile de către anumite persoane reprezintă tocmai rezultatul unui mod de organizare incapabil.
Prin urmare, de ce să plecăm de la un rezultat negativ doar ca să răspundem unor companii care își văd doar de profit sau unor oameni politici care ori nu se pricep, ori au propriul interes (pe care îl vom dezbate ulterior)?
Mergând în profunzime, fiecare loc prezintă particularitățile sale, de la elemente psihoculturale până la factorii de relief, astfel că așezările din zonele joase au, de regulă, o populație mai mare și suprafețe mai restrânse, în timp ce așezările din ariile montane au suprafețe întinse și o populație mai mică.
Exemplele Nucșoara sau Sălătrucu Imaginați-vă că astfel vom ajunge să avem comune în zonele montane cu suprafețe de zece ori mai întinse decât altele din zonele de câmpie. De exemplu: Arefu, Nucșoara și Sălătrucu, de 99.295 ha, din zona de nord a județului Argeș – zonă montană, comparativ cu Macea, de 7.264 ha, din vestul județului Arad – zonă de câmpie. Asta doar pentru a se atinge acel prag de 5.000 de locuitori și astfel să fie „sustenabilă din punct de vedere financiar” pentru mediul de afaceri.
Soarta reședințelor de județ.
Schimbăm registrul și ajungem la așezările de tip urban, acolo unde s-a propus un prag de 10.000 de locuitori. Și aici se pleacă de la aceeași premisă greșită doar pentru ca actuala dispunere administrativ-teritorială să pară funcțională din punct de vedere economic. Problema acestei idei bazate pe număr este greșită pentru că este privită strict din punct de vedere economic, iar populația este văzută ca număr, și nu transpusă în teritoriu.
Facem Siret sau Băile Herculane comune? În general, reședințele s-au bazat pe o polarizare a întregului județ, eliminând în timp concurența și deposedându-le de importanță la nivel teritorial.
Mai mult, nu putem să trecem toate orașele ce nu au 10.000 de locuitori în comune, întrucât au fie o importanță istorică: Siret – fostă capitală a Moldovei, fie au statut balneoclimateric: Băile Tușnad, Băile Herculane, Băile Olănești etc.
Miza e încetarea unui monopol de dezvoltare, nu sporirea acestuia Într-o eventuală comasare a județelor, mergând pe această premisă a reducerii numărului lor, s-ar putea ca municipiul Botoșani să fie dezavantajat printr-o comasare cu județul Suceava, iar rezultatul, peste 70 de ani, ar fi asemănător cu cel pe care îl vedem astăzi în relația dintre municipiile Suceava și Rădăuți.
De fapt, cheia acestei organizări nu ar fi comasarea județelor, ci distrugerea monopolului acestora asupra teritoriului (inclusiv a instituțiilor administrative județene) prin introducerea unor organisme locale intrajudețene de tip plăși, cu statut egal, astfel încât să corespundă nevoilor locale. Spre exemplu, în județul Constanța ar putea să apară 7-8 plăși, în funcție de dispunerea orașelor sau dezvoltarea unui pol de creștere local (dezvoltare exogenă).
Printr-o astfel de măsură, mediul rural ar fi mai incluziv, în acest mod s-ar elimina discrepanțele sociale dintre marile reședințe de județ și restul țării, iar problema demografică ar putea fi stabilizată.
Un alt beneficiu ar fi acela al apariției unor oameni de afaceri locali, astfel încât gradul de reziliență al zonei să crească pe baza resurselor proprii. Totuși, miza baronilor actuali, mai ales a celor din marile orașe, este să-și crească influența prin intermediul acestei reorganizări, mizând pe faptul că populația ar fi naivă, și anume pe ideea revizionistă față de București.
Cum ar arăta Parlamentul dacă un președinte al unui partid puternic ar pune pe listă și ar controla 15-20 de parlamentari?
25/04/2024 - Posted by cersipamantromanesc | ANALIZE | împărțire teritorială, baroni, judete, lumea românească, populatie, reorganizare, reorganizări teritoriale, romania, România noastră, VIDEO, YOUTUBE
6 comentarii »
Lasă un comentariu Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Categorii
- ANALIZE (945)
- ANTIROMÂNISM (7)
- CONTRAPROPAGANDĂ (43)
- CREDINTA (338)
- CULTURA (37)
- DIVERSE (954)
- DIVERTSMENT (1.609)
- UMOR (186)
- ȘTIINȚA (83)
- FORUM (25)
- Fără categorie (15)
- ISTORIE (1.522)
- ISTORIE ROMÂNEASCĂ (5.308)
- ANTICHITATE (13)
- EVUL MEDIU (15)
- ROMANIA MODERNA (20)
- LUMEA ROMANEASCA (4.879)
- ARTA (33)
- CREDINTA (301)
- LITERATURA (56)
- MARI ROMANI (212)
- MUZICA (664)
- POLITICA (1.422)
- PRESA INTERNATIONALA (1.153)
- PRESA ROMÂNEASCĂ (899)
- LECTURI NECESARE (148)
- ROMÂNII DESPRE ROMÂNI (80)
- PROPAGANDA ANTIROMÂNEASCĂ (9)
- Propagandă rusă (18)
- ROMANII DIN JURUL ROMANIEI (663)
- AROMANII DIN BALCANI (83)
- BASARABIA SI BUCOVINA (450)
- ROMANII DIN LUMEA INTREAGA (10)
- TRADIȚII ȘI OBICEIURI POPULARE (1)
- VIDEO (6)
- YOUTUBE (4)
-
Articole recente
- În societatea contemporană se promovează din ce în ce mai mult secularismul, iar viața, sub asaltul lumii demoniace, nu mai este văzută ca valoarea supremă
- Cum răbdau de foame bulgarii și românii în timpul comunismului ”victorios”
- Dușmanul nostru natural
- Tratatul semnat la 16 mai 1812 între turci şi ruşi, ca şi cum nici n-am fi existat, ca şi cum în el n-ar fi fost vorba de noi, românii
- Estonia a luat o măsură istorică: utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstruirea Ucrainei
Count Flag
Blogroll
- Art Emis
- Basarabia Literara
- Cristian Negrea blog
- etelecom.ro-magazin
- Foaie nationala
- Gandeste
- George Damian
- Hotnews MD
- Istoria militara
- Istoria.md
- Istorii regasite
- Jurnal MD
- Justitiarul
- napoca news
- neoplaza.ro
- Publika.md
- Radio Chisinau
- Rgn press-Romanian Global News
- Secretele istoriei
- Timpul MD
- Tiparituri romanesti
- Unimedia md
- Universul cunoasterii
- Ziaristi Online
- Ziarul de Garda md
Arhive
Meta
Urmareste facebook
Numai prostii și alintări spune nenea ăsta … Minte de bugetar ..
ApreciazăApreciază
Comentariu de wwrruumm | 25/04/2024 |
În articol se afirmă că:
– ”Dacă trecem toate orașele ce nu au 10.000 de locuitori în comune, pierdem localități precum Siret (fostă capitală a Moldovei) sau au statut balneoclimateric și interes economic, ca Băile Tușnad, Băile Herculane.”
-”Dacă luăm doar numărul de locuitori drept criteriu, ne trezim cu localități montane unificate, precum cele de lângă Nucșoara, de zeci de ori mai întinse decât sunt unele de la câmpie, și imposibil de gestionat medical, de pildă, din cauza distanțelor.”
–cheia acestei organizări nu ar fi comasarea județelor, ci distrugerea monopolului acestora asupra teritoriului (inclusiv a instituțiilor administrative județene) prin introducerea unor organisme locale intrajudețene de tip plăși, cu statut egal, astfel încât să corespundă nevoilor locale. Spre exemplu, în județul Constanța ar putea să apară 7-8 plăși, în funcție de dispunerea orașelor sau dezvoltarea unui pol de creștere local (dezvoltare exogenă).
Ce pare greșit în aceste observații?
ApreciazăApreciază
Comentariu de cersipamantromanesc | 26/04/2024 |
Tot ce spune e o prostie … și modul cum folosește anumite cuvinte sperietoare : ”pierdem localități”… Nu pierdem, bre, nimic ! tot acolo rămân.
Mentalitate de bugetar bătrân, de genul : ”Să nu se schimbe nimic pentru că eu așa le cunosc de când eram copil… costurile nu mă interesează .. statul să le plătească .. să scuture din copacul ăla cu bani și să plătească toate aberațiile noastre că de aia e stat ca să plătească ! ”
ApreciazăApreciază
Comentariu de wwrruumm | 26/04/2024
Vorbesti despre un cunoscator in domeniu, nu despre un bugetar batran.In cazul de fata autorul articolului isi explica opozitia si in plus vine cu propuneri concrete.
El spune printre altele:
„De fapt, cheia acestei organizări nu ar fi comasarea județelor, ci distrugerea monopolului acestora asupra teritoriului (inclusiv a instituțiilor administrative județene), prin introducerea unor organisme locale intrajudețene de tip plăși, cu statut egal, astfel încât să corespundă nevoilor locale. Spre exemplu, în județul Constanța ar putea să apară 7-8 plăși, în funcție de dispunerea orașelor sau dezvoltarea unui pol de creștere local (dezvoltare exogenă).”
Te-ai gandit ce s-ar intampla daca fosta capitala a Moldovei ar deveni un simplu sat, sau ce s-ar intampla daca statiuni balneare precum Herculane sau Slanic Moldova ar fi de acum inainte administrate ca simple sate?
Evident, nu toate localitatile merita sa fie declarate orase. De aceea este absolut necesar ca la baza restructurarii administrativ teritoriale a tarii sa stea o serie de criterii serioase, care sa aiba in vedere o multitudine de elemente (economice, istorice, de perspectiva etc.), analizate de colective specialisti din domenii diferite.
Singur criteriul bazat pe numarul de locuitori, nu e un criteriu serios.
ApreciazăApreciază
Comentariu de cersipamantromanesc | 27/04/2024
Da, poate o fi un cunoscător in domeniu , dar frazele lui din articolul de față sunt caca-maca , apă de ploaie, în care nu ne dă nicio informație și nu ne explică rațional/tehnic nimic , ci doar sperie cititorul cu epitete meșteșugite… dând doar senzația că știe el ceva misterios și grav despre fenomen dar nu ne spune ce până la final…
Și nu, ”nu isi explica opozitia” si nu vine ”cu propuneri concrete”.
Ei ?? Ce s-ar întâmpla dacă Herculane sau Slănic s-ar denumi comune și nu orașe ?
ApreciazăApreciază
Comentariu de wwrruumm | 27/04/2024 |
Ce s-ar întâmpla dacă Herculane sau Slănic s-ar denumi comune și nu orașe ?
Un sat nu are importanta unui oras. Bugetele alocate localitatilor sunt puternic legate de acest aspect de loc minor.
Daca nu ar fi important, n-ar avea nici un rost sa impartim asezarile tarii in sate, comune, orase.
Satele au o evolutie naturala pana la stadiul de oras.A transforma din nou orasele in sate inseamna a le condamna la involutie.
Cat despre faptul ca autorul nu ne explică rațional/tehnic nimic, nu se poate sa nu fi observat ca autorul spune clar ca, citez: „cheia acestei organizări nu ar fi comasarea județelor, ci distrugerea monopolului acestora asupra teritoriului (inclusiv a instituțiilor administrative județene) prin introducerea unor organisme locale intrajudețene de tip plăși, cu statut egal, astfel încât să corespundă nevoilor locale”.
ApreciazăApreciază
Comentariu de cersipamantromanesc | 27/04/2024 |