CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

AUTORITĂȚILE DIN BULGARIA VECINĂ ȘI PRIETENĂ URMĂRESC CU ÎNCĂPĂȚÂNARE LICHIDAREA MINORITĂȚII ROMÂNE DIN ACEASTĂ ȚARĂ

Foto: Români timoceni în frumosul lor port popular

Noaptea minții! Autoritățile bulgare vor să arunce în stradă singura instituție de cultură și educație a celor peste 160.000 de români din Bulgaria. Guvernul de la București doarme…

De-a lungul vremii Casa de cultură împreună cu biblioteca și Asociația AVE Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria au fost supuse la mai multe „tratamente“ și încercări de a fi distruse de către conducerea actuală a Primăriei din Vidin și structurile statului bulgar , se arată într-o scrisoare deschisă adresată opiniei publice de către dr. Ivo Gheorghiev președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, scrisoare preluată de Romanian Global News.

„În decembrie 2019 ne-a fost spart sediul de către un grup de adolescenți, care au susținut în fața noastră și a poliției că, au fost îndemnați la acest fapt de către una dintre șefele de la cultură de la Primăria din Vidin să forțeze și să ia totul din cameră, apoi să intre și să schimbe închizătoarea.

Au fost furate de către copiii respectivi bunuri materiale, cărți și documente, care au fost înapoiate doar o parte din ele.

Cu câțiva ani în urmă au fost smulse tabelele reprezentative, au violat spațiul, forțând cele două uși și au fost luate bunuri materiale, calculatoare pe care le foloseam la cursurile de limba română și nu au mai fost înapoiate niciodată.

Subliniez însă că, de câteva ori am observat că, fără ca să forțeze ușile s-a intrat în mod abuziv și au dispărut din sediu doar acte și două hard discuri de la calculatoarele la care lucrăm”, scrie dr. Ivo Gheroghiev (foto).

Acum primăria din Vidin vrea să arunce în stradă zecile de mii de cărți în limba română, precum și tot mobilierul și materialul didactic utilizat pentru predarea limbii române literare copiilor români din Vidin și din satele românești care înconjoară orașul.

Romanian Global News reamintește că minoritata românească din Bulgaria nu este recunoscută de statul bulgar și nu are drepturi elementare cum ar fi acela de a-și învăța limba română în școli, nu are dreptul la serviciu religios în limba română și nu există mass-media în limba română.

De-a lungul vremii, inclusiv după aderarea la Unuiunea Europeană, pe fondul dezinteresului manifest al autorităților române, Bulgaria a dus o agresivă politică de asimilare împotriva românilor din Bulgaria.

Scurt istoric al romanilor din Bulgaria si a agresiunii asimilationiste a Bulgariei:

La primul recensamant, efectuat in 1905, au fost recunoscuti in Bulgaria aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor din 1920, recensamintele bulgare indica pentru romanii de limba daco-romana cifra de 57.312, iar pentru macedo-romani 1749. In anul 1926, statul bulgar recunostea, in statisticile sale, prezenta a 83.746 de romani.

La recensamântul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai sunt romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant.
Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor.

Astfel, de exemplu, daca la recensamântul din 1920 in Vidin erau 42.414 români, in cel din 1934 au fost indicati numai 1.213, ceea ce înseamna ca 41.201 au dispărut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14.505 români, iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrața de la 11.709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

Lucrurile nu s-au oprit aici. In Anuarul statistic” aparut la Sofia in 1938, la pagina 20, in tabelul populatiei cu repartitia pe limba materna, elementul roman a disparut complet. Sunt mentionati grecii, evreii, germanii, rusii, sarbii, francezii, turcii, tiganii, iar romanii nu figureaza, fiind cuprinsi la rubrica „alte limbi”.

Aceste cifre au permis autoritatilor bulgare sa suprime toate scolile romanesti si sa-i concedieze sau sa-i transfere pe institutorii romani. Prin Ordinul emis de Ministerul de Instructie Publica din Sofia, No.4097/1935, 30 de profesori români au fost considerati „inapti de transfer” deoarece „vorbeau romaneste cu elevii lor”.

Din 1933, populatia româna nu a avut nici dreptul la slujbele religioase in limba maternă.
De exemplu, la 22 mai 1932, in comuna Bregova, unde din 4.929 locuitori 4.836 erau romani, in prezenta episcopului Neofit al Vidinului, autoritatile bulgare au confiscat toate cartile de rugaciune, deoarece slujba a fost tinuta in limba romana.

In toamna anului 1934, arhivele bisericii din Gavren, sat cu 2.698 locuitori din care 2.610 romani, au fost aruncate în Dunăre pentru ca era redactata în limba româna. Si exemplele ar putea continua, marturii ale acțiunilor care au urmărit distrugerea sistematică a identitatii culturale si naționale a românilor din Bulgaria.

La sfârsitul deceniului trei, sursele istorice identificau trei grupe geografice de concentrare a populatiei de origine romana. Prima grupa era constituita pe valea timocului, retinand asemanarea izbitoare a costumelor, traditiilor si limbii vorbite in zona cu cele din Oltenia.
Din punct de vedere geografic, regiunea Timocului este o prelungire a masivelor muntoase si a vailor si podisurilor Olteniei.

Romanii „padureni” si cei „dunareni” din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia. In raioanele Vidin, Vrata si Plevna, romanii formau minoritatea cea mai importanta. In 1939 aceasta grupa nationala locuia in peste 70 de localitati, din care 33 din regiunea Vidin, iar restul in zonele Lom Palanca, Rahova si Nicopole.

Numarul românilor depasea cifra de 120.000.
A treia grupa este constituita de zona Eminska Planina, la nordul regiunii muntoase care limiteaza platoul Deliorman.

In aceasta regiune, ocupata pana in 1877 numai de turci, tatari si romani, bulgarii au venit ulterior. Elementul roman a persistat cu dificultate in localitatile Ciflic, Celebichioi, Arnautlar, Sipka, Novoselo, Sidir, Vlahlar etc.

Acesti romani sunt total izolati de cei dunăreni”, numărul lor fiind estimat la aproximativ 10.000 de persoane.
In total, la numărul românilor din Bulgaria era estimat în total la peste 160.000 de persoane.

Publicitate

07/04/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

DIFERENȚE DE ABORDARE ȘI TRATAMENT DIN PARTEA STATELOR ÎNRUDITE față de românii, polonezii și evreii din regiunile Ucrainei ANEXATE DE FEDERAȚIA RUSĂ

VLAD CUBREACOV: ROMÂNII, POLONEZII ȘI EVREII DIN REGIUNILE UCRAINEI ANEXATE DE FEDERAȚIA RUSĂ.

În contextul evoluțiilor din ultimii ani din Ucraina, determinate de anexiunile rusești ale unor regiuni (peninsula Crimeea și bazinul carbonifer Donbas), atenția mai multor observatori s-a concentrat inclusiv asupra modului în care unele state au abordat chestiunea minorităților lor înrudite din zona de conflict ruso-ucrainean, scrie Vlad CUBREACOV, Președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău, pentru Romanian Global News.

Vom proceda în continuare, fără niciun fel de comentarii sau interpretări, la câteva constatări punctuale, referindu-ne la tratamentul aplicat minorităților română, poloneză și evreiască de către statele lor înrudite. Am ales să ne referim la aceste trei minorități etnice întrucât acestea dețin ponderi numerice relativ egale în corpul social al celor trei teritorii anexate.
ROMÂNII
Conform totalurilor ultimului recensământ al populației din Ucraine, în Republica Autonomă Crimeea și bazinul carbonifer Donbas (regiunile Donețk și Lugansk), teritorii anexate efectiv de Federația Rusă, locuiau stabil, înainte de anexare, un număr total de 15 781 de etnici români, dintre care 4 865 în Crimeea (4 562 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 303 – cu etnonimul Români), 7 543 în regiunea Donețk (7 171 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 372 – cu etnonimul Români) și 3 373 în regiunea Lugansk (3 252 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 121 – cu etnonimul Români). Acestora li se adaugă un număr necunoscut de persoane de origine etnică română, având doar unul dintre părinți de etnie română.

Foto: Grup folcloric al românilor din Crimeea

Etnicii români se plasau, în ordinea descrescătoare a numărului de membri ai comunităților etnice, pe poziția a 6-a în regiunea Lugansk, pe poziția a 9-a în Crimeea și pe poziția 10 în regiunea Donețk.
Potrivit legislației în vigoare, acești etnici români, indiferent de apelativul folosit în raport cu ei în societate, fac parte din categoria românilor de pretutindeni, categorie față de care statul român și-a asumat un șir de obligații.

Românii din cele trei teritorii anexate efectiv de către Federația Rusă sunt parte a minorității românești din Ucraina. Românii sunt atestați de mai multe secole în aceste regiuni, deci nu reprezintă grupuri ale emigrației istorice de dată recentă. La nivelul celor trei teritorii anexate, românii din Crimeea sunt cel mai bine organizați.

Foto: Sărbătoarea Mărţișorului organizată de Comunitatea Româno-moldovenilor din Simferopol, 1 martie 2012, Muzeul de Etnografi e al Crimeii.

Astfel, mediul asociativ românesc din Crimeea este reprezentat de 7 organizații:
• Asociaţia republicană „Comunitatea moldo-română” din Crimeea, cu sediul în orașul Simferopol (Рreședinte Nicolae Untilă).
• Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală moldovenească din circumscripţia orășenească Saki, Republica Crimeea (Președinte Rodica Pavliuc, adresa juridică: 296505, Republica Crimeea, orașul Saki, str. Miciurin nr. 89). Activează din 14 noiembrie 2014.
• Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală moldovenească locală din circumscripţia orășenească Simferopol, Republica Crimeea, organizație creată la 06 octombrie 2015.
• Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală locală a moldovenilor din circumscripţia orășenească Feodosia, Republica Crimeea (Președinte Artiom Ermurachii, adresa juridică: 298112, Republica Crimeea, orașul Feodosia, str. Cikalov nr. 86, ap. 1). Activează din 12 decembrie 2014. Potrivit fiscului rus, dispune de două filiale.
• Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală locală a moldovenilor din circumscripţia orășenească Eupatoria, Republica Crimeea (Președinte Serghei Erhan, adresa juridică: 297408, Republica Crimeea, orașul Eupatoria, str. Karaimskaia nr. 87). Activează din 27 septembrie 2014. Potrivit fiscului rus, dispune de două fi liale.
• Societatea culturii moldovenești din Sevastopol (Рreședinte Vasile Zacon).
• Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală a moldovenilor ”Plai” din Republica Crimeea (Președinte Serghei Erhan, adresa juridică 295024, Republica Crimeea, orașul Simferopol, str. Sevastopol nr. 59). Înregistrată la 05 martie 2015.
Niciun etnic român din Crimeea și Donbas nu s-a repatriat în România. Niciuna dintre instituțiile abilitate ale statului român nu a derulat vreodată proiecte proprii privind asistarea acestor români.

POLONEZII
În cele trei regiuni ale Ucrainei anexate efectiv de către Federația Rusă, locuiau stabil, înainte de anexare, 10 909 etnici polonezi, dintre care 4 459 în Crimeea, 2 107 în regiunea Lugansk, și 4 343 în regiunea Donețk.
Etnicii polonezi se plasau, ordinea descrescătoare a numărului de membri ai comunităților etnice, pe poziția a 10-a în regiunea Lugansk, pe poziția a 13-a în Crimeea și pe poziția a 13-a în regiunea Donețk.
Până în anul 2014 Consulatele Generale ale Republicii Polone la Sevastopol și Harkov le-a acordat, la cerere, etnicilor polonezi din Crimeea și regiunile Lugansk și Donețk legitimații de polonezi (Karta Polaka), iar după anexarea respectivelor teritorii ale Ucrainei Guvernul de la Varșovia a decis crearea de condiții pentru evacuarea în patria etnică a tuturor solicitanților. Paginile de internet ale tuturor Consulatelor Generale ale Republicii Polone în Ucraina cuprind informații ample privind procedura de repatriere.
Pentru început, Varșovia a decis crearea unui grup interinstituțional pentru repatrierea în Polonia a etnicilor polonezi din bazinul carbonifer Donbas. În acest scop, bunăoară, Consulatul General al Poloniei la Harkov a deschis o ”linie fierbinte” pentru etnicii polonezi din regiunile Donețk și Lugansk la care s-au putut primi cererile de repatriere. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei și-a delegat la Donețk un reprezentant, în persoana domnului Marcin Wojciechowski, în vederea tratării cu reprezentanții regimurilor separatiste din Donbas a chestiunii evacuării în Polonia a etnicilor polonezi care și-au exprimat dorința în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei și-a îndeplinit misiunea cu succes, astfel toți etnicii polonezi din regiunea care au depus cereri de evacuare în Patria etnică au putut fi transportați, în convoaie umanitare pe autocare, inițial la Harkov, iar de acolo în Polonia. Organizarea primului convoi a durat 10 zile, cu acest convoi umanitar fiind evacuați peste 200 de cetățeni ucraineni de origine poloneză.
Către acest moment, comunitatea poloneză din zona de conflict a fost, în cea mai mare parte a ei, repatriată în Polonia.

EVREII
În regiunile Ucrainei anexate efectiv de către Federația Rusă, locuiau stabil, înainte de anexare 14 620 de etnici evrei, dintre care 3 144 în Crimeea, 2 651 în regiunea Lugansk și 8 825 în regiunea Donețk.
Etnicii evrei se plasau, în ordinea descrescătoare a numărului de membri ai comunitățiilor etnice, pe poziția a 7-a în regiunea Donețk, pe poziția a 8-a în regiunea Lugansk și pe poziția a 10-a în Crimeea.
În anul 2014, Ministerul Repatrierii (Aliei) și Absorbției din Israel, condus de Sofa Landver, s-a ocupat de repatrierea unui număr de peste 5000 de persoane din Ucraina (de 2,5 ori mai mult față de anul anterior). La 22 iunie 2014 guvernul israelian a aprobat un nou Program de sprijin pentru repatriații din Ucraina propus de Ministerul Repatrierii și Absorbției Prin acest Program a fost stabilit cuantumul alocației unice pentru fiecare familie repatriată, în mărime de 6 000 – 15 000 de șekeli, în funcție de numărul de copii din fiecare familie. Noul Program de sprijin a prevăzut, între altele, accelerarea procesului de examinare a cererilor de repatriere de către organizațiile ”Sohnut” și ”Nativ”, precum și de către Consulatele Generale ale Israelului la Kiev, Odesa și Harkov. Timpul de examinare a cererilor de repatriere a fost redus de la 3 luni, la 1,5 luni.
De asemenea, în cazul particular al refugiaților din Crimeea și Donbas sosiți în Israel în calitate de turiști, Ministerul Afacerilor Interne din Israel, care are în subordine o Direcția de evidență a populației, a emis, la 3 decembrie 2014, o Directivă specială. Conform Directivei, aceste persoane refugiate pot obține statutul de repatriat la prezentarea unui act de identitate sau a oricărui alt act prin care se confirmă domiciliul anterior în Crimeea sau Donbas, fiind exceptate de la prezentarea Certificatului de cazier judiciar și a altor acte apostilate în Ucraina, acest acte putând fi înlocuite prin declarații pe propria răspundere făcute în fața oricărui notar din Israel.
Din anul 2014 funcționează la Kiev, cu sprijinul statului Israel, un Centru pentru asistarea etnicilor evrei refugiați din regiunile de Est ale Ucrainei. De asemenea, etnicii evrei refugiați din zona de conflict au beneficiat de sprijinul Fundației ”Keren Yedidut and International Fellowship of Christian and Jews”.
Către acest moment, comunitatea evreiască din zona de conflict a fost, în cea mai mare parte a ei, repatriată în Israel.

24/02/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , | Lasă un comentariu

AUTORITĂȚILE de la Kiev mint cu nerușinare în fața acuzațiilor conform cărora în Ucraina sunt încălcate drepturile minorităților naționale

Ucraina continuă să mintă în legătură cu politicile sale agresive de asimilare a minorităților naționale printre care ccei jumătate de milion de români sau cei 150.000 de unguri, transmite Romanian Global News.
Conducerea de la Kiev respinge acuzațiile Ungariei: Informațiile despre încălcarea drepturilor minorităților naționale sunt „inventate și politizate”.

România să ia măsuri asupra abuzurilor la adresa romanilor din Ucraina

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe al Ucrainei, Oleg Nikolaenko i-a răspuns ministrului Ungariei Péter Szijjártò referitor la afirmația sa că în Ucraina se încalcă drepturile minorităților naționale, scrie BucPress.
„Este inacceptabil că guvernul de la Kiev, spune ministrul ungar, foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia”.
Răspunsul mincinos al ministrului de externe Nicolaenko nu a întârziat:

Suntem categoric împotriva afirmației ministerului afacerilor externe al Ungariei, conform căreia în Ucraina sunt încălcate drepturile minorităților naționale. Sunt informații inventate și politizate. Dimpotrivă, în țara noastră se implementează o politică de creare a unui spectru larg de multiple posibilități de autorealizare a comunităților minoritare. Nu există nici o amenințare pentru identitatea lor națională. Noi apreciem diversitatea etnică și națională a populației”. „Astăzi, continuă domnul Nikolenko, nu există nici un motiv de a învinui Ucraina în încălcarea drepturilor minorităților naționale…”.
Alexandrina Cernov, director general al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române, a analizat pentru Agenția BucPress această discuție referitoare la situația minorităților naționale din Ucraina:
Propunem doar să comparăm acest răspuns patetic referitor la drepturile minorităților din Ucraina cu o altă afirmație a unui alt demnitar ucrainean, împuternicitul în problemele apărării limbii de stat, Taras Kremini, care a intervenit cu o comunicare pe Facebook, că începând cu data de 16 ianuarie 2022 va începe o nouă etapă de implementare a legii Ucrainei despre asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat.
Domnia sa subliniază în mod special că devine obligatorie respectarea articolului 25 al Legii care reglementează folosirea limbii de stat în mass-media.

Kremini a explicat că, în corespundere cu legea respectivă, toate periodicele din Ucraina au dreptul să apară în altă limbă decât cea de stat cu condiția că toate materialele vor fi traduse în limba ucraineană, adică va apărea în paralel, în aceeași zi, și un tiraj în limba ucraineană?!
Amintim că statul ucrainean nu finanțează publicațiile în limbile minorităților.

Deci tirajul în limba ucraineană se va plăti de minoritatea națională, dar nu se știe din ce fonduri. Așadar, aceste publicații sunt condamnate la dispariție.
În 14 iulie 2021 Înalta Curte Constituțională a recunoscut această Lege ca fiind constituțională. Din 16 iulie au intrat în vigoare cap. 2-6 ale art. 23, în care sunt reglementate folosirea limbii de stat și în sferele culturii”.

Alexandrina Cernov a amintit și de situația școlilor cu predare în limba română:

„Nu mai amintim aici și de situația din școlile noastre care sunt transferate treptat și metodic în școli cu limba ucraineană de predare.

Punem și noi o întrebare în spiritul cetățeanului turmentat al lui Caragiale: Dar cu Constituția Ucrainei ce facem dacă chiar Înalta Curte o încalcă? Despre ce fel de drepturi vorbește dl. Nikolaenko?! Nici nu merită să mai comentăm”.

04/02/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: