Klaus Iohannis a promulgat după îndelungate tergiversări, Legea privind declararea datei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu România

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri 18 noiembrie 2020, decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, șeful statului fiind nevoit s-o promulge deși a contestat-o la Curtea Constituțională și a retrimis-o Parlamentului pentru reexaminare.

Pe 3 noiembrie a.c.,Camera Deputaților a respins cererea înaintată de președintele Iohannis, de reexaminare a proiectului de lege care instituie data de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon.

Astfel, deputații au menținut varianta inițială a inițiativei legislative.

PNL, USR și UDMR s-au opus în plen, însă PSD și PMP au reușit să treacă proiectul de lege.

Amintim că la 19 mai a.c., Parlamentul a transmis președintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

La 5 iunie, președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

“Considerăm că această lege contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separației puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», ale dispozițiilor constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum și celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, pentru argumentele pe care le vom prezenta în cele ce urmează”, se arăta în comunicatul Administrației Prezidențiale de la momentul respectiv.

Ulterior, la 15 septembrie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, scrie https://www.caleaeuropeana.ro/presedintele-klaus-iohannis-a-promulgat-legea-privind-declararea-datei-de-4-iunie-ca-ziua-tratatului-de-la-trianon-actul-juridic-care-a-consfintit-unirea-transilvaniei-cu-romania/

Tratatul a stabilit frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.