CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Comunitățile de macedoromâni stabilite în Dobrogea în perioada interbelică

Comunitățile de macedoromâni stabilite în Dobrogea în perioada interbelică

Colonizările cu comunități de macedoromâni ce urmau a se stabili în Dobrogea, aveau în vedere primirea unor loturi de pământ, ce urmau a fi lucrate cu familiile lor, acțiune considerată ca fiind o adevărată „operă națională”, scrie istoricul Adrian Ilie în https://m.ziuaconstanta.ro, preluat de Romanian Global News.

În primăvara anulului 1925 urmau să demareze colonizările cu macedoromâni din Macedonia și Tracia Orientală, din Meglenia, Veria, Vedena și Caterina. Ocupația principală a acestor coloniști era creșterea oilor.

Cauza principală a acestui exod al populației a fost reprezentată de mutațiile demografice cauzate de războiul turco-grec din anii 1919-1922. Mulți macedoromâni au avut de suferit de pe urma acestui conflict, fiind amenințați de ambele părți, atât prin pierderea identității cât și prin pericolul de a-și pierde proprietățile, avuția și chiar viața.

La inițiativa aromânilor și a meglenoromânilor statul român a preluat inițiativa de a pregăti emigrarea acestora. Guvernele statului român au acordat permanent atenție comunităților macedoromânilor aflate la sude de Dunăre. Solicităriloe au fost adresate primului ministru Ionel I.C. Brătianu.

Ministrul agriculturii și ad-interim al Domeniilor, Alexandru Constantinescu, a dispus constituirea unor comisii la nivelul județelor Durostor și Caliacra, aflate în Cadrilater.

Aceste comisii urmau a fi coordonate de prefecți și aveau în vedere studierea modalității de colonizare a macedoromânilor.

Loturile de pământ primite de imigranții stabiliți în Dobrogea urmau a fi cuprinse între 10 și 15 ha și erau rezervate exclusiv țăranilor care se colonizează, în zonele de graniță, lucru precizat și în legea agrară.

Pentru întemeierea gospodăriilor urmau să primească sub forma unui împrumut suma de 50.000 lei.

Ministrul agriculturii a înaintat guvernului din care făcea parte un raport din care reieșea faptul că pentru familiile de macedoromâni erau disponibile 41.103 ha. Solicitări pentu împroprietărire erau atât din exteriorul țării cât și din țară. S-a hotârât ca raportul între aceste solicitări să fie egal.

Coloniștii urmau să primească un lot de pământ arabil, 2000 m² pentru construcția unei locuințe și a unor anexe, precum și posibilitate a de a folosi 50 de ari islaz, marea majoritatea dintre coloniști fiind crescători de animale.

Raportul ministrului agriculturii a fost aprobat în ședința de guvern din 13 iunie 1925.

Primele familii de macedoromâni au sosit în portul Constanța la bordul vaporului Iași, la 26 octombrie 1925. Procesul a continuat, iar în luna aprilie 1926, se înregistra sosirea a 1500 de familii. Erau mult mai multe familii decât fuseseră preconizate inițial. Primele familii au primit loturile promise la Silistra.

Cei nou sosiți primeau în zona de graniță 15 ha de pământ arabil și 15 ha de pădure. Acestea puteau fi valorificate după propria voință.

Multe familii nu au primit terenuri la momentul sosirii, deoarece acele terenuri arau însămânțate și trebuiau recoltate de foștii proprietari.

Pentru a grăbi recoltarea s-a impus o arendă de 6000 lei la hectar, celor care refuzau să părăsească terenurile.

Foștii proprietari au preferat să achite sumele stabilite și să folosească terenurile în continuare. Această situație a creat multe tensiuni și nesiguranță pentru cei colonizați. Pentru a grăbi părăsirea terenurilor Direcția colonizărilor a hotărât ca vechii proprietari să împartă recolta cu noii proprietari.

Madoromânii cu stare, ce reușiseră să-și vândă proprietățile și turmele de oi, au cumpărat case și terenuri, ce ajungeau până la 70 ha. Acestea erau însă cazuri izolate. Unii coloniști au deschis afaceri înfloritoare câștigând de pe urma comerțului.

Marea majoritate a coloniștilor aveau suprafețe mici, separate, aflate la distanță unele de altele. Unii dintre coloniști nu primiseră întreaga suprafață promisă, deținând suprafețe mult mai mici, chiar la o treime din ceea ce trebuiau să primească. În unele zone nu au primit loturi de pământ, lucru care i-a determinat să ia cu asalt autoritățile, cu petiții și solicitări.

Cadrilater 1940" - Istorica - Radio România Actualităţi Online

Mulți coloniști regretau faptul că au părăsit locurile de baștină, condițiile de trai fiind precare pentru familiile lor. Presa vremii critica sosirea acestora, prin glasul unor ziariști precum C.N. Sarry.

Au fost colonizate 5966 de familii de la sud de Dunăre, în județul Caliacra, iar în județul Durostor se stabiliseră 2104 familii de macedoromâni. Unii au reușit să- și construiască case, alții bordeie, iar alții au fost cazați în casele turcilor și bulgarilor, situație care a creat tensiuni între comunități.

Pentru evitarea acestor tensiuni care puteau să degenereze în conflicte locale, autoritățile au înființat posturi de jandarmi în aceste localități în care fuseseră așezați coloniștii.

Putem conchide prin a spune că sosirea coloniștilor macedoromâni în sudul Dobrogei a fost greoaie, generată de nepregătirea autorităților, de interesul de a tergiversa lucrurile de către foștii proprietari și de apariția unor nemulțumiri locale în cadrul unor comunități.

Surse bibliografice

***Legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, Editura Ramuri, Craiova, f.a.
Dobrogea jună, XXV, nr.173 din 22 august 1924.
Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți. 1916-1938, Editura Silex, București, 1996
Vasile T. Muși, Un deceniu de colonizare în Dobrogea Nouă. 1925-1933, f.e.f.a.
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005

.

01/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

Comisia Europeană a fost interpelată în legătură cu situația românilor din Valea Timocului care se înrăutățește de la zi la zi

https://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2021/04/607e2-harta2bzonelor2blocuite2bde2bromani2bintre2bvidin2bsi2btimoc.jpg
Harta zonelor locuite de români între Vidin şi Timoc

Comisia Europeană a fost interpelată de eurodeputatul Rareș Bogdan în legătură cu încălcarea drepturilor românilor/vlahilor din Timoc și catastrofa ecologică care îi afectează pe aceștia.

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, a anunțat marți că a depus două interpelări prin care semnalează Comisiei Europene situația românilor din Valea Timocului, situație care se înrăutățește de la zi la zi, transmite Romanian Global News.

“S.O.S.! Românii din Valea Timocului, împinși să părăsească zona! Am depus două interpelări prin care semnalez Comisiei Europene situația românilor din Valea Timocului, situație care se înrăutățește de la zi la zi. Aștept măsuri urgente care să-i salveze pe frații noștri din Serbia de o catastrofă ecologică!

Pe lângă faptul că sunt împiedicați să învețe limba maternă în școli, că au fost supuși asimilării agresive, că sunt amenințați și șantajați să-și abandoneze limba, credința, mama, să uite cărei culturi aparțin, 300.000 de români din sudul Dunării sunt victimele unui dezastru ecologic.

Și asta deși Serbia, candidată pentru aderarea la UE, s-a angajat să respecte obiectivele de mediu ale eurosistemului. Cum este posibil ca, sfidând Acordul de la Paris și Pactul verde european, autoritățile de la Belgrad să închidă ochii la poluarea produsă de compania minieră chineză Zi-Jin??”, a scris Bogdan, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că a primit memorii de la românii din zona orașului Bor, care arată că valorile emisiilor de dioxid de sulf, arsenic, cadmiu depășesc cu mult valorile maxime permise, iar contaminarea râurilor Bor și Timoc au ca efect poluarea Dunării.

“Vă dau niște cifre: dioxid de sulf – valori de 30 de ori mai mari, arsenic – valori de aproape 800 de ori mai mari, timp de câteva ore, cadmiu – valori de 8 ori mai mari. Vi se pare exagerat dacă îmi însușesc poziția reprezentanților românilor din sudul Dunării, care sunt convinși că zona va deveni o colonie chineză? Mie nu mi se pare, dacă este adevărat că planurile de investiții ale Zi-Jin se ridică la miliarde de dolari”, a continuat europarlamentarul.

Rareș Bogdan a remarcat că, pentru a adera la Uniunea Europeană, Serbia trebuie să se conformeze regulilor atât în privința mediului, cât și în privința drepturile persoanelor care aparțin minorităților.
“Mai sunt și alte capitole cu stegulețe roșii, dar mă opresc aici. Deocamdată, vreau să știu cum va opri Comisia Europeană drama fraților noștri, care sunt gata să părăsească zona.

Vă țin la curent cu răspunsurile pe care le primesc și vă anunț că nu mă opresc aici!”, a conchis el, în mesajul publicat pe rețeaua de socializare.

18/04/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Situația în care se află comunitatea românească din Timoc devine alarmantă. VIDEO

Imagini pentru Predrag Balasevici biografia

Predrag Balașevic : situația în care se află comunitatea românească din Timoc devine insuportabilă. Ce fac autoritățile române?

La sfârșitul lunii ianuarie, Partidul Neamului Românesc din Serbia, reprezentat de dr. Predrag Balașevic a adresat o scrisoare clasei politice de la București și instituțiilor europene cu atribuții în domeniul drepturilor minorităților naționale, trăgând un puternic semnal de alarmă cu privire la izolare și asimilarea din ce în ce mai accentuată a minorității române din țara vecină, transmite Romanian Global News.

Pe lângă presiunile de ordin lingvistic și religios, românii/vlahii din Timoc se confruntă și cu o catastrofă ecologică pe cale să se petreacă în regiunea Bor-ului ca urmate a prezenței în zonăa companiei chineze Zi-Jin.

Poluarea din alte surse este, de asemenea, ridicată. Aceasta nu este doar o problemă regională, ci devine internațională, deoarece poluarea care este produsă în Serbia afectează și vecinii, în primul rând pe România și Bulgaria.

Imagini pentru Predrag Balasevici biografia


Guvernul în Serbia ascunde consecințele acestei poluări, iar studii cu privire la aceasta nu se fac.
În afară de orașul Bor, regiunea expusă catastrofei ecologice este locuită în esenţă de minoritatea română, care se ocupă în principal cu agricultura. Problemele ecologice pun astfel în pericol populația românească atât din punct de vedere al sănătății, cât și economic. În unele părți ale regiunii, ocuparea cu agricultura devine imposibilă, în timp ce unele așezări şi terenurile agricole se distrug cu activități miniere.

În acest timp, Serbia evită sprijinul și compensațiile serioase pentru populația locală, iar proprietățile din zonă sunt tranzacționate la un preț foarte mic. O problemă suplimentară a presiuni economice este şi aducerea lucrătorilor chinezi în loc de angajarea celor locali.

Pe scurt, situația în care se află comunitatea românească din Timoc devine alarmantă și insuportabilă. Fără vreo protecție, pentru populația românească singura cale de ieșire este părăsirea regiunii.
Despre aceste subiecte fierbinți și multe altele a vorbit recent, pe larg, dr. Predrag Balașevic, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia.

12/02/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: