A început Summitul Comunității Politice Europene din R.Moldova, o reuniune la nivel înalt la care participă 47 de şefi de stat şi de Guvern şi lideri ai instituţiilor UE

Joi, 1 iunie, R. Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene (CPE), care reunește, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Printre liderii care participă la summitul din R. Moldova se află Emmanuel Macron (Franța), Klaus Iohannis (România), Olaf Scholz (Germania), Pedro Sánchez (Spania), Rishi Sunak (UK), Georgia Meloni (Italia), Mark Rutte (Olanda), Karl Nehammer (Austria), Mette Frederiksen (Danemarca), Alexander De Croo (Belgia), Kaja Kallas (Estonia), Mateusz Morawiecki (Polonia), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), Roberta Metsola (Parlamentul European).

Summitul aduce în prim-plan Republica Moldova și pe președinta Maia Sandu, promotor al direcției europene și pro-occidentale a țării.

La reuniune au fost puse în discuție „chestiuni vitale legate de război și pace, de viitorul Europei” și de viitorul Republicii Moldova „ca stat european care și-a ales drumul său ferm în UE”, a spus Maia Sandu.

UE a trimis deja o misiune civilă de sprijin la Chișinău, care să ajute la blocarea amenințărilor hibride. De asemenea, misiunea europeană a impus sancțiuni împotriva unor cetățeni moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și de încercări de destabilizare a Moldovei.

Președinta Maia Sandu a făcut declarații de presă la încheierea summitului alături de prim-ministrul Cehiei, țara care a găzduit prima ediție a evenimentului, și premierul Spaniei, acolo unde urmează să aibă loc următoarea ediție a summitului.

„Suntem deosebit de recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit. Întreaga comunitate s-a reunit pentru a susține acest efort: România, Franța, Suedia, Regatul Unit, Elveția, Consiliul UE și alți parteneri de dezvoltare ai R. Moldova. Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa.”, a spus Maia Sandu în cadrul conferinței.

„Pentru noi este în primul rând un semn de încredere și un semn de susținere (…). Republica Moldova nu este singură și noi am simțit acest lucru și în trecut, în special în ultimele luni când a trebuit să facem față unor situații dificile, unor crize mari și am simțit foarte puternic această prietenie. 9…) Astăzi am demonstrat că suntem parte a acestei comunități, că putem și noi să oferim, nu doar să beneficiem.”, a menționat Maia Sandu pentru presă.

„Avem nevoie de o țară unită în Moldova si desigur vă dorim succes în toate și să reușiti să vă mențineți fără rachete, fără decese. Noi mereu vă vom susține. Până la urmă am reușit să facem așa că țările din Europa să se unească.

”Sunt sigur că după ce vom câștiga războiul veți avea și voi o țară unită fără să cadă rachete și fără Rusia”, a spus Volodimir Zelenski, fiind întrebat despre regiunea transnistreană.

„Nu din întâmplare am vrut să organizăm acest al doilea summit aici în Moldova. Aceasta demonstrează speranța întregului continent în privința acestei țări minunate. Moldova este membră a familiei europene și salutăm eforturile pe care le face pentru a deveni membră a UE (…). Astăzi ne-am reunit a doua oară, după prima reuniune de la Praga, ca și atunci, și acum vrem să transmite un mesaj de forță, de unitate mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Principiile și valorile democratice care stau la baza uniunii europene și regulile internaționale sunt puse în pericol din cauza acestei agresiuni și de aceea trebuie să reacționăm toți împreună.”, a declarat prim-ministrul Spaniei Pedro Sánchez.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a exprimat joi „sprijinul deplin al Poloniei pentru cererea de aderare a Republicii Moldova la UE printr-o procedură accelerată”, precum şi pentru integrarea în NATO a „unei ţări mici, dar pe care o admirăm pentru rezistenţa sa în faţa Rusiei”, relatează EFE, citată de Agerpres. Într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, Morawiecki a cerut aliaţilor europeni să acţioneze în mod coordonat în sprijinul Ucrainei şi să facă faţă cu o viziune strategică provocărilor pe care le ridică războiul din Ucraina, avertizând asupra unui război hibrid cu folosirea imigraţiei ca armă. Potrivit liderului polonez, în afară de pregătirea militară, există şi alte domenii în care Europa şi aliaţii occidentali trebuie să opună o rezistenţă coordonată Rusiei: atacurile cibernetice, propaganda şi „valurile de migraţie create artificial”, toate acestea având ca scop „destabilizarea UE şi testarea forţei NATO, cele două organizaţii cele mai apropiate de noi”. „Avem în faţa noastră un inamic foarte hotărât şi trebuie să ne pregătim pentru multe luni, poate ani de luptă”, a declarat Morawiecki, care a cerut Bruxellesului şi Statelor Unite să continue să trimită „continuu” atât fonduri, cât şi materiale Ucrainei „pentru lupta sa pentru suveranitate”.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusiei și efectelor atacului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei. Astăzi transmite din nou un mesaj puternic de sprijin pentru R. Moldova și Ucraina. Mă bucur că această Comunitate Politică Europeană, care a fost inițiată în octombrie anul trecut la Praga, arată rezultate. Astăzi vedem clar că această comunitate este un forum important pentru toate țările europene. Membrii comunității vor să coopereze pașnic, vor o ordine internațională bazată pe reguli. Cu această reuniune demonstrăm că suntem puternici și uniți, că vom apăra pacea, cooperarea și securitatea în Europa.”, a declarat prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala.

Guvernul norvegian va asigura o finanţare nerambursabilă pentru Republica Moldova de 50 de milioane de euro, a anunţat joi premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, prezent la Summitul Comunităţii Politice care are loc la Bulboaca, informează Moldpres, citată de Agerpres.

Au fost raportate tentative de destabilizări în ziua summit-ului, potrivit tv8.md. Ministrul de Interne al R.Moldova , Ana Revenco, a dat asigurări că oamenii legii au intervenit în mod sincronizat, iar planurile au fost zădărnicite. „Au fost inclusiv tentative de a arăta dintr-un alt unghi ceea ce se întâmplă azi în Republica Moldova. Toate aceste tentative au fost contracarate. Au fost mici grupuri care au încercat să demonstreze în spațiul public referitor la ceea ce se întâmplă la Bulboaca, la Summit, obiectivele acestui mare eveniment, la obiectivul pe care și l-a propus toată țara – de a arăta că R. Moldova merită pe bună dreptate să fie parte a familiei europene”, a mai explicat Revenco.

O scurtă istorie a Castelului Mimi (foto) din Bulboaca, R.Moldova,locul în care a fost organizat Summitul Comunității Politice Europene

Castelul Mimi din localitatea Bulboaca este considerat unul dintre cele mai frumoase atracții din Republica Moldova,și a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1893,la 45 de kilometri de Chișinău,de politicianul Constantin Mimi, care a fost ultimul guvernator al Basarabiei din perioada dominației țariste, dar şi director al Centralei de la Bucureşti a Băncii Naţionale Române (1926), scrie euronews.ro.

”Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el”, spun reprezentanții Castelului Mimi despre fondator.Potrivit Agora.md, Constantin Mimi s-a născut la 2 februarie 1868, într-o familie refugiată în Basarabia din Albania. În 1893, a fondat castelul după un proiect francez, a folosit în premieră betonul armat, iar la ridicarea acestuia a implicat ingineri italieni. Construcţia a fost finalizată către anul 1901, iar câţiva ani mai târziu, bijuteria arhitecturală era vizitată de Ţarul rus Nicolae al II-lea sau de prinţul moştenitor al României, Carol al II-lea.

Tot Mimi a adus în Basarabia oile „Karakul” şi a condus primul automobil de marca Ford.

…

Publicitate

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat Adunarea Naţională “Moldova Europeană”, chemându-i pe cetățeni să ”spună lumii că suntem europeni și aceasta e calea aleasă de noi”

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat luni, într-un mesaj adresat în direct către populaţie, că va convoca la 21 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, o adunare a cetăţenilor – Adunarea Naţională “Moldova Europeană” – pentru a spune “lumii că suntem europeni şi că aceasta e calea aleasă de noi”, relatează mass-media de peste Prut și publicatia https://www.caleaeuropeana.ro.

În mesajul său, Maia Sandu şi-a îndemnat concetăţenii să susţină integrarea în UE şi să demonstreze acest lucru.

“Am vrut să mă adresez direct oamenilor. Chiar dacă avem anumite supărări, păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă şi dezbinare, e momentul să ne unim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că, în momentele cruciale, deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Suntem la o mare răscruce. Ce facem acum va influenţa vieţile noastre, ale copiilor noştri şi ale copiilor copiilor noştri”, a declarat Maia Sandu, potrivit Agerpres.

“Republica Moldova se află într-un moment de răscruce. Ce se va întâmpla cu ţara depinde de ce vom spune clar lumii – să spunem fără ocolişuri că vom izbuti. Plătim un preţ din cauza războiului declanşat de Federaţia Rusă”, a afirmat ea, subliniind că “Rusia continuă un război inuman şi încearcă să slăbească unitatea Europei”.

“Viaţa oamenilor a devenit mai complicată, mai scumpă şi mai neliniştită după 24 februarie 2022”, a spus în continuare Maia Sandu, adăugând că, în tot acest timp, guvernul şi majoritatea parlamentară au acţionat pentru a asigura pacea şi stabilitatea Republicii Moldova.

“Timpul a arătat că am ales calea cea dreaptă. Cei care au încercat să destabilizeze ţara nu au reuşit”, a afirmat preşedinta Republicii Moldova, indicând că “avem şi în ţara noastră persoane care ne ameninţă cu războiul”.

“Sunt persoane fără minte în Republica Moldova care se uită la ce se întâmplă în Ucraina şi se bucură. Ei îi aşteaptă pe ‘ai noştri’, uitându-se la ororile din Bahmut. Banii murdari corup justiţia, banii murdari finanţează aşa zisele proteste. O mână de oameni vor să fure viitorul nostru. Mulţi au impresia că cetăţenii Republicii Moldova sunt indiferenţi şi nu iau atitudine. Unii se întreabă dacă poporul nostru îşi doreşte cu adevărat integrarea europeană”, a mai afirmat Maia Sandu, propunându-le cetăţenilor moldoveni să-şi exprima clar opţiunea.

Moscova se arată „îngrijorată” de soarta suveranității Republicii Moldova

Rusia speră ”că în Republica Moldova au mai rămas forțe politice capabile să realizeze faptul că o apropiere a republicii de NATO este sinonimă cu o pierdere a suveranității”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova.

„Am subliniat, în repetate rânduri, faptul că diversele formate de parteneriat privind aprofundarea cooperării cu NATO reprezintă mai degrabă un instrument de manipulare și că ele nu sunt orientate către o cooperare cu adevărat reciproc avantajoasă și echitabilă și nici de consolidarea securității în zona euro-atlantică. Sunt deosebit de cinice tentativele de a atrage Republica Moldova în Alianța Nord-Atlantică, pe fondul situației din Ucraina, care a fost în mare măsură provocată de politica iresponsabilă de extindere a Alianței”, a afirmat Zaharova, într-un comentariu făcut despre declarațiile prim-secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

„Sperăm că mai există forțe politice în Republica Moldova care sunt capabile să realizeze că apropierea de NATO este sinonimă cu pierderea suveranității, iar extinderea nestăpânită a Alianței nu este altceva decât o continuare a tradițiilor neocoloniale ale Occidentului, care nu țin cont atât de caracteristicile politice interne ale statelor, cât și de legăturile vechi de secole cu vecinii lor”, a subliniat aceasta.

Menționăm că pe 6 aprilie, Geoană a declarat că „suntem dispuși să mergem atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relația cu noi”. Potrivit acestuia, la întâlnirea miniștrilor de externe ai țărilor NATO din 5 aprilie s-a pus accentul pe „pachetul de capabilități de apărare și de reziliență prezentat de Republica Moldova”.

„Miniștrii noștri de externe au subliniat nevoia de a susține în mod suplimentar, în mod practic, în mod financiar, în mod politic, Republica Moldova și ceilalți parteneri, aflați sub o presiune crescândă din partea Federației Ruse”, a mai adăugat Geoană.

UN NOU PRIM MINISTRU PENTRU R.MOLDOVA

Imediat după ce  prim-ministrul guvernului R.Moldova, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind desemnarea lui Dorin Recean drept candidat la funcția de prim-ministru.

Astfel, în decurs de două săptămâni, Recean (foto) urmează să vină în Parlament cu programul de guvernare și echipa guvernamentală, scrie Deschide.md.

Dorin Recean, în vârstă de 48 de ani, este de specialitate economist. În perioada 2010-2012 acesta a deținut funcția de viceministru al Tehnologiilor Informațiilor și Comunicațiilor. Ulterior, în perioada 2012-2015 a deținut funcția de ministru de Interne.

Absolvent de ASE, în perioada 2012-2015, Recean a fost ministru de interne în guvernele conduse de Vlad Filat şi Iurie Leancă, iar ulterior a activat în mediul privat până anul trecut, când a fost cooptat în echipa preşedintei Maia Sandu.

Recean a fost primul ministru civil de interne civil din Republica Moldova. La 31 mai 2013, când a căzut executivul condus de Vlad Filat, Dorin Recean a continuat să conducă Ministerul de Interne şi în Guvernul Leancă.

Anterior, el fusese viceministru al Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor (în 2010), fiind responsabil de implementarea paşapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare a regimului de vize între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, menţionează agora.md.

Recean a desfăşurat şi o activitate didactică, fiind lector la Academia de Ştiinţe Economice de la Chişinău şi a predat şi la Universitatea Internaţională Newport din Chişinău.

După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică şi şi-a deschis o afacere. În februarie 2022, a revenit în politică, fiind desemnat de Maia Sandu consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.

 

În declaraţia făcută cu ocazia nominalizării lui Dorin Recean, preşedinta Maia Sandu a subliniat că noul guvern are drept sarcină accelerarea reformelor şi a luptei anticorupţie, dar şi preocuparea pentru creşterea securităţii.

„Este o perioada grea pentru toata lumea. Noul guvern va trebui să crească nivelul de securitate al ţării. Trecem printr-o criză majoră. Chiar dacă iniţiatorii războiului energetic au dorit să cădem, noi mergem înainte. Noul guvern va trebui să continue şi să accelereze reforma justiţiei”, a declarat Maia Sandu.

La rândul său, în primele sale declaraţii după nominalizare, făcute alături de preşedinta Maia Sandu, Dorin Recean a schiţat trei direcţii mari ale programului său de guvernare: măsuri anticorupţie, investiţii şi securitate.

„Vom purcede imediat la acţiuni pe trei dimensiuni:

Ordinea şi disciplina din instituţii! Instituţiile trebuie să deservească cetăţenii şi mediul de afaceri. Da, există rezistenţă, dar o vom depăşi.

O nouă viaţă pentru economie! Asta înseamnă să oferim mai multe resurse accesibile, în mod special pentru investiţiile în domeniul de afaceri, în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, asta este calea pentru ca să avem locuri de muncă, să avem salarii mai mari şi să creăm bunăstare pentru fiecare dintre noi.

Pacea şi stabilitatea! Trebuie să conştientizăm că, de la Al Doilea Război Mondial încoace, suntem în cel mai înalt risc de provocări. Prin urmare, avem nevoie să consolidăm sectorul de securitate în aşa fel încât toată lumea să se simtă în siguranţă” a declarat Recean, citat de deschide.md.

El a subliniat că integrarea europeană este obiectivul urmărit cu precădere şi a arătat că trebuie accelerat procesul de armonizare a legislaţiei şi implementate toate condiţionalităţile cerute de Bruxelles, ca singură „modalitate de a asigura bunăstarea în ţară”.