CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ALERTĂ LA MOSCOVA: Problemele economice se vor accelera anul viitor, economia Rusiei revenind la nivelul de dinainte de războiul din Ucraina abia la sfârşitul deceniului, sau chiar mai târziu

Moscova intră în alertă: Un raport intern arată că economia Rusiei ar putea reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârşitul deceniului sau chiar mai târziu

Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă şi mai profundă, pe măsură ce impactul sancţiunilor americane şi europene se extinde, afectând sever sectoarele pe care ţara s-a bazat de ani de zile pentru a-şi alimenta economia, potrivit unui raport intern pregătit pentru guvern, relatează Bloomberg, reluat de businessmagazin.ro.

Documentul, o evaluare a impactul izolării economice a Rusiei, prezintă o imagine cu mult diferită faţă de declaraţiile publice ale oficialilor. Bloomberg a cercetat o copie a raportului, redactată pentru o întâlnire cu uşile închise a oficialilor de rang înalt pe 30 august.

Două dintre cele trei scenarii prezentate în raport arată că problemele economice vor accelera anul viitor, economia revenind la nivelul de dinainte de război abia la sfârşitul deceniului sau chiar mai târziu.

Oficialii susţin că economia va atinge nivelul minim anul viitor cu 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul de „stres” prevede minimul din 2024 la 11,9% sub nivelul de anul trecut.

Toate scenariile proiectează o presiune în creştere a sancţiunilor, cu şanse periculoase ca un număr tot mai mare de state să se alăture acestora. Privarea bruscă a Europei de petrol şi gaze ruseşti poate afecta şi capacitatea Kremlinului de a-şi aproviziona propria piaţă, se arată în raport.

Dincolo de restricţiile în sine, care acoperă aproximativ un sfert din importuri şi exporturi, raportul detaliază modul în care Rusia se confruntă acum cu o „blocadă” care „a afectat practic toate formele de transport”, sabotând şi mai mult economia ţării. Limitele tehnologice şi financiare sporesc presiunea.

Raportul estimează că în jur de 200.000 de specialişti IT ar putea părăsi Rusia până în 2025, prima prognoză oficială privind extinderea exodului de specialişti în domeniu.

29/09/2022 Posted by | analize | , , , , , , , | Lasă un comentariu

ANALIZE STRATEGICE: Războiul din Ucraina va remodela Estul Europei, deci și destinul Moldovei se va schimba

Rusia e convinsă că poate câștiga în acest război, face tot ce se poate imagina pentru a-l câștiga și este foarte probabil ca acest conflict să se tranșeze pe câmpul de luptă, nu la masa negocierilor.

Armata rusă face “clești”, mai mici și mai mari, în care să prindă armata ucraineană. Asta se învață în academiile militare de la Moscova, după tacticile militare sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial. Asta a făcut Rusia în august 2014 la Ilovaisk. Și a urmat Minsk 1. Asta a făcut la Debalțevo, în februarie 2015 și a urmat Minsk 2.

După ce a eșuat planul mare de îngenunchere a întregii Ucrainei printr-un Blitzkrieg, dar și planul de încercuire a Kievului și Harkovului, cele mai importante două orașe, armata rusă se concentrează în Donbas, unde încearcă să facă acei “clești”, adică să înconjoare mari unități ucrainene și să-l oblige pe Zelenski să accepte concesii politice printr-un armistițiu.

Tot ce ar putea obține Putin este un armistițiu, nu un Minsk 3, ci un simplu armistițiu care să-i permită să conserve teritoriile ocupate și care să-i ofere răgazul să-și refacă capacitatea militară pentru a relua ofensiva împotriva Ucrainei.

Problema lui Putin este că, după 8 ani de lupte în Donbas, ucrainenii și-au construit o armată modernă, bine pregătită, o infrastructură de apărare în Donețk și Lugansk greu de cucerit. După săptămâni întregi de ofensivă disperată, rușii abia dacă au avansat câțiva kilometri.

Ca să completeze efectivele militare, în Rusia a început o campanie de mobilizare secretă sau să-i spun discretă, care să nu sperie populația.

Dacă soldați au de unde să facă rost, în curând o să constate că nu au arme și muniție suficiente. Iar fabricile din industria de armament nu au de unde să facă rost de componente electronice, din cauza sancțiunilor.

Aproape cu disperare, Putin forțează o victorie, un “clește” cât de mic, în care să prindă câteva sute, poate mii de soldați ucraineni, în speranța că va putea forța negocierea unui armistițiu.

La rândul lor, ucrainenii sunt într-o cursă contra cronometru cu rușii, sperând să primească mai repede armamentul american și din Ruropa occidentală, pentru a-l folosi în operațiunile din Donbas, unde războiul se poartă cu o intensitate fără precedent. Și unde pierderile de vieți și tehnică de luptă sunt uriașe.

Acuzațiile împotriva Occidentului nu fac decât să întărească narațiunea fundamentală a Kremlinului, potrivit căreia Vestul e vinovat de izbucnirea războiului, că Putin n-a avut altă soluție, că Rusia este victima unui mare complot al americanilor. De fapt, al anglo-saxonilor… acesta este noul termen la modă la Moscova.

Eu cred că Rusia e demult în război cu vestul, doar că din 24 februarie acest război a luat forma unuia convențional. În ce privește capacitatea elitei rusești de a împiedica escaladarea, nu ne facem iluzii.

Dar nici nu poate fi exclus un scenariu în care Putin este îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat, iar un nou lider va încerca să încheie războiul pentru a evita o înfrângere umilitoare și condiții de pace care presupun dezarmarea Rusiei și de-fascizarea acesteia.

Și, în fond, stabilirea unei noi ordini mondiale, stabilită după alte criterii, în care Rusia n-are cum și de ce să mai fie acceptată ca membru permanent în Consiliul de Securitate.

În caz contrar, generațiile care vin după noi vor avea și ele războaiele lor cu Rusia și nu se știe dacă le vor mai putea câștiga. Un nou Putin poate să apară oricând la Kremlin și să amenințe Europa Centrală și de Est, apune analistul analistul Armand Goșu ]ntr-un interviu acordat https://www.dw.com/ro.

Ce să facă Vestul? Să ajute Ucraina să se poată apăra singură. Adică împrumuturi, armament ofensiv, susținere morală din partea opiniei publice, susținere politică. Vestul n-are conștiința pericolului rusesc, anul 1814 când soldații ruși au ocupat Parisul e departe, Europa de Vest are memorie scurtă, e cinică și mercantilă. Europa Centrală și de Est are un noroc istoric cu lumea anglo-saxonă, cu SUA, Canada și Marea Britanie. Un rol fundamental joacă însă Polonia, depozitara memoriei istorice a Europei Centrale și de Est, vreme de secole cea mai importantă putere politico-militară în regiune.

Polonia va fi liderul națiunilor slave care se vor integra în lumea euro-atlantică în câteva decenii. Va fi un bloc slav format din Ucraina, Belarus (Putin o să-l tragă după el și pe Lukașenko), Cehia, Slovacia la care o să se alăture și balticii.

Odată cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO, flancul estic se va consolida decisiv spre nord, în zona Balticii, continuând procesul început la summit-ul NATO de la Varșovia, din iunie 2016.

Acest bloc slav cu 100 de milioane de locuitori va remodela raportul de forțe în tabăra occidentală, influența Franței și Germaniei scăzând, ele devenind tot mai irelevante în materie de securitate. Polonia și Ucraina sunt deja și vor fi pentru mulți ani de acum încolo principalii aliați și parteneri ai americanilor în Europa.

Asta chiar în cazul în care Ucraina nu va deveni membru NATO. De fapt, cu membri precum Ungaria lui Victor Orban, încrederea în capacitatea de răspuns a NATO în fața amenințărilor rusești o să tot scadă.

Tot estul Europei va fi remodelat de acest război. Deci și destinul Moldovei se va schimba. Va merge spre UE în siajul Ucrainei, dar nu va avea șanse reale decât după ce va reglementa problema transnistreană. Cu ceva noroc, se va crea un context propice pentru rezolvarea acestui dosar, important e ca Maia Sandu să nu rateze momentul.

Conform concepției lui Putin despre istorie, exprimată în mod constant de la Discursul său din 2007 la Conferința de Securitate de la München și până la eseul său din iulie 2021 „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”: RUSIA ESTE O CIVILIZAȚIE UNICĂ ȘI ADEVĂRATUL SCUT AL VALORILOR CIVILIZATE IN LUME.

Rusia a fost cea care i-a învins pe mongoli în 1380, spulberând controlul Hoardei de Aur asupra Europei de Est.
Rusia a fost cea care a umilit Polonia la începutul secolului al XVII-lea, alungând-o din teritoriile ruse.
Rusia a fost cea care a spart puterea suedeză în Marele Război al Nordului.
Rusia a fost cea care a condamnat imperiul european al lui Napoleon.
Și Rusia a fost cea care a șters nazismul din sufletul Europei.

În fiecare caz – așa cum vede Putin – sângele rus a curățat o Europă decadentă, epuizată și slabă.
Cu toate acestea, europenii refuză cu insistență să recunoască Rusia ca o putere demnă de statutul de mare putere în Europa. Această Rusia, în opinia lui Putin, are dreptul de a se afirma și este singura putere cu interese și teritorii dincolo de Europa cu dreptul de a modela securitatea europeană.

Unirea popoarelor ruse este crucială pentru îndeplinirea acestei viziuni. Prăbușirea Uniunii Sovietice – și greșelile Uniunii Sovietice – au împărțit Rus’ în bieloruși, ucraineni și ruși. Această greșeală istorică trebuie corectată în termeni pur cultural-ideologici. Ucraina, Belarus și Rusia trebuiesc reunite.

Putin a pornit actiunea speciala de stopare a oprimarii vorbitorilor de limba rusă și a etnicilor ruși din Ucraina ca o actiune impotriva unui nationalisn exacerbat de tip nazist al ucrainienilor banderisti care se opun unității poporului rus.
Zelensky a fost ales pe o platformă de pace și promițând o rezoluție pentru războiul din Donbas, dar s-a transformat rapid într-un dușman implacabil al pacii.
Între timp, forțele armate ucrainene își extindeau capacitățile de luptă atacand republicile separatiste in pofida dispozitiilor tratatului de la Minsk.

Având în vedere presupusa cooptare banderistă a politicii ucrainene, un război nazist de agresiune împotriva Donbasului incepuse inca din februarie și era de imaginat în viitorul apropiat si unul impotriva Crimeii.

Planul inițial de campanie al Rusiei, pregătit în cea mai mare securitate operațională a fost menit să șocheze Occidentul, infatisand-ul cu un fapt împlinit care a demonstrat superioritatea militară rusă. Într-adevăr, după cum s-a menționat, fiecare acțiune majoră a Rusiei – de la atacul inițial la coloana sa de la Kiev până la bombardamentul său pedepsitor în Donbas – este menită să convingă Occidentul că înarmarea Ucrainei este inutilă si contraproductiva.

Pe termen lung, Putin a prevazut aproape sigur o confruntare cu Occidentul, una care să distrugă NATO și să asigure poziția strategică pe termen lung a Rusiei în Eurasia europeană. Ucraina urma să se pregătească pentru această confruntare.
Prin încorporarea Belarusului și Ucrainei într-un imperiu rus revitalizat, Putin ar extinde populația Rusiei cu peste o treime și produsul intern brut (PIB) cu o șeptime.

O confruntare pe termen lung cu NATO asupra Ucrainei ar schimba însă calculele occidentale, care nu vor sa priceapă reziliența Rusiei care poate câștiga un război de mai mulți ani asa cum a mai facut-o si in trecut.
Conform comunicatului Băncii Centrale a Rusiei, costurile economice ale războiului nu vor fi resimțite în Rusia decât în toamnă sau la începutul iernii, când rezervele valutare ale Rusiei ar trebui sa sece, dar cum Rusia nu poate folosi valuta fiind sanctionată si având enorme rezerve naturale energetice si mineraliere nu va fi afectata decât superficial.

Sprijinind ferm si fățiș Ucraina, NATO și-a împletit efectiv coeziunea alianței cu soarta Ucrainei si Occidentul ar trebui să livreze acum mai mult material – mult mai mult și mult mai repede – dacă Ucraina dorește să alunge Rusia înapoi în următorul an.
În absența informațiilor si ajutoarelor masive primite de la NATO și a sprijinului militar și financiar, Ucraina s-ar fi prăbușit inca din februarie.

Nationalismul de dreapta european, sceptic față de NATO și UE, este deja o forță puternică, favorabilă Rusiei.

Fidesz din Ungaria este pur și simplu varianta sa cea mai puternică și în mod explicit pro-Kremlin. Polonia, România și Bulgaria experimenteaza cu toții strategii în activitatea de extremă dreaptă anti-NATO. Serbia ar valorifica situatia, făcând să absoarbă partea sârbă a Bosniei.

NATO vest-european care cere concesii de la Ucraina pentru pace ar distruge Alianța Atlantică. Cel puțin dac nu l-ar distruge, NATO ar reveni la granițele sale din 1991, incluzând potențial Republica Cehă și Germania „de est”.

A lăsa NATO să se dizolve în acest mod ar distruge o politică anti-chineză. Ar crește puterea chineză, ar exclude prezența americană sau aliată în Orientul Mijlociu. Și s-ar evita orice presiune economică pe termen lung împotriva Chinei.

Europenii de Vest n-ar fi deloc dispuși să-și ipotecheze viabilitatea economică pe speranța unei victorii americane în Indo-Pacific.
După Conferința Partidului Comunist Chinez (PCC), sprijinul lui Xi Jinping va deveni mai public.

Statele Unite au două căi în față de urmat. Fie asigură moralul NATO și angajamentul său continu[ – ajutând Ucraina in această fază dificilă de luptă cat și oferind Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a alunga Rusia de pe teritoriul său – sau, isi plănuiește în mod activ un rol global mult mai mic, limitat la zna Indo-Pacifica și acceptă o pace separată cu Rusia.

Această din urmă opțiune, față de cei care doresc ca SUA să abandoneze Europa en gros și să se concentreze în întregime pe Indo-Pacific, este mult prea riscantă. Caci Statele Unite nu pot face presiuni economice pe China fără sprijin european. Nici nu poate opri multilateralismul chinez în Africa, Orientul Mijlociu și Mediterana.

Prăbușirea sistemului de alianță euroatlantic ar declanșa o realiniere echivalentă în Orientul Mijlociu, cedând practic dominația eurasiatică unei coaliții multilateraliste chino-ruso-iraniene.
Astfel, prima opțiune este singura opțiune viabilă pentru Statele Unite, care ar trebui, cu orice preț, să mențină Ucraina în luptă pana la ultimul ucrainian.

Aceasta nu este doar o problemă a livrărilor de arme, deși SUA ar trebui să-și extindă și să-și modernizeze complexul militar-industrial suficient pentru a-i servi drept arsenal.
NATO vest-european nu isi permite să spargă rândurile. Mai degrabă, alianta euroatlantica trebuie să ajute să-și asume povara imensa a apărării europene – nu cu fiii și fiicele lor, ci cu industriile lor de apărare, in conditiile grele ale intrarii rapide si adanci intr-o puternca criza economica.

Reuniunea NATO de la Madrid a fost o ocazie excelentă de a da această hotărâre, dar
se pare ca disperarea de a-și pierde rolul hegemonic global va impinge SUA sa riște mai mult decât poate produce, iar daca statele europene membre ale NATO nu au nici ele forța de a decide lucid și realist, atunci hotărârea va putea fi dezastruoasa la nivel global.

SURSE:

30/06/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, avertizează că prețurile la alimente vor deveni „apocaliptice”

Guvernatorul Băncii centrale a Angliei a avertizat că vor exista prețuri „apocaliptice” la alimente și că se simte „neajutorat” în contextul inflației în creștere, potrivit publicației  Sky News, preluată de Digi24 și Deschide.MD.

Andrew Bailey a respins afirmațiile criticilor care spun că Banca Angliei a acționat prea lent pentru a gestiona inflația, dând vina pentru „o situație proastă” pe impactul războiului din Ucraina și a Covid-19.

„A existat o serie de șocuri la furnizare iar cel mai recent a fost impactul războiului, invazia Rusiei în Ucraina”, a spus acesta.

„Nu putem prezice lucruri precum războaiele – nu este în puterea nimănui. Nu cred că am fi putut face ceva diferit. Nu am putut previziona un război cu Ucraina. Mai există de asemenea încă o etapă a Covid, cu situația din China, care pare să afecteze țara mai serios”, a mai spus guvernatorul.

El a precizat că războiul din Ucraina a ridicat prețurile la energie, care este cel mai mare motor al inflației – în vreme ce carantina din Shanghai a exacerbat creșterile costurilor la bunuri datorită efectului asupra lanțurilor de aprovizionare.

Indexul prețurilor de consum care măsoară inflația a ajuns la 7% în Marea Britanie, în martie, și este așteptat să treacă de 10% în cursul anului.

Bailey a afirmat că prețurile în creștere la alimente sunt o mare îngrijorare pentru banca centrală, în contextul în care Ucraina se chinuie să exporte grâul și uleiul de gătit din țară.

„(Factorul de risc inflaționist) despre care voi suna destul de apocaliptic este mâncarea”, a spus el.

Oficialul britanic a declarat că a vorbit cu ministrul finanțelor din Ucraina la începutul lunii în Washington, iar acesta din urmă crede că fermierii vor reuși să planteze culturile în această primăvară însă „nu au cum” să le livreze în afară.

„Ucraina are stocuri de alimente, însă nu le poate scoate în acest moment”, a spus acesta.

„Așa cum stau lucrurile în acest moment, se va înrăutăți. Iar asta este o îngrijorare majoră, majoră”, a adăugat guvernatorul băncii.

„Și nu este o îngrijorare majoră doar pentru această țară, trebuie să vă spun, este una și pentru țările în dezvoltare de asemenea”.

Ucraina și Rusia sunt mari jucători în producția alimentară mondială, reprezentând 53% din comerțul global cu ulei de floarea soarelui și semințe iar 27% din cel de grâu, potrivit ONU.

Bailey a afirmat că prețurile în cele din urmă se vor diminua ca urmare a unui „șoc” asupra veniturilor, care „va avea un efect asupra cererii interne și va tempera activitatea”.

Ministrul de externe canadian: Occidentul trebuie să „elibereze grâul ucrainian”

Ministrul de externe al Canadei, Melanie Joly a declarat luni că statele occidentale trebuie să se miște rapid pentru a contracara o criză alimentară globală care se înrăutățește, ajutând Ucraina să exporte stocurile tot mai mari de grâne care nu pot fi transportate din cauza invaziei rusești și a blocadei porturilor.

„Este clar că pentru noi ceea ce se întâmplă acum în termeni de potențială criză alimentară are legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Joly într-un interviu pentru Politico ce va fi difuzat într-un podcast joi. „Însă trebuie să facem mai mult pentru a arăta țărilor africane, celor din america latină și din Orientul Mijlociu și Asia că suntem acolo pentru a împărți soluțiile”, a declarat aceasta.

„Milioane de tone de cereale sunt blocate în silozuri din Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că eliberăm grâul ucrainean și că îl vom trimite către porturilor europene pentru a fi livrat”, a spus Joly.

Oficialul de la Ottawa, prezent luni la Bruxelles la întâlnirea diplomatică cu oficialii și miniștrii UE, a spus că statul său, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale, era dispus să trimită nave de transport precum și experți, inclusiv inspectori de cereale, pentru a ajuta la deplasarea stocurilor din Ucraina către destinații din jurul lumii.

„Suntem dispuși să trimitem nave de transport pentru a ne asigura că cerealele pot fi trimise Egiptului, Libanului și multor altor state”, a spus aceasta. „Iar asta este una dintre conversațiile pe care le-am avut intens la UE…în special cu România”.

România, datorită proximității de Ucraina și a porturilor sale de la Marea Neagră, este un partener logic în încercarea de a redirecționa cerealele din zona de război către transportul global, notează Politico.

Luni, la Bruxelles, Joly a participat la întâlnirea Comisiei Ministeriale Comune cu miniștrii de externe ai UE, ca parte a ședinței Parteneriatului Stratetegic UE-Canada și a mai participat și la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE ca invitat, alături de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

17/05/2022 Posted by | analize | , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: