CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Istoricul și omul politic basarabean Valeriu Matei: „E nevoie ca istoria și timpul să facă dreptate și pentru poporul român!”

S-au împlinit 82 de ani de la semnarea la Moscova, la 23 august 1939, a sceleratului pact sovieto-nazist Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler.

În urma acestei înțelegeri tâlhărești, URSS a cotropit Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, după ce cu puțin timp înainte agresase Polonia, Finlanda, Estonia Letonia și Lituania.

ÎN TIMP, IMPERIUL SOVIETIC A FOST PEDEPSIT DE PROVIDENȚĂ, DESTRĂMÂNDU-SE

Istoricul basarabean Valeriu Matei a explicat pentru Q Magazine care au fost consecințele acestui pact pentru teritoriile românești, dar și pentru celelalte state agresate, opiniile sale fiind consemnate de revista https://www.qmagazine.ro.

Pactul sovieto-nazist, alături de protocoalele adiționale secrete, a însemnat deschiderea porții pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, un conflict pe care Germania lui Hitler l-a declanșat la 1 septembrie 1939 și la scurt timp după aceea de Imperiul Sovietic condus de Stalin la 17 septembrie, același an.

„Aceste țări agresoare nu-și puneau nici un fel de opreliști în declanșarea acțiunilor ostile față de terțe state. Au fost declanșate, astfel, agresiuni asupra Poloniei, Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României.  Notele ultimative ale sovieticilor din 26 și 27 iunie 1940, trimise României, au fost puse în aplicare de sovietici, aceștia fiind susținuți în pretențiile lor teritoriale de Germania hitleristă, de Italia condusă de Mussolini, de Ungaria, Bulgaria și alte state satelit.”, a subliniat Valeriu Matei.

Anexa secretă care stabilea sferele de influență sovietică și germană

„România suportă până astăzi consecințele acelei cârdășii sovieto-hitleriste, prin faptul că teritoriile de la răsărit de Prut au rămas înstrăinate de Țară, ocupate, anexate, transmise unor terțe state”.

Prin înțelegerile din perioada 28 iunie – 4 noiembrie 1940, teritoriile anexate de sovietici ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței au fost ciopârțite și împărțite.

A fost creată în mod ad hoc, fără niciun fel de acte justificative, așa-zisa Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la 2 august 1940, fără să-i fie stabilite frontierele.

Divizarea acestor teritorii s-a făcut în conformitate cu interesele grupării ucrainene din Comitetul Central al Partidului Comunist Bolșevic, condusă de Nikita Sergheevici Hrușciov și de Semion Timoșenko, ministrul Apărării al Imperiului Sovietic în acea perioadă.

URSS a promovat în teritoriile ocupate o politică de asimilare și deznaționalizare, cum nu s-a mai produs în altă parte. Istoricul amintește că din mai mult de 2 milioane de locuitori, câți au rămas după ocuparea sovietică, peste 850 de mii au fost deportați în Siberia. 

A fost distrusă intelectualitatea, aproape sută la sută, purtătorii de conștiință națională și civică. Au fost deportați țăranii proprietari de pământuri.

A fost realizat un diabolic proces de deznaționalizare și rusificare, de cultivare a urii față de noi înșine, cuvântul român fiind folosit doar împreună cu calificativele fascist, ocupant burghezo-moșieresc etc., bibliotecile de carte românească au fost arse, bisericile și mănăstirile – închise și pângărite, monumentele de istorie și cultură distruse.

În 50 de ani de ocupație sovietică, prin acest proces de ideologizare și dezinformare, o parte a populației a fost îndepărtată de valorile culturii și spiritualității românești. Se stimula existența unei așa-zise limbi moldovenești deosebită de limba română, prin utilizarea alfabetului rusesc, introducerea de calchieri din rusă, prin traduceri hazardate sau prin editarea de dicționare (cuvântelnice) artificiale.

Totuși ocupanții sovietici nu au reușit să-i deznaționalizeze pe românii de la răsărit de Prut! Țărănimea basarabeană a știut să revină acasă. Intelectualitatea a fost refăcută, iar procesul de renaștere națională declanșat la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut – e o dovadă.

În 30 de ani de la separarea de Imperiul Sovietic au fost lichidate parțial aceste consecințe. Trebuie, însă, să avem răbdare, să muncim împreună în permanență ca să lichidăm definitiv efectele unui regim diabolic cum nu a mai fost cunoscut de alte națiuni”, a mai declarat acesta pentru Q Magazine.

 „În timp, Imperiul Sovietic a fost pedepsit de providență, destrămându-se, pentru că era clădit pe jertfa și sângele unor popoare ocupate.

Consecințele acestui pact au fost lichidate prin proclamarea independenței Lituaniei, apoi a Letoniei și Estoniei. Teritoriile românești de la răsărit de Prut s-au eliberat parțial de sovietici, proclamându-se independența Republicii Moldova la 27 august 1991, dar pentru sudul Basarabiei și nordul Bucovinei, ținutul Herței, situația este mult mai tristă și delicată.”, a adăugat istoricul Valeriu Matei.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Scriitorul-poetul-omul-politic-istoricul-Valeriu-Matei-foto-Agerpres-in-Q-Magazine-1024x682.jpeg

Valeriu Matei – scriitor, istoric și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlament între 1990 și 2001, membru de onoare al Academiei Române din 2011.

În 1990, a scos din Arhivele sovietice Actele de dezmembrare a Basarabiei și rapoartele de ocupare a acestui teritoriu, pe care le-a tradus și publicat în română, franceză și engleză. Este principalul autor al Declarației de Independență a Republicii Moldova față de Imperiul sovietic.

ADDENDA:

În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.

În 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluţii prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă.

Pe de altă parte, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov, care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, este o „minciună neruşinată”, dovedind astfel încă odată că Rusia nu a înțeles nimic din lecțiile pe care i le-a dat istoria tragică a ultimului secol.

08/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Președintele Iohannis: ”Mă enervează afirmaţiile despre Trianon. Eu sunt din Transilvania, noi am decis prin vot popular că vrem să aderăm la România”

Aflat la Aachen unde i s-a acordat premiul internațional „Carol cel Mare”,  – „Pentru unitatea Europei”, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat de „un vecin care are uneori atitudine antieuropeană şi care pune sub semnul întrebării frontierele Trianonului”.

Şi pe mine mă enervează afirmaţiile despre Trianon. Eu sunt preşedintele statului, eu sunt din Transilvania, noi am decis prin vot popular că vrem să aderăm la România. Nu am furat nimic de la nimeni. A fost dreptul nostru de autodeterminare. Transilvania aşa a devenit parte a României (…)

Retroactiv nu vrea nimeni să pună sub semnul întrebării nişte procese istorice. Poate că asta fac nişte populişti, dar populiştii există în Europa şi cred că ei nu pot fi combătuţi decât de rezultate”, a explicat Klaus Iohannis.

Este puţin ca într-o familie, unde cei mai mulţi, la întâlnirea de familie, au un văr de-al doilea, de-al treilea, care din cinci în cinci minute calcă în străchini. Oricum, nu îl dăm afară, că e rudă. Încercăm să îi mai dăm lecţii, să-l integrăm, să-l liniştim, asta este reţeta, cred. Eu nu susţin ideea de eliminare, de înlăturare din organizaţie. Pedepsele de aşa natură nu aduc rezultatele scontate de mulţi.

Cred că trebuie să le spunem foarte clar acestor oameni în faţă care sunt aşteptările şi să continuăm procesul”, a răspuns conform agerpres.ro., președintele României.

03/10/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Apropierea Serbiei de Grupul de la Vișegrad pune România într-o poziție stranie

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban și harta țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune.

Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia, scrie https://podul.ro/articol/15371/micri-importante-in-apropierea-noastr-serbia-devine-o-apropiat-a-grupului-de-la-visegrad-prin-intermediul-ungariei-romania-e-pus-intr-o-situaie-stranie-in-regiune

Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia. 

„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez. 

„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.

Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (…) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.

Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state. 

Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”

Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană. 

Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară. 

„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută. 

Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE. 

Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest. 

Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.

11/09/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: