Sondaj în R.Moldova: Cu toate că propaganda rusă încearcă să țină în captivitate mințile moldovenilor, POPULARITATEA LUI VLADIMIR PUTIN A SCĂZUT LA CELE MAI REDUSE COTE

Foto: Președinta R.Moldova, Maia Sandu

Conform datelor din ultimul sondaj prezentat marți de WatchDog și CBS Research, popularitatea lui Vladimir Putin în rândul moldovenilor a scăzut la cele mai mici cote – 17,8% (anterior a fost și de 70%), 46% dintre moldoveni detestându-l pe Putin, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu in publicația online https://www.dw.com/ro. Aproape la fel de detestat (43,7%) este și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

În schimb, președintele Franței, Emmanuel Macron – care s-a implicat direct în susținerea Moldovei după invazia Rusiei asupra Ucrainei – este simpatizat de tot mai mulți moldoveni. Aproape 30% susțin că au „foarte multă încredere” sau „oarecare încredere” în Macron.

Există o majoritate pro-europeană sigură

56,5% ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cazul unui referendum. Și asta în condițiile în care sondajul WatchDog nu a măsurat opțiunea de vot a diasporei – opțiune pronunțat pro-UE.

Acest indicator este importantîn contextul referendumului constituțional anunțat de președinta Maia Sandu – un exercițiu electoral care se va desfășura concomitent cu alegerile prezidențiale din octombrie 2024.

Marți, 16 aprilie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat aviz pozitiv propunerii privind inițierea referendumului pentru aderarea Moldovei la UE. Acesta urmează să aibă loc pe 20 octombrie 2024, concomitent cu alegerile prezidențiale. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat în cadrul unui briefing că rezultatele referendumului constituțional din octombrie vor avea putere juridică supremă, fără necesitatea confirmării de către Parlament. Domnica Manole a ținut să precizeze că inițiativa de revizuire a Constituției prin referendum nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al Republicii Moldova și nici statutul de neutralitate al țării – o narațiune rusească intens mediatizată de agenții politici ai Kremlinului.

Este de remarcat faptul că moldovenii au manifestat cea mai mare susținere a cursului pro-european în anul 2008, după ce guvernarea comunistă de atunci a reușit să evite, în ultimul moment, capcana rusească de federalizare a țării („planul Kozak”), a schimbat brusc vectorul politicii externe și a semnat planul individual de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Atunci 75% dintre moldoveni se pronunțau pentru aderarea țării la UE.

70% văd ajutorul venit din partea UE în propriile buzunare

Acum, sondajul citat arată că 69,1% dintre moldoveni văd beneficii palpabile de pe urma ajutorului oferit Moldovei de UE. 23,7% neagă existența acestui ajutor. 51% dintre moldoveni consideră că aderarea țării la UE ar conduce la creșterea nivelului de trai al cetățenilor. 30% cred că aderarea la UE ar avea un impact negativ asupra dezvoltării țării.

Principalul oponent al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din toamnă rămâne liderul PSRM, pro-rusul Igor Dodon (cercetat penal pentru corupție și trădare de patrie), pe care președinta Sandu l-a învins în 2020. Sondajele arată că, în pofida invaziei ruse asupra Ucrainei și avântului impresionant al Moldovei pe calea europeană în ultimii ani, societatea moldovenească rămâne polarizată și, cel mai probabil, viitorul președinte al Republicii Moldova va fi ales în turul doi. Diferența procentuală între Maia Sandu și Igor Dodon este, potrivit sondajelor, de aproape 20%. Cel mai detestat politician moldovean este fugarul Ilan Șor (cu un antirating 52,7%), condamnat în dosarul jafului bancar de un miliard de dolari și adăpostit (după Israel) de Rusia.

Moldovenii percep Rusia ca pe o amenințare, dar nu vor în NATO

În contextul războiului din Ucraina, crește numărul moldovenilor care percep Rusia ca o amenințare reală. 48,1% consideră Rusia un pericol pentru Moldova în timp ce 43,9% nu percep Rusia ca pe o amenințare. 46% dintre moldoveni cred în continuare că statutul de neutralitate proclamat prin Constituție apără Moldova de Rusia. 40,8% consideră că neutralitatea nu ar fi un impediment pentru armata rusă să ocupe Moldova dacă ar sparge rezistența Ucrainei.

Sondajul mai relevă că numărul moldovenilor care conștientizează avantajele aflării sub umbrela NATO este în creștere, dar este vorba de o creștere foarte lentă. Doar 34% dintre cetățeni ar fi de acord cu aderarea Moldovei la NATO. 47,5% s-ar pronunța împotrivă. 10% sunt indeciși.

Politicienii pro-ruși, care au guvernat Republica Moldova în perioada 2000-2021, au reușit să transforme NATO în sperietoare pentru moldoveni. Cel mai scăzut indicator al popularității NATO în Moldova a fost de 15%. Creșterea opțiunii pro-NATO a început în 2017 – de atunci tendința menținându-se mereu în creștere lentă.

Principala armă a Rusiei împotriva Moldovei – propaganda

Sondajul WatchDog a măsurat și impactul dezinformării asupra cetățenilor moldoveni. Astfel, 38% cred că Rusia cumpără în continuare majoritatea produselor moldovenești (așa era în perioada sovietică). Asta deși statisticile oficiale arată că, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut sub 4% din volumul total. Un alt indicator ce denotă un nivel mare al propagandei ruse în Moldova este că 37% dintre cetățeni cred în continuare că Rusia poate închide robinetul de gaze pentru Moldova. Asta deși Chișinăul nu mai consumă gaze rusești de aproape doi ani.

Curtea Constituțională de la Chișinău a dat aviz pozitiv pentru organizarea referendumului în care cetățenii Republicii Moldova urmează să-și exprime opțiunea cu privire la intrarea Republicii Moldova în UE.

Referendumul va avea următoarea întrebare:

„Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă locuitorii Republicii Moldova se vor pronunța în favoarea aderării, Constituția Republicii Moldova ar urma să fie modificată, astfel încât să includă “integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Referendumul pe acest subiect se va desfășura la data de 20 octombrie 2024.

La mijlocul anului 2022, Republica Moldova a devenit stat candidat la integrarea în UE. Negocierile dintre Republica Moldova și UE, pe tema integrării, au început la finalul anului 2023. Momentul integrării efective a Republicii Moldova în UE ar putea fi în anul 2030, estima, acum câteva luni, șefa statului, Maia Sandu.

A început Summitul Comunității Politice Europene din R.Moldova, o reuniune la nivel înalt la care participă 47 de şefi de stat şi de Guvern şi lideri ai instituţiilor UE

Joi, 1 iunie, R. Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene (CPE), care reunește, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Printre liderii care participă la summitul din R. Moldova se află Emmanuel Macron (Franța), Klaus Iohannis (România), Olaf Scholz (Germania), Pedro Sánchez (Spania), Rishi Sunak (UK), Georgia Meloni (Italia), Mark Rutte (Olanda), Karl Nehammer (Austria), Mette Frederiksen (Danemarca), Alexander De Croo (Belgia), Kaja Kallas (Estonia), Mateusz Morawiecki (Polonia), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), Roberta Metsola (Parlamentul European).

Summitul aduce în prim-plan Republica Moldova și pe președinta Maia Sandu, promotor al direcției europene și pro-occidentale a țării.

La reuniune au fost puse în discuție „chestiuni vitale legate de război și pace, de viitorul Europei” și de viitorul Republicii Moldova „ca stat european care și-a ales drumul său ferm în UE”, a spus Maia Sandu.

UE a trimis deja o misiune civilă de sprijin la Chișinău, care să ajute la blocarea amenințărilor hibride. De asemenea, misiunea europeană a impus sancțiuni împotriva unor cetățeni moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și de încercări de destabilizare a Moldovei.

Președinta Maia Sandu a făcut declarații de presă la încheierea summitului alături de prim-ministrul Cehiei, țara care a găzduit prima ediție a evenimentului, și premierul Spaniei, acolo unde urmează să aibă loc următoarea ediție a summitului.

„Suntem deosebit de recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit. Întreaga comunitate s-a reunit pentru a susține acest efort: România, Franța, Suedia, Regatul Unit, Elveția, Consiliul UE și alți parteneri de dezvoltare ai R. Moldova. Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa.”, a spus Maia Sandu în cadrul conferinței.

„Pentru noi este în primul rând un semn de încredere și un semn de susținere (…). Republica Moldova nu este singură și noi am simțit acest lucru și în trecut, în special în ultimele luni când a trebuit să facem față unor situații dificile, unor crize mari și am simțit foarte puternic această prietenie. 9…) Astăzi am demonstrat că suntem parte a acestei comunități, că putem și noi să oferim, nu doar să beneficiem.”, a menționat Maia Sandu pentru presă.

„Avem nevoie de o țară unită în Moldova si desigur vă dorim succes în toate și să reușiti să vă mențineți fără rachete, fără decese. Noi mereu vă vom susține. Până la urmă am reușit să facem așa că țările din Europa să se unească.

”Sunt sigur că după ce vom câștiga războiul veți avea și voi o țară unită fără să cadă rachete și fără Rusia”, a spus Volodimir Zelenski, fiind întrebat despre regiunea transnistreană.

„Nu din întâmplare am vrut să organizăm acest al doilea summit aici în Moldova. Aceasta demonstrează speranța întregului continent în privința acestei țări minunate. Moldova este membră a familiei europene și salutăm eforturile pe care le face pentru a deveni membră a UE (…). Astăzi ne-am reunit a doua oară, după prima reuniune de la Praga, ca și atunci, și acum vrem să transmite un mesaj de forță, de unitate mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Principiile și valorile democratice care stau la baza uniunii europene și regulile internaționale sunt puse în pericol din cauza acestei agresiuni și de aceea trebuie să reacționăm toți împreună.”, a declarat prim-ministrul Spaniei Pedro Sánchez.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a exprimat joi „sprijinul deplin al Poloniei pentru cererea de aderare a Republicii Moldova la UE printr-o procedură accelerată”, precum şi pentru integrarea în NATO a „unei ţări mici, dar pe care o admirăm pentru rezistenţa sa în faţa Rusiei”, relatează EFE, citată de Agerpres. Într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, Morawiecki a cerut aliaţilor europeni să acţioneze în mod coordonat în sprijinul Ucrainei şi să facă faţă cu o viziune strategică provocărilor pe care le ridică războiul din Ucraina, avertizând asupra unui război hibrid cu folosirea imigraţiei ca armă. Potrivit liderului polonez, în afară de pregătirea militară, există şi alte domenii în care Europa şi aliaţii occidentali trebuie să opună o rezistenţă coordonată Rusiei: atacurile cibernetice, propaganda şi „valurile de migraţie create artificial”, toate acestea având ca scop „destabilizarea UE şi testarea forţei NATO, cele două organizaţii cele mai apropiate de noi”. „Avem în faţa noastră un inamic foarte hotărât şi trebuie să ne pregătim pentru multe luni, poate ani de luptă”, a declarat Morawiecki, care a cerut Bruxellesului şi Statelor Unite să continue să trimită „continuu” atât fonduri, cât şi materiale Ucrainei „pentru lupta sa pentru suveranitate”.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusiei și efectelor atacului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei. Astăzi transmite din nou un mesaj puternic de sprijin pentru R. Moldova și Ucraina. Mă bucur că această Comunitate Politică Europeană, care a fost inițiată în octombrie anul trecut la Praga, arată rezultate. Astăzi vedem clar că această comunitate este un forum important pentru toate țările europene. Membrii comunității vor să coopereze pașnic, vor o ordine internațională bazată pe reguli. Cu această reuniune demonstrăm că suntem puternici și uniți, că vom apăra pacea, cooperarea și securitatea în Europa.”, a declarat prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala.

Guvernul norvegian va asigura o finanţare nerambursabilă pentru Republica Moldova de 50 de milioane de euro, a anunţat joi premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, prezent la Summitul Comunităţii Politice care are loc la Bulboaca, informează Moldpres, citată de Agerpres.

Au fost raportate tentative de destabilizări în ziua summit-ului, potrivit tv8.md. Ministrul de Interne al R.Moldova , Ana Revenco, a dat asigurări că oamenii legii au intervenit în mod sincronizat, iar planurile au fost zădărnicite. „Au fost inclusiv tentative de a arăta dintr-un alt unghi ceea ce se întâmplă azi în Republica Moldova. Toate aceste tentative au fost contracarate. Au fost mici grupuri care au încercat să demonstreze în spațiul public referitor la ceea ce se întâmplă la Bulboaca, la Summit, obiectivele acestui mare eveniment, la obiectivul pe care și l-a propus toată țara – de a arăta că R. Moldova merită pe bună dreptate să fie parte a familiei europene”, a mai explicat Revenco.

O scurtă istorie a Castelului Mimi (foto) din Bulboaca, R.Moldova,locul în care a fost organizat Summitul Comunității Politice Europene

Castelul Mimi din localitatea Bulboaca este considerat unul dintre cele mai frumoase atracții din Republica Moldova,și a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1893,la 45 de kilometri de Chișinău,de politicianul Constantin Mimi, care a fost ultimul guvernator al Basarabiei din perioada dominației țariste, dar şi director al Centralei de la Bucureşti a Băncii Naţionale Române (1926), scrie euronews.ro.

”Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el”, spun reprezentanții Castelului Mimi despre fondator.Potrivit Agora.md, Constantin Mimi s-a născut la 2 februarie 1868, într-o familie refugiată în Basarabia din Albania. În 1893, a fondat castelul după un proiect francez, a folosit în premieră betonul armat, iar la ridicarea acestuia a implicat ingineri italieni. Construcţia a fost finalizată către anul 1901, iar câţiva ani mai târziu, bijuteria arhitecturală era vizitată de Ţarul rus Nicolae al II-lea sau de prinţul moştenitor al României, Carol al II-lea.

Tot Mimi a adus în Basarabia oile „Karakul” şi a condus primul automobil de marca Ford.

…

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat Adunarea Naţională “Moldova Europeană”, chemându-i pe cetățeni să ”spună lumii că suntem europeni și aceasta e calea aleasă de noi”

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat luni, într-un mesaj adresat în direct către populaţie, că va convoca la 21 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, o adunare a cetăţenilor – Adunarea Naţională “Moldova Europeană” – pentru a spune “lumii că suntem europeni şi că aceasta e calea aleasă de noi”, relatează mass-media de peste Prut și publicatia https://www.caleaeuropeana.ro.

În mesajul său, Maia Sandu şi-a îndemnat concetăţenii să susţină integrarea în UE şi să demonstreze acest lucru.

“Am vrut să mă adresez direct oamenilor. Chiar dacă avem anumite supărări, păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă şi dezbinare, e momentul să ne unim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că, în momentele cruciale, deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Suntem la o mare răscruce. Ce facem acum va influenţa vieţile noastre, ale copiilor noştri şi ale copiilor copiilor noştri”, a declarat Maia Sandu, potrivit Agerpres.

“Republica Moldova se află într-un moment de răscruce. Ce se va întâmpla cu ţara depinde de ce vom spune clar lumii – să spunem fără ocolişuri că vom izbuti. Plătim un preţ din cauza războiului declanşat de Federaţia Rusă”, a afirmat ea, subliniind că “Rusia continuă un război inuman şi încearcă să slăbească unitatea Europei”.

“Viaţa oamenilor a devenit mai complicată, mai scumpă şi mai neliniştită după 24 februarie 2022”, a spus în continuare Maia Sandu, adăugând că, în tot acest timp, guvernul şi majoritatea parlamentară au acţionat pentru a asigura pacea şi stabilitatea Republicii Moldova.

“Timpul a arătat că am ales calea cea dreaptă. Cei care au încercat să destabilizeze ţara nu au reuşit”, a afirmat preşedinta Republicii Moldova, indicând că “avem şi în ţara noastră persoane care ne ameninţă cu războiul”.

“Sunt persoane fără minte în Republica Moldova care se uită la ce se întâmplă în Ucraina şi se bucură. Ei îi aşteaptă pe ‘ai noştri’, uitându-se la ororile din Bahmut. Banii murdari corup justiţia, banii murdari finanţează aşa zisele proteste. O mână de oameni vor să fure viitorul nostru. Mulţi au impresia că cetăţenii Republicii Moldova sunt indiferenţi şi nu iau atitudine. Unii se întreabă dacă poporul nostru îşi doreşte cu adevărat integrarea europeană”, a mai afirmat Maia Sandu, propunându-le cetăţenilor moldoveni să-şi exprima clar opţiunea.

Moscova se arată „îngrijorată” de soarta suveranității Republicii Moldova

Rusia speră ”că în Republica Moldova au mai rămas forțe politice capabile să realizeze faptul că o apropiere a republicii de NATO este sinonimă cu o pierdere a suveranității”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova.

„Am subliniat, în repetate rânduri, faptul că diversele formate de parteneriat privind aprofundarea cooperării cu NATO reprezintă mai degrabă un instrument de manipulare și că ele nu sunt orientate către o cooperare cu adevărat reciproc avantajoasă și echitabilă și nici de consolidarea securității în zona euro-atlantică. Sunt deosebit de cinice tentativele de a atrage Republica Moldova în Alianța Nord-Atlantică, pe fondul situației din Ucraina, care a fost în mare măsură provocată de politica iresponsabilă de extindere a Alianței”, a afirmat Zaharova, într-un comentariu făcut despre declarațiile prim-secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

„Sperăm că mai există forțe politice în Republica Moldova care sunt capabile să realizeze că apropierea de NATO este sinonimă cu pierderea suveranității, iar extinderea nestăpânită a Alianței nu este altceva decât o continuare a tradițiilor neocoloniale ale Occidentului, care nu țin cont atât de caracteristicile politice interne ale statelor, cât și de legăturile vechi de secole cu vecinii lor”, a subliniat aceasta.

Menționăm că pe 6 aprilie, Geoană a declarat că „suntem dispuși să mergem atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relația cu noi”. Potrivit acestuia, la întâlnirea miniștrilor de externe ai țărilor NATO din 5 aprilie s-a pus accentul pe „pachetul de capabilități de apărare și de reziliență prezentat de Republica Moldova”.

„Miniștrii noștri de externe au subliniat nevoia de a susține în mod suplimentar, în mod practic, în mod financiar, în mod politic, Republica Moldova și ceilalți parteneri, aflați sub o presiune crescândă din partea Federației Ruse”, a mai adăugat Geoană.