AUTORITĂȚILE DIN BULGARIA VECINĂ ȘI PRIETENĂ URMĂRESC CU ÎNCĂPĂȚÂNARE LICHIDAREA MINORITĂȚII ROMÂNE DIN ACEASTĂ ȚARĂ

Foto: Români timoceni în frumosul lor port popular

Noaptea minții! Autoritățile bulgare vor să arunce în stradă singura instituție de cultură și educație a celor peste 160.000 de români din Bulgaria. Guvernul de la București doarme…

De-a lungul vremii Casa de cultură împreună cu biblioteca și Asociația AVE Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria au fost supuse la mai multe „tratamente“ și încercări de a fi distruse de către conducerea actuală a Primăriei din Vidin și structurile statului bulgar , se arată într-o scrisoare deschisă adresată opiniei publice de către dr. Ivo Gheorghiev președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, scrisoare preluată de Romanian Global News.

„În decembrie 2019 ne-a fost spart sediul de către un grup de adolescenți, care au susținut în fața noastră și a poliției că, au fost îndemnați la acest fapt de către una dintre șefele de la cultură de la Primăria din Vidin să forțeze și să ia totul din cameră, apoi să intre și să schimbe închizătoarea.

Au fost furate de către copiii respectivi bunuri materiale, cărți și documente, care au fost înapoiate doar o parte din ele.

Cu câțiva ani în urmă au fost smulse tabelele reprezentative, au violat spațiul, forțând cele două uși și au fost luate bunuri materiale, calculatoare pe care le foloseam la cursurile de limba română și nu au mai fost înapoiate niciodată.

Subliniez însă că, de câteva ori am observat că, fără ca să forțeze ușile s-a intrat în mod abuziv și au dispărut din sediu doar acte și două hard discuri de la calculatoarele la care lucrăm”, scrie dr. Ivo Gheroghiev (foto).

Acum primăria din Vidin vrea să arunce în stradă zecile de mii de cărți în limba română, precum și tot mobilierul și materialul didactic utilizat pentru predarea limbii române literare copiilor români din Vidin și din satele românești care înconjoară orașul.

Romanian Global News reamintește că minoritata românească din Bulgaria nu este recunoscută de statul bulgar și nu are drepturi elementare cum ar fi acela de a-și învăța limba română în școli, nu are dreptul la serviciu religios în limba română și nu există mass-media în limba română.

De-a lungul vremii, inclusiv după aderarea la Unuiunea Europeană, pe fondul dezinteresului manifest al autorităților române, Bulgaria a dus o agresivă politică de asimilare împotriva românilor din Bulgaria.

Scurt istoric al romanilor din Bulgaria si a agresiunii asimilationiste a Bulgariei:

La primul recensamant, efectuat in 1905, au fost recunoscuti in Bulgaria aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor din 1920, recensamintele bulgare indica pentru romanii de limba daco-romana cifra de 57.312, iar pentru macedo-romani 1749. In anul 1926, statul bulgar recunostea, in statisticile sale, prezenta a 83.746 de romani.

La recensamântul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai sunt romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant.
Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor.

Astfel, de exemplu, daca la recensamântul din 1920 in Vidin erau 42.414 români, in cel din 1934 au fost indicati numai 1.213, ceea ce înseamna ca 41.201 au dispărut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14.505 români, iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrața de la 11.709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

Lucrurile nu s-au oprit aici. In Anuarul statistic” aparut la Sofia in 1938, la pagina 20, in tabelul populatiei cu repartitia pe limba materna, elementul roman a disparut complet. Sunt mentionati grecii, evreii, germanii, rusii, sarbii, francezii, turcii, tiganii, iar romanii nu figureaza, fiind cuprinsi la rubrica „alte limbi”.

Aceste cifre au permis autoritatilor bulgare sa suprime toate scolile romanesti si sa-i concedieze sau sa-i transfere pe institutorii romani. Prin Ordinul emis de Ministerul de Instructie Publica din Sofia, No.4097/1935, 30 de profesori români au fost considerati „inapti de transfer” deoarece „vorbeau romaneste cu elevii lor”.

Din 1933, populatia româna nu a avut nici dreptul la slujbele religioase in limba maternă.
De exemplu, la 22 mai 1932, in comuna Bregova, unde din 4.929 locuitori 4.836 erau romani, in prezenta episcopului Neofit al Vidinului, autoritatile bulgare au confiscat toate cartile de rugaciune, deoarece slujba a fost tinuta in limba romana.

In toamna anului 1934, arhivele bisericii din Gavren, sat cu 2.698 locuitori din care 2.610 romani, au fost aruncate în Dunăre pentru ca era redactata în limba româna. Si exemplele ar putea continua, marturii ale acțiunilor care au urmărit distrugerea sistematică a identitatii culturale si naționale a românilor din Bulgaria.

La sfârsitul deceniului trei, sursele istorice identificau trei grupe geografice de concentrare a populatiei de origine romana. Prima grupa era constituita pe valea timocului, retinand asemanarea izbitoare a costumelor, traditiilor si limbii vorbite in zona cu cele din Oltenia.
Din punct de vedere geografic, regiunea Timocului este o prelungire a masivelor muntoase si a vailor si podisurilor Olteniei.

Romanii „padureni” si cei „dunareni” din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia. In raioanele Vidin, Vrata si Plevna, romanii formau minoritatea cea mai importanta. In 1939 aceasta grupa nationala locuia in peste 70 de localitati, din care 33 din regiunea Vidin, iar restul in zonele Lom Palanca, Rahova si Nicopole.

Numarul românilor depasea cifra de 120.000.
A treia grupa este constituita de zona Eminska Planina, la nordul regiunii muntoase care limiteaza platoul Deliorman.

In aceasta regiune, ocupata pana in 1877 numai de turci, tatari si romani, bulgarii au venit ulterior. Elementul roman a persistat cu dificultate in localitatile Ciflic, Celebichioi, Arnautlar, Sipka, Novoselo, Sidir, Vlahlar etc.

Acesti romani sunt total izolati de cei dunăreni”, numărul lor fiind estimat la aproximativ 10.000 de persoane.
In total, la numărul românilor din Bulgaria era estimat în total la peste 160.000 de persoane.