R.Moldova, ajutată de Occident, răspunde la intensificarea războiului hibrid dus împotriva sa

© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   O femeie protestează în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia, în Moldova, 17 martie 2024.

Rusia își intensifică războiul hibrid contra Moldovei. Chișinăul răspunde cu ajutorul Occidentului

https://www.veridica.ro, relatează că Moscova găzduiește opoziția condusă de infractorul Ilan Șor și acuză Chișinăul de nazism, cum a făcut și cu Ucraina. Moldova răspunde prin acorduri de securitate cu Occidentul, care o sprijină politic și cu fonduri.

Instrumentele războiului hibrid al Moscovei împotriva Moldovei

Pe 9 iunie, în timp ce Europa era cu ochii pe alegerile europarlamentare, la Moscova a fost organizat un congres – al doilea în mai puțin de două luni – al unei părți din „opoziția” din Republica Moldova: blocul prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor.

Presa de la Moscova a scris că la respectivul ”congres” au fost abordate probleme ce țin de alegerile prezidențiale din Republica Moldova și de campania pentru referendumul proeuropean, ambele programate în luna octombrie.

 Ilan Șor a declarat că blocul „Victorie –Pobeda” (care de altfel nici nu este înregistrat în Republica Moldova) va veni cu un candidat unic la scrutinul prezidențial din toamnă. Se pare, însă, că la congres nu s-a reușit identificarea acestui candidat unic.

Anunțat cu mult fast de Șor, congresul a trecut aproape neobservat chiar și în spațiul mediatic din Republica Moldova, unde atenția presei a fost captată tot de alegerile europarlamentare, la care au putut să își exprime votul și sutele de mii de moldoveni care au și cetățenii europene (preponderent pe cea română).

Ceea ce este relevant e că blocul Pobeda a avut congresul la Moscova. Analiștii politici au remarcat, în repetate rânduri, că Ilan Șor, care a fugit pentru a scăpa de pușcărie după ce a participat la jefuirea a un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova, este folosit de către serviciile secrete ruse pentru a destabiliza situația politică la Chișinău în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru integrarea în Uniunea Europeană. Banii pentru acțiunile lui Șor sunt furnizați de Moscova.

Sprijinirea partidelor proruse nu este, însă, singura componentă a războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova. O altă componentă, poate cea mai importantă, este cea informațională.

Și sub acest aspect, atacurile Rusiei la adresa actualei puteri proeuropene de la Chișinău au devenit tot mai numeroase și mai agresive în ultimul timp. Un exemplu elocvent sunt declarațiile de la începutul lunii mai ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a comparat politica autorităților de la Chișinău cu ceea ce ea a numit „experimente ale celui de al III-lea Reich”. Maria Zaharova a făcut această comparație referindu-se la faptul că autoritățile de la Chișinău au exclus din întreaga legislație termenul de ”limbă moldovenească” pe care l-au înlocuit cu „limba română” care este și limbă de stat în Republica Moldova.

„În ceea ce o privește pe [Maia] Sandu, cred că acest lucru este comparabil cu experimentele celui de-al Treilea Reich. Doar atunci și acolo experimentau în acest mod cu naționalitatea oamenilor, cu limba lor”, a spus Maria Zaharova care, totodată, a deplâns faptul că în Republica Moldova „moldovenii” ar fi fost lipsiți de dreptul de a vorbi „limba moldovenească” – o trimitere la invenția propagandei sovietice, preluată și de propaganda rusă, privind existența limbii și etniei moldovenești, distincte de limba și etnia română.  

Declarația purtătoarei de cuvând a Ministerului rus de Externe cu privire la „cel de al Treilea Reich” amintește foarte mult de narațiunile false promovate înainte și după atacarea Ucrainei de oficialitățile ruse, în frunte cu Vladimir Putin, potrivit cărora la Kiev s-ar afla la putere naziști”.  

Ministerul de Externe de la Chișinău a denunțat afirmațiile cu privire la limbă și a calificat drept „delir halucinant” trimiterile Mariei Zaharova la nazism. Comentatorul politic Nicolae Negru consideră, însă, că aceste declarații ale oficialului rus trebuie abordate la modul serios.

„Oricât de halucinantă ar părea, referința Mariei Zaharova la <> nu e întâmplătoare, nu e delir, ci expresia unei strategii cinice, nerușinate, grosolane pe care Rusia o urmează cu o perseverență demnă de o cauză mai bună. De la <> excitare a moldoveniștilor, a coloanei a cincea, pentru a-i folosi ca masă de manevră în războiul său hibrid, Moscova trece la următoarea etapă pe direcția demonizării Maiei Sandu și a guvernării PAS, folosind procedeele și tiparele aplicate în Ucraina: de creare pe plan international a unei imagini <> pentru Republica Moldova”, scrie Nicolae Negru.

În opinia sa, „Moscova știe prea bine că <> este creația propagandei imperiale ruse (sovietice), că în spațiul pruto-nistrean se vorbește limba română, e la curent cu opiniile savanților lingviști, interni și externi, cu rezoluțiile Academiei, nu i-a scăpat nici remarca lui Ion Druță că și-a scris operele în limba română, e conștientă că, odată cu perestroika, cu obținerea independenței, ieșirea moldovenilor din țarcul moldovenist construit prin teroare și inginerie etno-lingvistică era inevitabilă.”

 „Dar, ca și în cazul ucrainenilor, reflexele imperiale o determină să încerce să strivească (să „rupă peste genunchi” în expresia unui propagandist rus cu referire la ucraineni) voința noastră. După Ucraina, Moscova anunță de fapt pregătirea pentru o nouă <> a Republicii Moldova”, este de părere Nicolae Negru.

Chișinăul încearcă să-și consolideze securitatea cu prijinul Occidentului

Pe fundalul acestui război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, Chișinăul încearcă să-și consolideze securitatea sub toate aspectele, inclusiv cel informational, cibernetic, energetic, dar și militar.

La 7 martie, Republica Moldova a semnat cu Franța un acord de cooperare în domeniul apărării. Acesta se înscrie în procesul de modernizare și reformare a armatei naționale, care s-a intensificat odată cu începerea războiului în Ucraina, sublinia atunci analistul politic Ion Tăbârță.

Documentul acoperă domenii importante printre care politica de apărare, participarea la misiuni și operații internaționale, controlul și gestionarea spațiului aerian, tehnologia informației și a telecomunicațiilor militare.

Urmând aceeași logică, la 21 mai ,Republica Moldova a semnat un Parteneriat în domeniul Securității și Apărării cu UE. Acest document prevede sprijin pentru consolidarea rezilienței, combaterea dezinformării, securitatea cibernetică, consolidarea sectorul apărării, gestionarea crizelor și managementul integrat al frontierelor.

Este primul document de acest gen pe care îl semnează UE cu vreun stat din afara spațiului comunitar.

La scurt timp după semnarea Parteneriatului de securitate cu UE, pe 29 mai , la Chișinău a venit în vizită și secretarui de stat american, Antony Blinken.

Antony Blinken a anunțat la Chișinău un nou pachet de asistență pentru Republica Moldova, în valoare de 50 de milioane de euro destinat consolidării democrației în fața amenințărilor rusești, dar și investiții de circa 85 de milioane de dolari în sectorul energetic.

Antony Blinken a declarat că acest aprijin este menit să reducă dependența Republica Moldova de resursele energetice rusești și să contribuie la creșterea rezilienței instituțiilor statului.

”Acest lucru va permite creșterea abilității Moldovei să reziste în fața interferențelor rusești, să organizeze alegeri libere și corecte, să continue pe drumul integrării europene, să creeze mai multe oportunități economice. Cooperăm pentru a susține sectorul economic și energetic. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au exacerbat dificultățile Republicii Moldova în sectorul energetic, au dus la creșterea prețurilor la energie, vulnerabilizând afaceri și consumatorii de rând. Parteneriatul pe care îl avem este pentru a reduce dependența Moldovei de resursele rusești și a crește interconectarea cu Uniunea Europeană”, a precizat Blinken, care totodată a condamnat ingerințele Moscovei în procesele democratice din Republica Moldova, precum și războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina.

Imediat după Blinken, la Chișinău s-a aflat și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care a anunțat că Berlinul îi va livra Moldovei încă 14 blindate Piranha.  Pistorius a precizat că Germania va continua să sprijine integrarea europeană a Republicii Moldova și să consolideze capacitățile sale de apărare împotriva încercărilor de destabilizare a statului, coordonate de la Moscova.

La doar câteva zile după aceste vizite pe 4 iunie, șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Drăgălin, anunța deconspirarea, în parteneriat cu poliția franceză și cu sprijinul FBI, a unei rețele internaționale care oferea ilegal azil sau statut de refugiat unor persoane, inclusiv din Rusia și China, date în căutare de Interpol. În acest dosar sunt cercetați foști și actuali funcționari de rang înalt, inclusiv șeful biroului Interpol din Republica Moldova, Viorel Țentiu, care se află acum în arest.

O zi mai târziu a apărut o investigație realizată de jurnaliștii de la publicația independentă rusă The Insider în care se afirma că fostul șef al armatei Republicii Moldova, Igor Gorgan, ar fi fost agent al sericiului de informații militare din Rusia, cunoscut mai ales ca GRU. Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău a confirmat aceste acuzații.

După încă o zi, pe 6 iunie, conturile de Facebook ale lui Ilan Șor, precum și ale câtorva politicieni afiliați acestuia, au fost blocate.

Toate aceste evenimente care, la prima vedere nu au legătură între ele, par să fie totuși rezultatul cooperării Chișinăului cu parteneri occidentali care încearcă să ajute Republica Moldova să-și curețe instituțiile de persoane care acționează în interesul Rusiei, fie și indirect, prin acte de corupție care, în final, slăbesc statul și îl fac vulnerabil în fața Moscovei.