VIDEO: Unionismul este înnăscut, spune un fost prim ministru al R.Moldova
Prim-ministru al RSS Moldova între anii 1990-1991, reprezentant al generaţiei redeşteptării naţionalismului român în stânga Prutului, apărător fervent al demnităţii naţionale şi al eliberării de tarele sovietice, Mircea Druc a salutat în cadrul unui interviu formarea Platformei Civice Acţiunea 2012, pe care a apreciat-o ca fiind binevenită, mai cu seamă în contextul apropierii datei la care se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus.
Cu aceeaşi ocazie, Mircea Druc a semnalat necesitatea (re)cunoaşterii semnificaţiei raptului de la 1812 de către toţi românii, inclusiv de către autorităţile de pe-o parte şi alta a Prutului.
Preţuind entuziasmului voluntarilor Acțiunii 2012, Mircea Druc i-a îndemnat pe aceştia să îşi păstreze optimismul şi să nu se îndoiască niciodată de rezultatul demersurilor întreprinse de ei în sensul refacerii unităţii naţionale.
În viziunea sa, Unirea ca reparare, ca revenire la normal, s-a proiectat într-un mod declarat şi decretat, în anul 1918 şi se manifestă astăzi într-un temei construit, ,,cărămidă cu cărămidă”, pas cu pas, gest cu gest, clipă de clipă. ,,Faceţi 100 de întreprinderi mixte pe ambele maluri ale Prutului, cu capital mixt, faceţi 10 000 de căsătorii mixte şi nu vorbiţi de unire, dar uniţi-vă, nu vorbiţi de iubire, iubiţi-vă!”, a conchis Druc.
Fostul prim-ministru al RSSM este de părere că dacă Unirea nu mai reprezintă un ideal pentru unii, ea este comodă, chiar şi pentru alogenii din Rep. Moldova – ucraineni, ruşi, evrei – care realizează că nu au nimic de pierdut într-un stat ca România, care aparţine spaţiului Uniunii Europene şi care beneficiază de toate avantajele acestei calităţi.
În acelaşi context, Mircea Druc a amintit că Actul Unirii de la 1918 a fost semnat şi de mulţi ruşi, care constituiau elita imperială rămasă în Basarabia şi de ucraineni care doreau încetarea războiului civil de dincolo de Nistru.
În finalul interviului, Mircea Druc a precizat că a rămas unionist nu pentru a răspunde unor interese geopolitice, ci pentru că unionismul este o trăsătură înnăscută. ”Ori eşti, ori nu eşti, ori îl simţi, ori nu îl simţi!”, a subliniat acesta.
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un comentariu