NICOLAUS OLAHUS (Valahul), din neamul Corvinilor. VIDEO

OLAHUS (Valahul)

 „ Țarânei, mamei mele…”

Nicolaus Olahus era din neamul Corvinilor, bunica sa dinspre tata fiind  sora Voievodului Ioan (Iancu) de Hunedoara, regent al Ungariei. S-a nascut la Sibiu, in 10 ianuarie 1493, fiind al doilea fiu al sibiencei Varvara Hansar si al lui Stoian (Stefan) Olahus, din Arges.

Exista izvoare si despre inrudiri cu domnitorii munteni Vlad Tepes, Mihnea cel Rau sau cu Draculestii si Danesti, uneori contestate de cercetatori. In acele timpuri, inrudirile nobiliare confereau, desigur, o aura in plus meritelor. Nobletea reala o confera insa meritele omului.

Ajuns Episcop, Olahus era considerat cel mai important om de litere autohton al vremii, fiind celebru in Europa, prin eruditie, spirit justitiar, morala, modestie si spirit crestin, in conditiile marilor asalturi ale otomanlor, care l-au facut vestit si pe stramosul sau Johanes Corvinul (Huniade) cu renumele de „ atlet al lui Cristos”, conferit de papalitate.

A fost un mare bibliofil si colectionar, a sprijinit fara seaman artele, a intemeiat scoli si a sprijinit cu burse studentimea vremii. Pretuit de Papa Clement al VII-lea, dar si de Ferdinand I, de Carol Quintul, de Ludovic si de regina Maria, fiind apropiat si apreciat de marele umanist olandez contemporan, Erasmus din Roterdam. Olahus fiind el insusi un stralucit umanist, vizionar, sustinator al ideilor unei Europe comune. A fost si aprod al regelui Vladislav II (din 1510) fiind agreat de episcopul Oradiei Sigismund Thurzo. Ideea europenismului se vadeste a unui mare precursor, proband o viziune intuitiva geniala. De neuitat ca a sustinut artele, cultura, stiintele, el insusi fiind un Mecena care, avand simtul propriei valori, dar si empatia superioara a valorii altora, cheltuind din averea sa pentru multi altii.

Au ramas urmasilor opera vie prin faptele si efectele lor, ca si un patrimoniu impresionant: locuinta sa de la Viena, imprejmuita de gradini si vii, avand si o capella si o gospodarie anexa ,,dar si resedinta de la Bratislava, cu al sau parc transformat ulterior in gradina botanica, Palatul de la Tyrova, in stil renascentist, precum si sediul Colegiului iezuit din Tyrnova.

Printre lucrările iniţiate de Olahus au fost: „Breviarium Ecclesia Strigoniensis” (1558), şi „The Ordo et Ritus Ecclesia Strigoniensis” (1560). Fiind un apropiat al regelui Ferdinand I şi-a folosit influenţa politică în interesul religiei Catolice.

In privinta romanilor, Olahus spunea ca: „Valahii sunt creştini, numai că urmând pe greci, se deosebesc de biserica noastră catolică în privinţa purcederii duhului Sfânt şi a altor articole mai puţin importante.“.

Despre moldoveni: „Moldovenii au aceeaşi limbă, obiceiuri şi religie ca şi muntenii, se deosebesc numai prin îmbrăcăminte. (…) Limba lor şi a celorlalţi valahi a fost cândva romană, căci ei sunt copii din Roma“.

Cunoştea temeinic a celor două limbi clasice: latina şi greaca în care şi-a scris lucrările. Mai cunoştea maghiara, germana, franceza, turca şi română. N-a scris nimic în româneşte, dar nici în ungureşte, ci întotdeauna în latină şi greacă.

Iata ce scrie in Testamentul sau:

„ Asadar, pentru ca astfel au fost create, din nimic, din tina, incat prin moartea timpului sa ma intorc din nou in pulbere si, apoi, nu puterea vesnicei nefericiri, care ne va urma in sfanta ziua, supundandu-ma Voii Tale si a unicului Tau Fiu, sa renasc, imi incredintez umil sufletul in mainile Tale, Tata Atotputernic (…), iar acest trup al meu trecator il incedintez taranei- mamei mele- din care am fost facut”…

….Blazonul si pecetea au fost si raman cucerite prin meritele trecerii lui iluminatoare, daruind lumii ceea ce se restituie, in fapt, divinitatii, si restituind, cum poetic defineste, trupul „ mamei tarana”, materiei in care a fost insufletit omeneste….

Sursa