CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Dărâmarea comunismului european – o acţiune de tipul „Bild Back Better” (BBB)


ACȚIUNEA BBB

Conform https://www.e-politic.ro, politica de tip „Build Back Better” (Sa reconstruim mai bine) aplicată de potentații planetei, nu este o noutate, ea fiind aplicată din cele mai vechi timpuri de artizanii oculți ai dominațiilor globale, sub denumirea de „Solve et Coagula” (Dizolvă și Coagulează) – dicton ce a devenit simbolul alchimiei masonice.

Ca sa provoci „Marea resetare” neo-comunistă la scară planetară dupa o distrugere masivă, e nevoie sa pui ceva in loc…

Intotdeauna în ultimii 500 de ani , când s-a instaurat o noua ordine mondiala (dominația spaniolă, olandeză, apoi cea britanica, apoi cea americană) s-a facut in urma unor războaie devastatoare, urmînd principiul „solve et coagula”.

Iar ce se intamplă în Ucraina ca distrugere fizica și in Rusia ca distrugere economica, vor duce la noua ordine mondiala și la a 4-a revoluție tehnologică prevazută în raportul Forumului de la Davos.

Războiul din Ucraina a provocat deja potrivit unei noi estimări a Institutului de Economie din Kiev, pagube de peste 63 de miliarde de dolari la nivelul infrastructurii.

Potrivit estimării – care a calculat impactul economic al invaziei Rusiei în Ucraina până la 24 martie – cel puțin 4.431 de clădiri rezidențiale au fost avariate, distruse sau confiscate, alături de 92 de fabrici și depozite și 378 de școli, informează Mediafax.

În plus, 12 aeroporturi au fost distruse, avariate sau capturate, precum și șapte centrale termice sau hidroelectrice.

In acelasi timp, Rusia îşi va vedea 15 ani de creştere economică anulaţi până la finalul anului 2023 după ce invazia din Ucraina a atras o multitudine de sancţiuni şi a determinat companiile să se retragă din această ţară, potrivit Institute of International Finance, scrie Bloomberg.

Economia este de aşteptat să se contracte cu 15% în 2020 şi cu 3% în 2023, PIB-ul rusesc urmând să se situeze la nivelul existent în urmă cu 15 ani.

Publicația online trenduri.blogspot.com. confirmă faptul că se ştia încă de prin 1979 că cea de-a doua forţă a lumii contemporane, comunismul, urma să cadă.

Atunci s-a luat decizia iniţială a renunţării la comunism. Ea însă nu a fost imediat pusă în aplicare.

Primii paşi concreţi au fost făcuţi imediat după moartea lui Leonid Brejnev (foto sus), atunci când nu s-au găsit soluţii coerente pentru înlocuirea sa.

De aceea tronul de şef al URSS a fost ocupat de ex KGB-istul Iuri Andropov, cel care a condus strict pe nivel de avarie pentru doar şaisprezece luni.

Foto: Andropov

După ce-a dat colţul, locul i-a fost luat de Constantin Cernenko, un lider şters care, de asemenea, a apucat doar treisprezece luni de putere, „cariera” fiindu-i oprită, ca şi în cazul lui Andropov, de moarte. 

Foto: Cernenko

Suntem în 10 martie 1985. De mai bine de trei ani se picase la pace în ceea ce priveşte desfiinţarea comunismului şi al URSS. În Occident, cam de un an, informaţia depăşise nivelul zonei ultrasecrete, fiind cunoscută chiar şi în zona elitelor secundare şi terţiare ale societăţii, fiind în drum de migrare în păturile de jos.

Ce s-a întâmplat atunci în URSS? A venit la putere un individ dubios, împins în faţă de spionajul britanic: Mihail Gorbaciov.

Aparent aveam de-a face cu o nouă figură, cu un lider carismatic, al cărui scop era acela de a reînvia comunismul. Atmosfera sec-ideologică a şedinţelor de partid se schimba, automatismele de limbaj nu mai funcţionau, locul lor fiind luat de elementele concrete menite a „rezolva problemele”.

Ca trăitor al acelor vremuri, vă pot spune că Gorbaciov a fost unul dintre cei mai buni actori pe care i-am văzut. Scopul său era acela de a prăbuşi URSS şi lagărul comunist, task pe care l-a executat impecabil.

Ce-a făcut Gorbaciuv? A convins întreg poporul că „aşa nu mai merge”, că „nu funcţionează nimic” şi că e nevoie de o restructurare(perestroika).

A fost suficient pentru a schimba percepţia la nivel individual de la „comunismul grandios şi revoluţionar” la „comunismul care trebuie schimbat”.

Trebuie să conştientizaţi că istoria structurată pe care o vedem azi, pe vremea aceea nu exista. Lumea trăia într-o nebuloasă. Şi, chiar dacă se luaseră anumite decizii, punerea lor în practică ridica provocări evidente.

URSS nu era o jucărie. Era un stat având cea mai puternică armată a lumii şi un aparat compus din aşa-numiţii idioţi utili. De ce idioţi? Pentru că mulţi dintre oamenii aceia credeau în comunism. Iar celor mai tineri credinţa le venea din educaţie, acea spălare a creierului efectuată eficient şi cu multă atenţie de către comuniştii iniţiali. 

De un idiot util am avut şi parte noi, pe aceste meleaguri.

Ceauşescu chiar credea în comunism.

Transformat dintr-un sărăntoc agramat în preşedinte de ţară şi jucător de nivel superior pe scena internaţională, Ceauşescu nu avea cum să nu creadă în comunism.

Ştia în ce condiţii trăise şi, de aceea, obsesia sa era construcţia de locuinţe pentru oameni. Îşi proiecta întotdeauna Bugetul pentru a avea excedent, iar excedentul îl băga în blocuri. Privind cu ochii de acum şi văzând mizeriile de „cutii de chibrituri” comuniste, am putea să-l acuzăm de prostie.

Cum naiba să bagi banii în blocurile acelea infecte, cu camere mici? Ceea ce nu realizează cei care privesc cu ochii de azi realizările lui Ceauşescu este că pentru majoritatea covârşitoare a celor care ocupau „cutiile de chibrituri” din vremea aceea, mutarea la bloc însemna un salt teribil din punct de vedere al confortului.

Multe dintre casele ţăranilor de atunci – ale celor proveniţi din „talpa ţării” de dinainte de Război – constau într-o cameră, maxim două, construite din paiantă şi fără cele mai elementare utilităţi. Blocul lui Ceauşescu – atât de hulit azi – era un teribil salt de confort pentru foarte mulţi dintre cei de atunci.  

De ce vi l-am prezentat pe Ceauşescu? Păi el este unul dintre puţinii lideri ai lagărului comunist care cunoşteau planul de dărâmare a sistemului. Însă pentru el, ca idiot util, nu exista alt model social. De aceea întreaga sa activitate din anii 80 s-a concentrat pe plata datoriilor externe pentru a-şi câştiga independenţa şi pentru a conserva sistemul comunist în România.

Ceva mă face să cred că Ceauşescu spera ca România să aibă destinul Chinei. Probabil prin zonele în care avusese acces, „acei domni” i-au promis asta, dar ceva nu a funcţionat. V-am dat de mai multe ori discursul lui Ceauşescu din momentul anterior căderii sale(îl puteţi vedea aici: https://www.youtube.com/watch?v=bbFbjnJK8NI).

Abia privindu-l cu ochii de acum înţelegem cu adevărat mesajul transmis. Mai ales atunci când vorbea despre „aceste grupuri şi aceşti domni”. Fără doar şi poate Ceauşescu credea că se poate salva şi-şi poate salva sistemul politic. Asta deoarece, dincolo de ipoteticele asigurări pe care le primise, el orbise. N-ai cum să nu înţelegi că eşti pe ducă decât atunci când eşti orb. Iar el fusese orbit de mult. 

Cum oare ar putea cineva crede că se poate salva având în jurul său o târlă de imbecili slugarnici care nu ştiu altceva decât să urle din toţi bojocii „Ceauşescu Eroism/România Comunism”? De aceea spun că Ceauşescu era orb. El credea că are poporul strâns în jurul său, fără să înţeleagă că la nivel de popor judecăţile n-au cum să fie altfel decât superficiale şi că poporul l-ar fi strâns de gât. Aşa cum s-a şi întâmplat, de altfel!

Revenind la începutul articolului, o să vă întreb însă de ce a căzut comunismul? Da, şi eu am crezut teza falsă conform căreia comunismul a căzut ca efect al situaţiei economice dezastruoase, ceea ce este absolut fals. Realitatea ne arată că nu e nevoie de o economie strălucită pentru a perpetua un sistem social. Uitaţi-vă doar la sistemul în care trăim: cu o economie dezastruoasă continuă să subziste fără probleme. Aşadar a fost altceva. Care-i însă acel ceva? 

Comunismul a fost dărâmat pentru că în bucata aceea de lume(din care am făcut şi noi parte) nu se mai putea face nimic. Se pierduse aproape total adeziunea populaţiei, iar anchilozarea se vedea la toate etajele puterii. De aceea s-a preferat „închiderea subiectului”. Însă comunismul n-a fost închis. A rămas o ţară care a făcut o ciudată tranziţie: China. De ce s-a întâmplat aşa? 

Pentru că acolo  s-a făcut un alt experiment. China a fost laboratorul în care s-a pus în practică „noul comunism”, cel care urmează să fie implementat la scară mondială. Dărâmarea comunismului european a fost o acţiune de tipul „Bild Back Better”.

Fără o dărâmare a monstrului disfuncţional în care se transformase comunismul , n-ar fi putut să se repună pe tapet aceeaşi paradigmă deoarece lumea ar fi arătat cu degetul.

Aşa, dărâmându-se din temelii şi experimentându-se un nou model în China, s-a putut lua un răgaz necesar uitării. Şi, iată, acum se revine în forţă la vechile concepte. Cam despre asta este vorba în tot ceea ce am trăit până acum şi-n ceea ce urmează să trăim.

04/07/2022 - Posted by | analize | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: