CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cât de rămasă în urmă este R. Moldova ?


 

 


 

Anul economic 2017 a fost sub așteptări, Produsul Intern Brut al R.Moldova  situându-se în scenariul pesimist al prognozei de la începutul anului (3,5% –4,0%). Creșterea prognozată inițial de 6%  nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate.

Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după 2 ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului.

Practic, daca am exclude influența acestor 2 factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei mici de comparație, economia ar fi în recesiune.

Prin urmare, creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și inferioară așteptărilor, ci și nu este durabilă, fapt ce trezește mai multe îngrijorări pentru 2018. 

Pentru anul 2018, se prognozează o creștere economică de circa 4,0% (3,1% conform scenariului pesimist și 4,8% conform scenariului optimist). Aceasta se bazează pe ipoteza unui an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și capacitățile de export, continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum și pe creșterea consumului populației.

Pe de altă parte, deviația PIB-ului va rămâne negativă (economia va continua să crească sub nivelul său potențial), cel puțin din 2 cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare.

Aceasta va frâna și creșterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3.

În al doilea rând, constrângerile de competitivitate se vor menține, fapt ce va afecta performanța exporturilor, iar odată cu creșterea continuă a consumului estimăm un impact negativ al exportului net asupra creșterii economice. 

Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină.

Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung. Această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor.

Însă, de la an la an Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD): ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de competitivitate a țării pe termen lung.

Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri.

Față de ediția precedentă a raportului Moldova a avansat cu 11 poziții, însă o analiză detaliată a dinamicii denotă că respectiva creștere a fost rezultatul cumulării creșterii nesemnificative (practic în intervalul de eroare) la nivelul mai multor sub-indicatori, fără careva îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare. În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică.

Cât de subdezvoltată economic este de fapt R.Moldova este relevat de faptul că cea mai mare companie prezentă aici e abia a 195-a în sud-estul Europei

Din 1980 până în 2012, PIB-ul Moldovei pe cap de locuitor a fost în medie de 1049.5 dolari. 

Ajungând la nivelul maxim de 1659.2 dolari în decembrie 1989 și un nivel minim de 570.0 dolari în decembrie 1999, potrivit datelor furnizate de tradingeconomics.com.  

Nu este un secret că din punct de vedere economic, Republica Moldova este cea mai săracă ţară de pe continentul european.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ajunsese la 2.089 dolari în 2017, dar pentru comparație, Ucraina – țară aflată în război – este mai productivă decât Moldova, având 2.261 dolari pe cap de locuitor, iar PIB-ul Georgiei – țară cu aproximativ aceeași populație și suprafață – este de 3.715 dolari pe cap de locuitor.

PIB-ul României este de patru ori mai mare decât al Republicii Moldova: 9.667 dolari pe cap de locuitor.

 O analiză a Camerei de Comerț indică faptul că PIB-ul judeţului Prahova a fost cât cel al Republicii Moldova, cu toate că populaţia judeţului Prahova este de trei ori mai mică decât cea a fraţilor de peste Prut.  

 

 În prezent Moldova este, de departe, cel mai sărac din punct de vedere economic
stat din Europa. Nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor 
este doar o jumătate din
media PIB per capita pentru statele în curs de dezvoltare, aproximativ un sfert din media
PIB înregistrat în statele membre ale CSI şi doar o frântură din media PIB pe cap
de locuitor pentru regiunea geografică a Europei centrale şi de est, unde este
amplasată geografic această ţară.

Republica Moldova rămâne și în acest an fără nicio companie situată între cele mai mari 100 din sud estul Europei. Cea mai sus în clasament este MoldovaGaz, plasată abia pe locul 195. Nu are, de asemenea, nicio societate de asigurări în clasamentul de profil.

În schimb rămân în top 100 trei cele mai mari bănci moldovenești, două din ele chiar urcând în clasament.

  

SEE Top 100 Banks 2017 este clasamentul celor mai mari bănci din Sud-Estul Europei în ceea ce privește activele deținute la data de 31 decembrie 2016.

Analiza datelor a peste 260 de bănci ce activează în regiune indică faptul că  Republica Moldova este prezentă în acest clasament cu trei instituții financiare. Este vorba despre Moldova Agroindbank – locul 69, cu active în valoare de 945 milioane euro, Moldindconbank  – locul 81, cu active în valoare de 688 milioane de euro și Victoriabank – locul 90, cu  mărimea activelor de aproximativ 604 milioane de euro.

Comparând cu anul precedent , Moldova Agroindbank a urcat 2 poziții în clasament, Moldindconbank a coborât 3 poziții, iar Victoriabank a urcat 4 poziții în top. 

BCR – cea mai mare, Banca Transilvania – cea mai profitabilă

Lider la capitolul profit este Banca Transilvania din România cu un rezultat net de 270,5 milioane euro. 

Top 10 cele mai mari bănci din Europa de Sud-Est este condus de Banca Comercială Română cu active totale de 14,1 miliarde euro. Urmează Zagrebacka Banka din Croația cu active totale de 13,9 miliarde de euro, și Banca Transilvania din România cu  active totale de 11,4 miliarde euro. 

În top 10 mai figurează BRD Societe Generale (România)  cu 11,1 miliarde euro, Privredna Banka Zagreb (Croația) cu 9,5 miliarde euro, Unicredit Bulbank (Bulgaria) cu 9,5 miliarde euro, Nova Ljubljanska Banka (Slovenia) cu 8,8 miliarde euro, Erste & Steiermarkische Bank (Croația) cu 7,4 miliarde euro, Raiffeisen Bank (România) cu 7,4 miliarde euro și UniCredit Bank (România) cu active totale de 7,2 miliarde euro.

 România continuă ascensiunea: 59 companii în top 100 companii

Automobile Dacia s-a clasat pentru al treilea an consecutiv pe primul în topul celor mai mari companii din Europa de Sud-Est, cu venituri de 4,6 miliarde de euro în 2016, devansând compania Petrol din Slovenia (3,2 miliarde de euro). 

România are 59 de companii în top 100 regional, faţă de 55 în urmă cu un an, fiind detaşat cea mai mare piaţă din regiune. De remarcat că șase dintre cele mai mari zece companii din clasamentul realizat de SeeNews sunt din România. 

Spre comparație, în urmă cu zece ani, la prima ediţie a catalogului realizat de atunci anual de platforma din Bulgaria, economia românească era abia pe locul al treilea în regiu¬ne cu 15 companii. Lider era Slovenia cu 24 de firme, Croaţia se afla pe locul doi cu 22 companii, iar Bulga¬ria, România şi Serbia aveau fiecare câte 15 firme în Top 100. 

Fără nicio companie și nicio societate de asigurări în clasament

Republica Moldova  nu reușește să aibă vreo companie în clasamentul elaborat de către cei de la See-News. Și este foarte departe de a intra. 

Spre comparaţie, cea mai mare companie moldovenească, MoldovaGaz SA, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 276.4 milioane de euro, clasându-se abia pe locul 195 în regiune. 

De altfel, pe lângă România, topul este dominat de companii din Slovenia – 11 entități, Bulgaria și Serbia câte 9 entități și Croația  cu 8 companii. Bosnia și Herțegovina are 2 companii în clasament iar Macedonia – una. Pe lângă Moldova, nu au companii în topul elaborat de agenția bulgară, Albania, Cosovo și Muntenegru.

Și în privința companiilor de asigurări constatăm lipsa societăților de asigurare moldovenești în top deși aici sunt prezente societăți similare din Albania, Bosnia și chiar din Muntenegru. 

Moldova are o populație mai numeroasă decât cinci țări din regiunePentru a înţelege cât de slab dezvoltată economic este Republica Moldova, trebuie să ţinem cont de faptul că aceasta, după numărul populaţiei, estimate de Biroul Naţional de Statistică pentru acest an la 3,55 milioane de persoane (potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2014, numărul ar fi de fapt de 2,9 milioane), este mai mare decât Slovenia şi Macedonia, ambele cu peste două milioane de locuitori, decât Albania (2,83 milioane), Kosovo (1,86 milioane) şi Muntenegru (650 de mii). 

În raportul său din luna ianuarie, „Perspectivele economice globale” (Global Economic Prospects), Banca Mondială a redus prognoza de creștere economică a Moldovei pe anii 2017- 2018 cu 1,2% față de indicii stabiliți acum jumătate de an.

Astfel, dacă în iulie anul trecut se anticipa o creștere a PIB-ului în 2017 cu 4%, iar în 2018 cu 4,5%, potrivit ultimelor prognoze, creșterea economică a Moldovei va constitui doar 2,8% și, respectiv, 3,3%.Totodată, BM a revăzut creșterea PIB-ului pe anul 2016, așteptând că aceasta va fi de 2,2%, și nu de 0,5%, cum a fost prevăzut anterior. 

Se reduce de asemenea sursa principală de creștere. Este vorba de transferurile bănești din partea cetățenilor RM aflați peste hotare. Evident, dacă scăderea a început cu aproximativ doi în urmă și continuă până în prezent, prognozarea unei creșteri nu are sens. Este clar că acest lucru nu se va întâmpla, deoarece veniturile care asigură consumul sunt în scădere.

Alți factori care influențează negativ asupra creșterii economiei moldoveneşti sunt căderea investițiilor și instabilitatea politică.

 Orice economist  poate spune că atunci când investițiile se reduc, nu poți prognoza creștere. Mai există și riscurile politice. În R.Moldova domină instabilitatea politică, incertitudinea, din care cauză scad drastic investițiile străine, nu se ameliorează climatul de afaceri.

Cu alte cuvinte, nici unul dintre acești factori nu poate să îndreptăţească analiştii economici  la scenarii optimiste.

 

 

 

 

Surse:

http://moldnova.eu/ro/cat-de-independenta-este-republica-moldova-la-26-de-ani-cu-multe-griji-si-fara-bani-20694.html/

03/02/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 04/02/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: