CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O lume fără Rusia?

 

 

 

 

 

 

 

În primăvara anului 1999, sovietologul american și agentul de informații Thomas Graham, a prezis cum va fi Rusia la începutul secolului XXI. 

El a prognozat că „noua Rusie” va urma calea revanșismului și că o astfel de țară, dorind descentralizarea de-a lungul istoriei sale, nu poate supraviețui decât sub absolutism. 

Graham a prezis corect că următorul președinte al Rusiei va fi o figură pragmatică și neideologizată. 

Un astfel de stat va alege calea intervenției agresive în procesele de luare a deciziilor economice și va prelua sub un control mai strict al comunicării cu lumea exterioară. 

Cu toate acestea, Graham crede  că această „renaștere” a Rusiei va fi scurtă, iar țara se va încadra în categoria țărilor de rang mediu, existând posibilitatea unei disoluții: „Ar trebui să ne gândim serios și sistematic la posibilitatea unei lumi fără Rusia”.

Thomas Graham este un reprezentant al vechii școli de sovietologie. În 1972, a studiat la Yale istoria Rusiei și vorbește excelent  limba rusă. În 1984, în culmea ofensivei echipei Reagan împotriva politicii  URSS, a intrat în Departamentul de Stat în direcția de analiză a problemelor sovietice. 

Odată cu venirea la putere a președintelui George W. Bush, devine asistentul său special pentru Rusia, apoi – director al Consiliului de Securitate Națională. 

Din 2008, devine directorul general al companiei lui Henry Kissinger, unul dintre cei mai buni sovietologi din America, Kissinger Associates.

În primăvara anului 1999, Graham a scris un articol intitulat „O lume fără Rusia?” (a fost publicată  în vara aceluiași an). 

  Graham a descris destul de corect Rusia și a prezentat, de asemenea, o prognoză a ceea ce se va întâmpla cu Federația Rusă la sfârșitul politicii sale de revanșism. 

 

 

                                              Foto: Thomas Graham

   

Deteriorarea catastrofală a situației socio-economice a discreditat aproape întreaga elită conducătoare – de la comuniștii anti-occidentali și ultranaționaliști la democrații pro-occidentali – și va limpezi terenul pentru un nou lider carismatic.

+++

Problema principală pentru Rusia va fi  dacă va exista o concentrare a puterii în țară și dacă da, în mâinile cui.

În general, există trei posibilități:

1) puterea să se destrame,

2) puterea este concentrată la Moscova (sau, mai puțin probabil, într-un alt centru),

3) puterea să se concentreze în mai multe regiuni.

Dacă puterea se va  dispersa,  Rusia se va angaja pe calea unui „stat eșuat”, adică statul va deveni  ineficient, incapabil să își îndeplinească funcțiile de bază, cum ar fi apărarea, menținerea ordinii interne, circulația banilor, colectarea impozitelor și redistribuirea veniturilor, asigurarea minimului social standarde.

 Acest rezultat nu este cel mai probabil, dar necesită o examinare atentă, având în vedere provocările cu care se va confrunta Statele Unite și întreaga lume.

Dacă puterea este concentrată la Moscova sau un alt centru, Rusia va repeta modelul dezvoltării sale istorice care a avut loc în ultimii 400 de ani: perioada centralizării este înlocuită cu o perioadă de slăbiciune, instabilitate și haos. 

Istoric, procesul de centralizare a fost în mare măsură un răspuns la o amenințare externă și a întărit întotdeauna elementele autoritarismului din sistemul politic. 

Probabil va fi așa și acum. Într-o țară la fel de vastă și diversă din punct de vedere geografic, economic și cultural precum Rusia, adică într-o țară care arată o aplecare pentru o formă descentralizată de guvernare, apărarea împotriva unui inamic extern este singura justificare posibilă pentru existența unui stat dur și unitar. 

+++

În ciuda slăbiciunii guvernul central, pârghiile puterii se concentrează mai mult  decât oriunde în Rusia la Moscova, care rămâne centrul de comunicare al țării și centrul vieții sale spirituale. 

Elitele din Moscova domină economia rusă; până la 80% din capitalul țării se află la Moscova. Tulburarea și dezbinarea observate la Moscova au generat autonomie regională și, dacă disciplina la nivel local este consolidată, aceasta va schimba echilibrul de putere – și nu în favoarea regiunilor. 

Cine își asumă sarcina centralizării, primul lucru pe care îl va face este să unească și să disciplineze elitele Moscovei și abia după aceea va fi posibil să procedăm la restaurarea prerogativelor Moscovei în toată țara. 

Va fi nevoie de câțiva ani și, probabil, de o violență la scară largă pentru a face față acestei lucrări.

+++

Un stat mai autoritar va trebui să cheltuiască mai multe resurse pentru nevoile militare și pentru menținerea securității, ceea ce va reduce investițiile mult necesare în infrastructura economică și în crearea de noi industrii. 

 În plus, un astfel de stat poate alege calea intervenției agresive în procesele de luare a deciziilor economice și poate controla mai strict  comunicarea cu lumea exterioară – urmând exemplul guvernelor anterioare din Rusia. 

Astfel de demersuri vor reduce probabilitatea creșterii economice susținute și a modernizării țării, în primul rând pentru că Rusia are nevoie de un flux masiv de capital și tehnologie din străinătate pentru ambele procese. 

+++

Concentrarea puterii în mai multe regiuni din afara Moscovei ar însemna o ruptură radicală cu tradiția istoriei rusești, ceea ce va deschide posibilitatea construirii unei federații cu drepturi depline – și, probabil, va da mai multe speranțe pentru o creștere economică puternică.

 Dintre regiunile din acest proces, vor fi identificați câștigători și învingători, dar exemplul regiunilor câștigătoare va fi, evident, convingător pentru restul, iar în timp, economia va începe să crească în toată țara.

Dacă se dovedește că Rusia se va revigora într-un mod cares ă  garanteze o autonomie semnificativă pentru regiuni și să le ofere beneficii economice concrete, este posibil ca multe dintre regiunile țărilor vecine să încerce să li se alăture. 

Acest lucru se aplică în primul rând Belarusului, Ucrainei de Est și Kazahstanului de Nord, care sunt conectate istoric, etnic și cultural cu Rusia. O astfel de federație poate crea o economie înfloritoare.

+++

Rusia în stare de declin va complica treburile mondiale – pur și simplu pentru a-și demonstra forța, indiferent de consecințele pe care le va avea pentru sine însăși. 

Ar fi o Rusie care cel mai probabil ar  sprijini regimurile criminale existente în lume sau  își va folosi dreptul de  veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a descuraja propunerile americane.

De asemenea, transformarea Rusiei într-un stat eșuat poate avea consecințe multiple, deoarece pierderea puterii sale ar face posibilă o influență crescândă a Chinei în Asia de Est, schimbări ale situației în Asia Centrală, consolidarea Europei și  posibilitatea consolidării sale ca o putere mondială. 
Prăbușirea puterii Rusiei în Orientul Îndepărtat va deschide accesul nestingherit la resursele acestei regiuni către China, sau va provoca o luptă destabilizatoare pentru aceste resurse între China, Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite. 

În mod simetric, o Rusie puternică poate contribui la stabilitatea Asiei Centrale și a bazinului caspic, în special prin limitarea ambițiilor Turciei, Iranului, Pakistanului și Chinei.

 


 

+++

Continuarea tendinței de declin a Rusiei va însemna numeroase dificultăți chiar și pentru Europa.

Puterea Rusiei a fost un factor important în integrarea europeană și ar putea modera ambițiile statelor conducătoare ale Europei în secolul următor, când integrarea se va adânci și se va muta spre est. 

În plus, o Rusia puternică ar limita tensiunea rivalității dintre SUA și noua Europă până când aceasta din urmă va dezvolta o identitate politică economică, politică și străină mai stabilă. 

O structură pe trei poli, inclusiv Statele Unite, Europa și Rusia, este potențial mai stabilă decât o structură bipolară care constă doar din SUA și Europa.

+++

Totuși, Rusia va continua să alunece pe un plan înclinat spre starea unui stat de rang mediu.

 Ea ar fi devenit deja una, dacă nu pentru arsenalele sale nucleare. 

Fără îndoială, chiar și ca putere de rang mediu sau mai mic, Rusia va atrage în continuare atenția țărilor fruntașe ale lumii datorită poziției sale strategice, resurselor naturale vaste și deținerii armelor de distrugere în masă, precum și tehnologiilor și materialelor necesare pentru producerea sa. 

Cu toate acestea – și aici există o diferență fundamentală față de cele întâmplate în ultimii 300 de ani – semnificația Rusiei este tot mai determinată de teritoriul pe care îl ocupă, și nu de capacitatea Moscovei de a mobiliza resursele țării pentru a-și folosi puterea în străinătate.
Prin urmare, ar trebui să ne gândim serios și sistematic la posibilitatea unei lumi fără Rusia.

+++


 
 

 

O prognoză a  agenției americane de analize geopolitice Stratfor pentru perioada 2015- 2025, prevede o schimbare în configurația geopolitică a omenirii.

Se așteaptă o prăbușire a Rusiei  și o  atracție exercitată de  Europa pentru părțile occidentale ale acesteia, în timp ce Japonia și China  se vor confrunta în lupta  pentru dominație în Orientul Îndepărtat.

Turcia și Polonia vor fi  noii hegemoni ai vestului Eurasiei,UE și Germania vor fi foarte slăbite, iar  Statele Unite vor rămâne în continuare lider mondial.

+++

ADDENDA

De ce  are nevoie Europa de Polonia Mare?

Înlăturarea Rusiei, ca prezenţă militară directă şi influenţă politică, din zona „Balcanilor” Eurasiei (Kazahstan, Kirghistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi Afganistan), în favoarea celorlalţi actori geostrategici, combinată cu extinderea NATO spre Est şi pierderea „marelui joc petrolier” din Caspica, se poate transforma într-un pericol de moarte pentru existenţa şi viitorul Federaţiei Ruse.

Noii stăpâni ai zonei ar putea să încurajeze „pluralismul geopolitic” pe teritoriul Rusiei împreună cu renaşterea Islamului astfel încât Rusia ar putea deveni, cum a afirmat Zbigniew Brzezinski, „o ţară de prisos pe harta lumii”.

Zbigniew Brzezinski în 2007. El a avertizat că SUA ar fi destinate să fie nu numai prima, ci și „ultima superputere cu adevărat globală”.

În 2013, americanul de origine poloneză Zbigniew Kazimierz Brzezinski (n. 28 martie 1928 – d. la 26 mai 2017), diplomat și expert în știința politică , fost consilier al președintelui Lyndon B. Johnsondin 1966 până în 1968 și   consilier pentru securitate națională al președintelui Jimmy Carter , din 1977 până în 1981, avertiza asupra „neputinței Europei” și că  în perspectiva viitoarei „ordini europene”,„Polonia Mare” ar trebui să devină „jandarmul Europei de Est” – cu Ucraina și Belarus în componența sa.

Brzezinski a fost activ în multe instituții de politică externă, precum Consiliul pentru relații externe și reuniunile Bilderberg.

În 1973, cu sprijinul lui David Rockefeller , a ajutat la fondarea Comisiei Trilaterale , unde a susținut constant moderarea politicilor americane.

29/05/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cât de rămasă în urmă este R. Moldova ?

 

 


 

Anul economic 2017 a fost sub așteptări, Produsul Intern Brut al R.Moldova  situându-se în scenariul pesimist al prognozei de la începutul anului (3,5% –4,0%). Creșterea prognozată inițial de 6%  nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate.

Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după 2 ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului.

Practic, daca am exclude influența acestor 2 factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei mici de comparație, economia ar fi în recesiune.

Prin urmare, creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și inferioară așteptărilor, ci și nu este durabilă, fapt ce trezește mai multe îngrijorări pentru 2018. 

Pentru anul 2018, se prognozează o creștere economică de circa 4,0% (3,1% conform scenariului pesimist și 4,8% conform scenariului optimist). Aceasta se bazează pe ipoteza unui an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și capacitățile de export, continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum și pe creșterea consumului populației.

Pe de altă parte, deviația PIB-ului va rămâne negativă (economia va continua să crească sub nivelul său potențial), cel puțin din 2 cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare.

Aceasta va frâna și creșterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3.

În al doilea rând, constrângerile de competitivitate se vor menține, fapt ce va afecta performanța exporturilor, iar odată cu creșterea continuă a consumului estimăm un impact negativ al exportului net asupra creșterii economice. 

Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină.

Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung. Această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor.

Însă, de la an la an Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD): ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de competitivitate a țării pe termen lung.

Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri.

Față de ediția precedentă a raportului Moldova a avansat cu 11 poziții, însă o analiză detaliată a dinamicii denotă că respectiva creștere a fost rezultatul cumulării creșterii nesemnificative (practic în intervalul de eroare) la nivelul mai multor sub-indicatori, fără careva îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare. În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică.

Cât de subdezvoltată economic este de fapt R.Moldova este relevat de faptul că cea mai mare companie prezentă aici e abia a 195-a în sud-estul Europei

Din 1980 până în 2012, PIB-ul Moldovei pe cap de locuitor a fost în medie de 1049.5 dolari. 

Ajungând la nivelul maxim de 1659.2 dolari în decembrie 1989 și un nivel minim de 570.0 dolari în decembrie 1999, potrivit datelor furnizate de tradingeconomics.com.  

Nu este un secret că din punct de vedere economic, Republica Moldova este cea mai săracă ţară de pe continentul european.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ajunsese la 2.089 dolari în 2017, dar pentru comparație, Ucraina – țară aflată în război – este mai productivă decât Moldova, având 2.261 dolari pe cap de locuitor, iar PIB-ul Georgiei – țară cu aproximativ aceeași populație și suprafață – este de 3.715 dolari pe cap de locuitor.

PIB-ul României este de patru ori mai mare decât al Republicii Moldova: 9.667 dolari pe cap de locuitor.

 O analiză a Camerei de Comerț indică faptul că PIB-ul judeţului Prahova a fost cât cel al Republicii Moldova, cu toate că populaţia judeţului Prahova este de trei ori mai mică decât cea a fraţilor de peste Prut.  

 

 În prezent Moldova este, de departe, cel mai sărac din punct de vedere economic
stat din Europa. Nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor 
este doar o jumătate din
media PIB per capita pentru statele în curs de dezvoltare, aproximativ un sfert din media
PIB înregistrat în statele membre ale CSI şi doar o frântură din media PIB pe cap
de locuitor pentru regiunea geografică a Europei centrale şi de est, unde este
amplasată geografic această ţară.

Republica Moldova rămâne și în acest an fără nicio companie situată între cele mai mari 100 din sud estul Europei. Cea mai sus în clasament este MoldovaGaz, plasată abia pe locul 195. Nu are, de asemenea, nicio societate de asigurări în clasamentul de profil.

În schimb rămân în top 100 trei cele mai mari bănci moldovenești, două din ele chiar urcând în clasament.

  

SEE Top 100 Banks 2017 este clasamentul celor mai mari bănci din Sud-Estul Europei în ceea ce privește activele deținute la data de 31 decembrie 2016.

Analiza datelor a peste 260 de bănci ce activează în regiune indică faptul că  Republica Moldova este prezentă în acest clasament cu trei instituții financiare. Este vorba despre Moldova Agroindbank – locul 69, cu active în valoare de 945 milioane euro, Moldindconbank  – locul 81, cu active în valoare de 688 milioane de euro și Victoriabank – locul 90, cu  mărimea activelor de aproximativ 604 milioane de euro.

Comparând cu anul precedent , Moldova Agroindbank a urcat 2 poziții în clasament, Moldindconbank a coborât 3 poziții, iar Victoriabank a urcat 4 poziții în top. 

BCR – cea mai mare, Banca Transilvania – cea mai profitabilă

Lider la capitolul profit este Banca Transilvania din România cu un rezultat net de 270,5 milioane euro. 

Top 10 cele mai mari bănci din Europa de Sud-Est este condus de Banca Comercială Română cu active totale de 14,1 miliarde euro. Urmează Zagrebacka Banka din Croația cu active totale de 13,9 miliarde de euro, și Banca Transilvania din România cu  active totale de 11,4 miliarde euro. 

În top 10 mai figurează BRD Societe Generale (România)  cu 11,1 miliarde euro, Privredna Banka Zagreb (Croația) cu 9,5 miliarde euro, Unicredit Bulbank (Bulgaria) cu 9,5 miliarde euro, Nova Ljubljanska Banka (Slovenia) cu 8,8 miliarde euro, Erste & Steiermarkische Bank (Croația) cu 7,4 miliarde euro, Raiffeisen Bank (România) cu 7,4 miliarde euro și UniCredit Bank (România) cu active totale de 7,2 miliarde euro.

 România continuă ascensiunea: 59 companii în top 100 companii

Automobile Dacia s-a clasat pentru al treilea an consecutiv pe primul în topul celor mai mari companii din Europa de Sud-Est, cu venituri de 4,6 miliarde de euro în 2016, devansând compania Petrol din Slovenia (3,2 miliarde de euro). 

România are 59 de companii în top 100 regional, faţă de 55 în urmă cu un an, fiind detaşat cea mai mare piaţă din regiune. De remarcat că șase dintre cele mai mari zece companii din clasamentul realizat de SeeNews sunt din România. 

Spre comparație, în urmă cu zece ani, la prima ediţie a catalogului realizat de atunci anual de platforma din Bulgaria, economia românească era abia pe locul al treilea în regiu¬ne cu 15 companii. Lider era Slovenia cu 24 de firme, Croaţia se afla pe locul doi cu 22 companii, iar Bulga¬ria, România şi Serbia aveau fiecare câte 15 firme în Top 100. 

Fără nicio companie și nicio societate de asigurări în clasament

Republica Moldova  nu reușește să aibă vreo companie în clasamentul elaborat de către cei de la See-News. Și este foarte departe de a intra. 

Spre comparaţie, cea mai mare companie moldovenească, MoldovaGaz SA, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 276.4 milioane de euro, clasându-se abia pe locul 195 în regiune. 

De altfel, pe lângă România, topul este dominat de companii din Slovenia – 11 entități, Bulgaria și Serbia câte 9 entități și Croația  cu 8 companii. Bosnia și Herțegovina are 2 companii în clasament iar Macedonia – una. Pe lângă Moldova, nu au companii în topul elaborat de agenția bulgară, Albania, Cosovo și Muntenegru.

Și în privința companiilor de asigurări constatăm lipsa societăților de asigurare moldovenești în top deși aici sunt prezente societăți similare din Albania, Bosnia și chiar din Muntenegru. 

Moldova are o populație mai numeroasă decât cinci țări din regiunePentru a înţelege cât de slab dezvoltată economic este Republica Moldova, trebuie să ţinem cont de faptul că aceasta, după numărul populaţiei, estimate de Biroul Naţional de Statistică pentru acest an la 3,55 milioane de persoane (potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2014, numărul ar fi de fapt de 2,9 milioane), este mai mare decât Slovenia şi Macedonia, ambele cu peste două milioane de locuitori, decât Albania (2,83 milioane), Kosovo (1,86 milioane) şi Muntenegru (650 de mii). 

În raportul său din luna ianuarie, „Perspectivele economice globale” (Global Economic Prospects), Banca Mondială a redus prognoza de creștere economică a Moldovei pe anii 2017- 2018 cu 1,2% față de indicii stabiliți acum jumătate de an.

Astfel, dacă în iulie anul trecut se anticipa o creștere a PIB-ului în 2017 cu 4%, iar în 2018 cu 4,5%, potrivit ultimelor prognoze, creșterea economică a Moldovei va constitui doar 2,8% și, respectiv, 3,3%.Totodată, BM a revăzut creșterea PIB-ului pe anul 2016, așteptând că aceasta va fi de 2,2%, și nu de 0,5%, cum a fost prevăzut anterior. 

Se reduce de asemenea sursa principală de creștere. Este vorba de transferurile bănești din partea cetățenilor RM aflați peste hotare. Evident, dacă scăderea a început cu aproximativ doi în urmă și continuă până în prezent, prognozarea unei creșteri nu are sens. Este clar că acest lucru nu se va întâmpla, deoarece veniturile care asigură consumul sunt în scădere.

Alți factori care influențează negativ asupra creșterii economiei moldoveneşti sunt căderea investițiilor și instabilitatea politică.

 Orice economist  poate spune că atunci când investițiile se reduc, nu poți prognoza creștere. Mai există și riscurile politice. În R.Moldova domină instabilitatea politică, incertitudinea, din care cauză scad drastic investițiile străine, nu se ameliorează climatul de afaceri.

Cu alte cuvinte, nici unul dintre acești factori nu poate să îndreptăţească analiştii economici  la scenarii optimiste.

 

 

 

 

Surse:

http://moldnova.eu/ro/cat-de-independenta-este-republica-moldova-la-26-de-ani-cu-multe-griji-si-fara-bani-20694.html/

03/02/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Un comentariu

Un clasament al ţărilor care vor domina lumea în 2050

 

 

 

HSBC: În 2050 China şi SUA vor domina lumea, iar economia mondială va fi de trei ori mai mare Potrivit HSBC, in 2050 China şi SUA vor domina lumea, iar economia mondială va fi de trei ori mai mare

Economia mondială va creşte de trei ori în următorii 40 de ani, iar ţările emergente vor depăşi multe state dezvoltate în topul celor mai importante economii din lume.

În 2050 China va lua locul Statelor Unite şi va fi cea mai mare economie a lumii, podiumul fiind completat de India.

Creşterea economică mondială medie se va situa în jurul a 3%, fiind cu un procent mai mare decât creşterile medii înregistrate în ultimii zece ani.

Economii emergente, precum cea indiană, chineză sau malaieziană, care acum înregistrează creşteri record de 7-10% anual, îşi vor încetini galopul către 2050, înregistrând avansuri de 4-5 procente, conform raportului „Lumea în 2050” al băncii britanice HSBC, scrie Bloomberg.

Previziunile sugerează că economia mondială se va lansa într-un mega-boom în următoarele decenii, creşterile fiind susţinute de economia americană şi de cea chineză, care se vor detaşa de pluton.

Totuşi, chiar dacă China va depăşi SUA, americanii vor continua să fie de trei ori mai bogaţi decât chinezii.

 

 Care sunt ţările ce vor domina lumea în 2050 ?

 

 

Analiştii americani sunt de părere că economia mondială va fi salvată în următorii 40 de ani de comerţ.

Revista „Business Insider” a realizat un clasament al ţărilor care vor domina lumea în 2050. 

Potrivit revistei americane, până în 2050, China va lua locul Statelor Unite şi va fi fruntaşă la capitolul comerţ cu o cifră de 63.000 de miliarde de dolari, ceea ce va reprezenta 17 la sută din comerţul mondial.

Următoarea în top este India. În această ţară, în anul 2050, volumul schimburilor comerciale va ajunge la peste 30 de miliarde de dolari, ceea ce va reprezenta 8,4 la sută din comerţul mondial.

 

Statele Unite, în prezent lider mondial la capitolul comerţ, se vor clasa în următoarele decenii pe locul trei cu o cifră de aproape 22 de miliarde de dolari, adică 5,9 la sută din comerţul mondial.

Coreea de Sud urmează în clasament. În 2050, volumul schimburilor comerciale în această ţară va ajunge la peste 11 miliarde de dolari, adică 3,1 la sută din comerţul mondial.

Germania este pe locul cinci în topul ţărilor dominante din punct de vedere economic în 2050 şi este singura ţară europeană care apare în clasamentul revistei Busines Insider. De asemenea, în top au fost incluse Indonezia, Thailanda, Japonia, Singapore şi oraşul-stat Hong Kong.

Se preconizează si că Polonia va avea cea mai mare rată medie de creştere dintre economiile mari ale Uniunii Europene.

Potrivit FMI World Economic Outlook, prognozele pentru 2030-2050 sunt relativ asemanatoare si arata dupa cum urmeaza :

Cat despre   creşterea economică a României în următorii 40 de ani, aceasta va fi comparabilă cu a Braziliei, Rusiei sau Turciei, arată un studiu al HSBC, una dintre cele mai mari bănci din Europa.

Astfel, în 2050 economia romanească urmează să o depăşească ca dimensiune pe cea a Emiratelor Arabe Unite, pe cea a Norvegiei dar şi economiile Cehiei sau Portugaliei.

Economia românească era evaluată în 2010 la 56 de miliarde de dolari (la preţuri constante din anul 2000). În 2050 economia locală va ajunge la 377 miliarde de dolari (la preţuri constante din anul 2000), potrivit calculelor HSBC.

Studiul împarte cele mai importante 50 de economii ale lumii în trei categorii de creştere.


Studiu HSBC: Economia românească o va depăşi pe cea norvegiană până în 2050

În „clasa” economiilor ce vor înregistra creşteri sunt, pe lângă România, şi alte economii din Europa Centrală şi de Est precum Bulgaria, Ungaria.

Surprinzător este că în această categorie sunt clasate Rusia şi Brazilia – două dintre economiile din aşa numitul grup BRIC – care reuneşte cele mai promiţătoare economii emergente.


26/07/2015 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: