CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

EROII NU MOR! FRAȚII ȘUȘMAN, PARTIZANI ANTICOMUNIȘTI DIN APUSENI, AU PREFERAT SĂ MOARĂ ÎN LUPTĂ ARȘI DE VII, DAR NU S-AU PREDAT


Imagini pentru frații susman photos

Trupurile carbonizate ale celor doi frați eroi ai luptei împotriva comunismului, Teodor si Avisalon Susman – fotografie din dosarele Securității.

 

 

 

Grupul Teodor Şuşman

 

 

În regiunea Huedinului a activat în primul deceniu al „republicii populare” unul din cele mai longevive grupuri de rezistenţă armată anticomunistă.

Aceasta se datorează atât mediului geografic (o zonă montană), cât şi tipului de populaţie (munteni învăţaţi cu libertatea ).

Iniţiatorul său a fost Teodor Şuşman, un ţăran înstărit din comuna Răchiţele, judeţul Cluj, membru (sau simpatizant) al Partidului Naţional Liberal, intrat în conflict cu Partidul Comunist imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial.

Om deosebit de influent în satul său, Şuşman senior a luat calea munţilor în momentul în care, în august 1948, a intervenit în favoarea fiilor săi mai mari, Teodor senior şi Visalon.

Aceştia aveau să fie urmaţi în munţi de un frate mai mic, Traian. Cu toţii porneau practic pe un drum fără întoarcere.

Alături de ei s-au mai aflat în diferite perioade Ioan Popa zis Ciota, Ioan Bartoş, Gheorghe Mihuţ, Mihai şi Lucreţia Jurj etc.

Zona de acţiune a grupului s-a extins, practic ei circulând între Huedin şi Munţii Bihariei.

Pentru a supravieţui, partizanii stăteau în timpul verii în munţi, iar în timpul iernii se dispersau, găsindu-şi adăpost la susţinătorii lor în diverse localităţi.

În anii 1950-1954, partizanii s-au implicat în acţuni care au iritat autorităţile, împotriva lor fiind trimise effective importante de Securitate, în acelaşi timp numeroşi localnici fiind forţaţi să devină informatori, aceasta şi cu scopul de a contrabalasa susţinerea de care se bucura Teodor Şuşman.

Pentru a le zdruncina moralul celor plecaţi în munţi, autorităţile au luat măsuri împotriva familiilor rămase în sate. Spre exemplu, familia lui Teodor Şuşman a fost practic  distrusă: soţia a murit datorită torturilor la care a fost supusă şi a unei boli netratate, unii din copiii săi au devenit fugari, în vreme ce alţii au fost arestaţi, judecaţi, condamnaţi şi închişi, sau deportaţi.

Pentru a supravieţui mai uşor, în 1952 partizanii s-au împărţit în două grupuri: unul a fost format din Mihai şi Lucreţia Jurj împreună cu Roman Oneţ, iar un altul din fraţii Teodor junior şi Visalon Şuşman.

Primul a fost lichidat în iulie-august 1955 (Mihai Jurj a murit în urma rănilor, în vreem ce Roman Oneţ a fost condamnat şi executat), iar cel de-al doilea din care făceau parte frații Șușman, în februarie 1958.

Susţinătorii lor au făcut cunoştinţă din plin cu inumanele metode ale Securităţii şi au umplut Gulagul românesc.

În noaptea de 1 spre 2 februarie 1958, în satul Tranişu, comuna Valea Drăganului , frații  Teodor jr. și Avisalon Șușman, membri ai rezistenței armate din Munții Apuseni, încercuiți de Securitate, au preferat să ardă de vii în șura asediată în care se adăposteau, decât să se predea.

 

 

 

toader-susman

Foto:  Teodor ŞUŞMAN (junior), din Răchiţele, fiul lui Teodor Şuşman senior, absolvent al Liceului Militar din Târgu Mureş. Între 1949 şi 1958 face parte din grupul de rezistenţă din zona Răchiţele (condus de tatăl său până în 1951).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ca urmare a informaţiilor obţinute prin intermediul unui agent infiltrat în apropierea fraţilor Şuşman, în dimineața de 2 februarie 1958, efective ale Ministerului de Interne și trupe de Securitate au descins în Traniș. Organele represive au percheziţionat casa, grajdul şi şura Romul Florea, unde se bănuia că sunt cei doi.

Romul Florea și soția sa, Floarea, au fost anchetați ore întregi, fără a divulga însă locul unde erau ascunși partizanii.

În jurul orei 8,30, femeia  a fost dusă în grajd şi anchetată din nou, strigând că nu se sperie de ameninţări. Este momentul când securiştii ordonă unei trupe să pătrundă din nou în pod și să dea tot fânul jos.

Pentru intimidarea celor doi frați partizani, s-a dat foc la o căpiţă din spatele grajdului, fiind ameninţaţi că, dacă nu se vor preda, va fi incendiată construcţia, fapt care s-a şi întâmplat.

În timpul incendiului, echipa de şoc a încercat din nou, de trei ori, să pătrundă, în speranţa că-i va captura pe luptători, dar risposta acestor a continuat cu aceeaşi intensitate, deşi erau în flăcări.

A doua zi s-a efectuat identificarea cadavrelor de către gazde şi s-a făcut autopsia cadavrelor carbonizate, stabilindu-se oficial că „în urma autopsiei s-a stabilit că bandiții au ars de vii”.

Ceea ce atrage atenţia însă la acest caz este, pe lângă dârzenia celor doi care, nu numai că au rezistat în continuare, în flăcări, nepredându-se dar nici sinucigându-se, este poziţia în care au încremenit cele două cadavre carbonizate, ceea ce i-a făcut pe foarte mulţi să creadă că au murit arşi de vii în poziţii de rugăciune (în genunchi, cu braţele împreunate şi ridicate), ceea ce ar putea constitui un exemplu de martiraj creştin rar întâlnit.

 

 

 

 

Visalon ŞUŞMAN, din Răchiţele, fiul lui Teodor Şuşman senior, absolvent al Liceului “Simion Bărnuţiu” din Cluj. 1949-1958 – membru al grupului de rezistenţă din zona Răchiţele (condus de tatăl său până în 1951)

 

Foto: Visalon ŞUŞMAN, din Răchiţele, fiul lui Teodor Şuşman senior, absolvent al Liceului “Simion Bărnuţiu” din Cluj,membru al grupului de rezistenţă din zona Răchiţele (1949-1958), condus de tatăl său Teodor Şuşman (senior), conducător al rezistenţei din zona Răchiţele (Cluj), condamnat în contumacie la 15 ani muncă silnică, mort în decembrie 1951).

 

 

Catrina, mama celor doi eroi, a murit în urma torturilor la care a fost supusă şi a unei boli netratate.

Membri ai trupelor de Securitate pe locul grajdului în care au ars de vii fraţii Şuşman.

Foto: Securiști pe locul grajdului în care au ars de vii fraţii Şuşman.

 

   

Prin moartea lui Avisalon și Teodor jr., grupul „Șușman” a încetat să existe.

Cu toate acestea, alte zeci de persoane au fost arestate de Securitate şi condamnate sub acuzaţia de a-i fi susţinut pe partizani.

 

 

 

 

 

SURSE:

Un text de Dorin Dobrincu pentru prezentarea grupului Șușaman, Muzeul Sighet: Sala 48 – Rezistenţa anticomunistă în munţi

https://identitatea.ro/februarie-1958-cumplita-moarte-fratilor-susman-ars-dar-s-au-predat

 

Muzeul Rezistenţei

Publicitate

12/02/2020 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , ,

Un comentariu »

  1. Despre acești eroi ar trebui să învețe copiii în manualele de istorie. Despre astfel de eroi ar trebui să fie făcute emisiuni și prezentate la ore de maximă audiență !
    Cinste lor ! Odihnească’se în pace ! Ne înclinăm în memoria voastră, sfinți ai României liber și adevărate !!!

    Apreciază

    Comentariu de Nick Popa | 12/02/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: