CONSTANTIN și ELENA, Sfinții Impărați care au scos creștinismul din catacombe

Pe 21 mai îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei „întocmai cu Apostolii”. Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus și al Elenei. A fost proclamat august în anul 306, moment in care îi confera mamei sale, Sfânta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila), iar in anul 325, îi acorda distincția de „Augusta”, scrie Crestinortodox.ro.

Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman creștin. Dupa ce l-a invins pe imparatul păgân Maxentiu, Constantin a dat in anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia creștină a devenit o religie permisa.

Lucrarea sa misionara nu s-a oprit aici. A scutit Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, si îi inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordându-i si dreptul de a primi donații. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici si intreținerea clerului. El a acordat Bisericii si dreptul de eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).

Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.

Datorita lui are loc primul Sinod Ecumenic, tinut in anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credinte. Amintim ca in cadrul acestui Sinod au fost alcatuite primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia in luna mai, anul 337. A trecut la cele vesnice in acelasi an, pe 21 mai.

In iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata Sfanta Cruce, pentru ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfanta Elena in pamant. Mentionam ca in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusa, de foarte multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.

Mama sa, Elena, a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos.

Potrivit traditiei, in urma săpăturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului.

Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit în calendarul crestin sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

Datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „faclie”, „torță”, „stralucirea soarelui”.

Foto: Icoana Maicii Domnului Pictată de Sfântul Apostol Luca.

Părticele din moaștele Sfinților Imparați Constantin si Elena sunt prezente in Catedrala Patriarhală din București.

Au fost daruite în anul 2002 de catre delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru.

Sfintele moaște au fost aduse de la Mănăstirea Kykkos, impreuna cu o copie a icoanei Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.

Astăzi, în România peste 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica de Sfinţii Împărați Constantin şi Elena

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia este purtat de 690.537 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia – 1.115.351 de femei.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 434.709, urmat de Cosmin – 116.631, Costel – 75.487 şi Costică – 25.205.

Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.126, Costinel – 10.568, Costache – 4.127, Costi – 899, Costea – 288, Costeluş – 331, Constandin – 135, Constanţiu – 24 şi Ilenuş – 7.

La femei, 841.591 poartă numele de Elena, 98.438 – Ileana şi 60.997 – Lenuţa.

Se mai întâlnesc Constanţa – 41.406, Constantina – 20.259, Ilinca – 26.454, Costina – 5.426, Tanţa – 4.709, Nuţa – 3.601, Leana – 2.569, Costinela – 2.423, Nuţi – 1.349, Ilenuţa – 1.049, Ela – 908, Tănţica – 853, Lena – 860, Ilina – 669, Nuţica – 627, Leanca – 328, Costica – 276, Eli – 212, Constandina – 165, Tanţi – 124, Leni – 32, Ilenuş – 21 şi Ilenuşa – 5.

La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!