VIDEO:Al cincilea adevăr-“Noi suntem ROMÂNI AROMÂNI”
Scris intr-un limbaj academic elaborat, asa cum este firesc oricarei opere ieșite din mintea unei somitați de talia acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, “Dodecalogul” dă incă și azi mult de furcă anumitor persoane, care în lipsa unor studii elementare de lingvistica, gasesc in el chiar baza in a sustine idei contrare celor pe care omul de stiinta a vrut sa le transmita prin aceasta lucrare.
Să recitim una dintre lucrarile doamnei profesorMatilda Caragiu Marioțeanu, “Limba română si varietăţile ei locale”, din care mi-am propus sa va supun atentiei una din temele sesiunilor stiintifice strânse in aceasta carte, temă intitulata “Varietatea limbii române“.
Aici se gasesc explicate cu lux de amanunte (lux pe care evident că nici de aceasta data nu si-l pot permite cei care nu au notiuni de baza in stiinta numita lingvistica) afirmațiile făcute in ceea ce domnia sa considera a fi cel de-al cincilea din cele “12 adevăruri incontestabile, istorice si actuale, asupra aromânilor si asupra limbii lor”:
“5. Vechea limba româna s-a scindat in cele patru ipostaze actuale ale sale: româna (daco-româna/ daco-v(a)laha), limba nationala/ literara a Romaniei, aromâna (macedo-româna/ macedo-vlaha) si meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha; varianta a aromânei?), vorbite in sudul Dunarii si istriana (istro-româna/ istro-vlaha), vorbita in Peninsula Istria.”
Pentru cei care nu inteleg cum e cu străromâna și ipostazele ei actuale, și nici nu vor sa acceseze link-ul de mai sus pentru a citi ceva ermetic, care sa le solicite neuronii, iata cateva din ideile principale care izvorasc din aceasta lucrare:
– “străromâna” este conceptul/termenul stiintific, lingvistic prin care este definita insasi limba română ca prima faza de comunitate a limbii neolatine continuatoare a latinei aduse de romani in sudul si in nordul Dunarii.
– existența străromânei a fost anulata de interese politice, prin care se dorea recunoașterea de la inceput a cinci limbi distincte (dacoromâna, istroromana, aromâna, meglenoromâna si limba moldoveneasca), pentru oferirea unei legitimitați stiintifice enormitații numite “limba moldoveneasca”.
– structura esențială a trunchiului străromân se manifestă prin continuitate si unitate
Pentru cei care oricum nu au ințeles nimic din aceste note de curs, iată un întreg citat lămuritor din aceasta lucrare:
“Un aromân spune “hiu armânu” nu ca să se deosebească de românii din nord (acestuia ii spune “şi-eu hiu armânu”, cum a spus Coletti sau cum exclamă astazi, ințelegându-se cu turiștii români nord-dunareni, oriunde in Peninsula Balcanica, aromânii care traiesc acolo) ,ci pentru ca sa se deosebeasca de vecinul lui, care ii spune ca “outsider”, vlah sau cioban (identificandu-l dupa meseria de păstor).”
Foto Wikipedia – prof. Matilda Caragiu Marioteanu
Și, dacă mai era nevoie, vă reamintesc câteva din afirmațiile pe care Matilda Caragiu Marioţeanu le-a făcut pentru a explica exact ideea pe care a susținut-o până la sfârsitul vieții sale:
“Noi suntem ROMÂNI AROMÂNI”
Moştenirea Marii Doamne
Limbă sau dialect?
ARTICOL:”Al cincilea adevăr”
Autor: Izabela Papazicu
CITIȚI ȘI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/imnul-aromanilor/
4 comentarii »
Lasă un comentariu
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Multumesc pentru apreciere.
ApreciazăApreciază
Deci…citez, ca e la moda sa demonstram istoria cu rupturi si citate, <> si NU <> NU poate fi patrimoniu romanesc ceva ce NU este in Romania!
ApreciazăApreciază
2.Deci…citez, ca e la moda sa demonstram istoria cu rupturi si citate, „româna (daco-româna/ daco-v(a)laha), limba nationala/ literara a Romaniei” si NU „aromâna (macedo-româna/ macedo-vlaha) si meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha; varianta a aromânei?), vorbite in sudul Dunarii si istriana (istro-româna/ istro-vlaha), vorbita in Peninsula Istria.” NU poate fi patrimoniu romanesc ceva ce NU este in Romania!
ApreciazăApreciază
Gresit! Popoarele transced granitele…Poporul roman traieste nu doar in Romania,ci si in alte tari.Aromanii sunt si ei romani ,iar patrimoniul lor cultural si spiritual apartine culturii romane.
ApreciazăApreciază