În vara acestui an, ultima șansă pentru Putin să învingă

Marți, 7 mai, a avut loc la Kremlin a cincea inaugurare a lui Vladimir Putin, începutul oficial al unui nou mandat de președinte, pentru omul care conduce Rusia de aproape 25 de ani. Ceremonia de acum este dominată de campania militară împotriva Ucrainei și de speranța că acest război se va sfârși curând.

Practic, toată elita rusească este curentată de fiorii sentimentului că victoria e aproape, că generația de astăzi va intra în manuale ca una care a învins Occidentul și a restaurat “frontierele istorice ale Rusiei”.

Granițe despre care însă nimeni nu știe unde sunt (granițele URSS? ale Imperiului rus?), iar cel mai probabil acestea sunt acolo unde vrea Rusia să fie – după cum îi răspundea Putin unui elev.

Poate că optimismul participanților la ceremonie ar fi fost mai robust, dar Congresul american i-a stricat lui Putin inaugurarea, votând cel mai important pachet de ajutor militar pentru Ucraina.

Până în ianuarie 2024, instituțiile și țările UE au acordat 93,2 miliarde dolari Ucrainei, ajutor militar, financiar și umanitar, față de 74,3 miliarde de la SUA. Începând cu Germania și Marea Britanie, europenii au contribuit cu 60,5 miliarde dolari, față de 46,3 miliarde cât a cheltuit SUA cu ajutoarele militare pentru Ucraina. În același timp, ajutorul american s-a dovedit esențial, fără el – a spus-o în repetate rânduri președintele Zelenski – Ucraina nu poate rezista în fața agresiunii rusești.

Kyiv-ul va folosi acest an pentru a epuiza armata rusă și a crește șansele de succes ale unei ofensive ucrainene în 2025, scrie prof.univ. Armand Goșu, specialist în istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice în publicația online https://www.contributors.ro.

Dacă prezentul este sumbru, viitorul pentru Ucraina este mai luminos. Capacitățile militare ale aliaților Ucrainei sunt în creștere. Se înființează fabrici de arme și muniție în țările vecine Ucrainei.

Producția anuală de rachete interceptoare folosite de sistemele Patriot va crește cu 20% în 2025, în timp ce producția de obuze va ajunge la 1,2 milioane în SUA și la peste 2 milioane în Europa. În următoarele luni, Ucraina va primi avioanele de vânătoare F16. Livrările de armament modern și muniție vor crește semnificativ peste câteva luni.

Însă, nu atât cantitatea de muniție și numărul de rachete anti-aeriene interceptoare vor fi decisive în următoarele luni, cât capacitatea Ucrainei de a mobiliza și antrena suficiente trupe cu o capacitate ridicată de luptă.

Următoarele trei sau chiar patru luni ar putea fi dramatice, dar este puțin probabil că Rusia va putea obține și altceva decât victorii tactice, chiar dacă ucrainenii au întârziat construirea fortificațiilor și consolidarea liniilor de apărare.

Marea problemă este însă moralul scăzut al militarilor și al populației. De luni de zile n-au mai primit nici o veste bună. Oamenii încep să-și piardă speranțele. Întârzierea ajutorului american cu șase luni a dat o lovitură uriașă moralului trupelor ucrainene, care se află la cel mai de jos nivel, tocmai acum în ajunul unei puternice ofensive rusești.

Putin pariază pe războiul hibrid

De vreme ce este puțin probabil ca Rusia să obțină succese strategice pe teatrul de operațiuni care să oblige Ucraina să se predea necondiționat, Putin va folosi tot mai intens tacticile războiului hibrid. Ținta acestuia este Occidentul, țările care compun tabăra susținătorilor Ucrainei.

După războiul cu Georgia (august 2008), Rusia și-a reformat armata și felul în care poartă războaiele. Succesul acestei reforme a fost vizibil în martie 2014, când Rusia a anexat, practic fără luptă, peninsula Crimeea și a destabilizat sudul și estul Ucrainei, declanșând atât operațiuni cinetice în Donbass cât și operațiuni de război hibrid împotriva Ucrainei și a Occidentalui.

Autorul acestei reforme  militare este ministrul Anatoli Serdiukov, iar noua doctrină militară poartă numele generalului Valeri Gherasimov, șeful Marelui Stat Major (foto).

Potrivit doctrinei Gherasimov, operațiunile cinetice sunt combinate cu cele non-cinetice menite să submineze securitatea inamicului. Combinarea nu se face la întâmplare, ci într-un mod sincronizat pentru a obține efecte sinergice.

Războiul hibrid purtat de un stat presupune o integrare sistematică a instrumentelor militare, politice, economice, civile și informaționale. Războiul hibrid se desfășoară sub pragul unui război convențional, tocmai pentru că statul care-l declanșează nu are capacitatea să poarte un război cinetic, recurgând la mijloace non-militare.

Războiul hibrid a devenit parte integrantă a doctrinei militare de mai bine de un deceniu (vezi doctrinele de apărare din 2010 și 2014), obiectivul strategic fiind ca prin tacticile hibride Rusia să reducă asimetria dintre puterea sa și cea a occidentalilor.

Liderii ruși au înțeles că țara lor nu avea capacitatea militară și resursele economice pentru a fi la egalitate cu puterile occidentale. Doar integrarea mijloacelor non-militare cu puterea cinetică poate reduce, chiar anula diferența de putere dintre Rusia și Occident.

Arsenalul non-cinetic la care apelează Rusia este vast și totodată divers: dezinformare, manipulare, sponsorizarea actorilor non-statali în statele occidentale pentru acțiuni destabilizatoare, lansarea de atacuri cibernetice, interferența în alegeri etc.

Aceste instrumente sunt mult mai ieftine decât operațiunile militare iar Rusia poate oricând nega că este în spatele acestor operațiuni. Utilizarea tacticilor hibride diminuează asimetria de putere dintre Rusia și tabăra aliaților Ucrainei, prin afectarea procesului de decizie în urma unor acțiuni ostile care să conducă la polarizare excesivă la nivelul societății din cauza dezinformării, la demoralizarea populației și în cele din urmă la destabilizare.

Cu toată abilitatea Moscovei de a desfășura acțiuni hibride, capacitățile militare și economice ale Rusiei sunt prea mici pentru un război atât de mare. Chiar dacă Rusia își extinde operațiunile în Africa și Orientul Mijlociu, acest fapt nu afectează într-o măsură atât de mare ordinea internațională pe care o contestă.

Potrivit doctrinei Primakov, fost șef al spionajului, ministru de Externe și prim ministru al Rusiei, ordinea globală bazată pe hegemonie americană este de netolerat și trebuie înlocuită cu o lume multipolară, în care Rusia este unul dintre polii de putere. Numai că Rusia nu are resurse pentru a schimba ordinea mondială.

De aceea, încearcă să se folosească de mijloacele non-cinetice, de exploatarea și exacerbarea vulnerabilităților interne ale puterilor occidentale.

Instrumentele pe care Moscova le folosește în războiul hibrid includ utilizarea actorilor non-statali și a unor forțe care nu pot fi atribuite Rusiei (“omuleții verzi”, rețele criminale din diverse țări etc), susținerea actorilor politici, mediatici, culturali pro-Rusia sau care doar înclină spre Rusia, utilizarea pe scară largă a dezinformării și manipulărilor în timpul campaniilor electorale.

Multe dintre operațiunile Rusiei au reușit, subminând securitatea occidentală. Succesele Moscovei în acest tip de operațiuni hibride, având în vedere capacitățile militare și economice limitate ale Rusiei, i-au permis să joace un rol mai important, să se comporte ca fiind o putere “mai mare” decât este în realitate.

De unde și nevoia ca statele occidentale să conștientizeze acest pericol și să răspundă adecvat printr-o strategie comună agresiunilor hibride ale Rusiei care vor crește în intensitate pe măsură ce pentru Putin va deveni tot mai evident că n-are șanse de victorie în Ucraina.

În curând va începe să producă în România o fabrică uriașă de baterii pentru mașini electrice care va transforma această zonă într-una de mare interes pentru întreaga Europă

Europa încearcă să țină ritmul cu SUA și China în producția de baterii pentru mașinile electrice, iar în acest joc, relatează Timpul.md.,România va avea un rol esențial , după ce Compania belgiană Avesta Battery and Energy Engineering (ABEE) va construi în Zona Liberă Galaţi o fabrică de baterii pentru maşinile electrice, o investiţie de 1,4 miliarde euro, care va genera în final circa 8.000 de locuri de muncă.

Învestiția în noua fabrică, coroborată și cu alte proiecte care sunt în desfășurare în zona Brăila-Galați vor transforma această zonă într-una de mare interes pentru întreaga Europă.

„Oraşul nostru a devenit tot mai atractiv pentru investitori. Sunt încântat că am participat astăzi, alături de o importantă delegaţie din România, la semnarea unuia dintre cele mai mari proiecte comune ale ţării noastre cu Belgia. Este o investiţie majoră, de 1.4 miliarde de euro, pentru realizarea căreia s-a muncit destul de mult în ultima perioadă şi care necesită eforturi şi mai mari pentru a fi implementată.

Nu a fost uşor să aducem acest proiect la Galaţi pentru că a trebuit să îndeplinim mai multe cereri, dar afirm cu satisfacţie că, ajungând în acest punct al proiectului, oraşul nostru şi întreaga comunitate din sud-estul României vor avea foarte mult de câştigat. Şi prin această importantă investiţie, Galaţiul este pe harta economică a regiunii, fiind tot mai aproape de obiectivele sale, acelea de a fi ca o poartă strategică în estul Uniunii Europene.

Prin ridicarea fabricii de baterii pentru maşinile electrice vor fi create locuri de muncă pe care forţa de lucru din zonă, bine pregătită, le aştepta cu interes. Le mulţumesc reprezentanţilor companiei ABEE, oficialilor belgieni şi români, domnului europarlamentar Dan Nica şi domnului consilier de stat Florin Spătaru. În acest fel, Galaţiul devine un reper important în domeniul fabricării bateriilor electrice la nivel internaţional”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

România devine jucător important în competiția dintre China și Europa Noua fabrică va fi construită în Zona Liberă Galaţi, pe o suprafaţă de circa 60 de hectare. „Romvolt este un proiect de fabrică de baterii litiu-ion din Galaţi, România, cu o capacitate totală de producţie de 22 GWh şi investiţie totală de 1,4 miliarde de euro. Producţia de baterii este crucială pentru UE datorită situaţiei actuale a pieţei în care China domină aprovizionarea cu baterii Li-ion.
Sunt necesare mai multe capacităţi de producţie în viitor pentru a satisface cererea europeană aflată în creştere. Romvolt va furniza baterii în principal pentru industria auto, în România aflându-se Renault/Dacia şi Ford, dar şi pentru piaţa staţionară, deoarece stocarea este necesară pentru tranziţia la energie regenerabilă. Romvolt se aliniază viziunii guvernului român de integrare a României în lanţul valoric al bateriilor la nivel european şi îşi propune să facă din România o sursă de aprovizionare cu baterii în producţia şi utilizarea durabilă a bateriilor pentru întreaga Europă”, au transmis într-un comunicat, reprezentanţii companiei ABEE. În Galați și Brăila se construiesc un aeroport și hub logistic. Poziția strategică a României, în contextul războiului din Ucraina, are și efecte benefice pentru țara noastră. Județele Brăila și Galați vor deveni noul ”centru de interes” al Europei, asta pentru că în această zonă va fi amplasat hub-ul de reconstrucție pentru Ucraina, dar tot pentru Brăila și Galați se construiește un nou aeroport.

Investițiile pentru hub-ul regional destinat reconstrucției Ucrainei, investițiile în noul aeroport, dar și investițiile în porturile dunărene din Brăila și Galați vor avea efecte benefice în economia celor 2 județe. Hub-ul logistic va concentra toate ajutoarele venite din Europa pentru Ucraina, acestea urmând a fi depozitate în Galați și Brăila, iar apoi transferate către Ucraina.

Transformarea zonei Galați – Brăila într-un hub logistic pentru companiile străine va dinamiza investițiile străine în zona celor două orașe, dar și investițiile în judeţele din estul României, aflate la graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, zona Moldovei înregistrând unele decalaje de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni ale României.

Noul aeroport Galați-Brăila Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului.

Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu.

Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bîrlad (Vaslui), precum şi din zona raionului Cahul.

Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.  

CONSTANTIN și ELENA, Sfinții Impărați care au scos creștinismul din catacombe

Pe 21 mai îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei „întocmai cu Apostolii”. Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus și al Elenei. A fost proclamat august în anul 306, moment in care îi confera mamei sale, Sfânta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila), iar in anul 325, îi acorda distincția de „Augusta”, scrie Crestinortodox.ro.

Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman creștin. Dupa ce l-a invins pe imparatul păgân Maxentiu, Constantin a dat in anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia creștină a devenit o religie permisa.

Lucrarea sa misionara nu s-a oprit aici. A scutit Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, si îi inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordându-i si dreptul de a primi donații. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici si intreținerea clerului. El a acordat Bisericii si dreptul de eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).

Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.

Datorita lui are loc primul Sinod Ecumenic, tinut in anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credinte. Amintim ca in cadrul acestui Sinod au fost alcatuite primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia in luna mai, anul 337. A trecut la cele vesnice in acelasi an, pe 21 mai.

In iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata Sfanta Cruce, pentru ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfanta Elena in pamant. Mentionam ca in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusa, de foarte multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.

Mama sa, Elena, a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos.

Potrivit traditiei, in urma săpăturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului.

Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit în calendarul crestin sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

Datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „faclie”, „torță”, „stralucirea soarelui”.

Foto: Icoana Maicii Domnului Pictată de Sfântul Apostol Luca.

Părticele din moaștele Sfinților Imparați Constantin si Elena sunt prezente in Catedrala Patriarhală din București.

Au fost daruite în anul 2002 de catre delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru.

Sfintele moaște au fost aduse de la Mănăstirea Kykkos, impreuna cu o copie a icoanei Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.

Astăzi, în România peste 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica de Sfinţii Împărați Constantin şi Elena

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia este purtat de 690.537 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia – 1.115.351 de femei.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 434.709, urmat de Cosmin – 116.631, Costel – 75.487 şi Costică – 25.205.

Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.126, Costinel – 10.568, Costache – 4.127, Costi – 899, Costea – 288, Costeluş – 331, Constandin – 135, Constanţiu – 24 şi Ilenuş – 7.

La femei, 841.591 poartă numele de Elena, 98.438 – Ileana şi 60.997 – Lenuţa.

Se mai întâlnesc Constanţa – 41.406, Constantina – 20.259, Ilinca – 26.454, Costina – 5.426, Tanţa – 4.709, Nuţa – 3.601, Leana – 2.569, Costinela – 2.423, Nuţi – 1.349, Ilenuţa – 1.049, Ela – 908, Tănţica – 853, Lena – 860, Ilina – 669, Nuţica – 627, Leanca – 328, Costica – 276, Eli – 212, Constandina – 165, Tanţi – 124, Leni – 32, Ilenuş – 21 şi Ilenuşa – 5.

La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!