Primul Playboy Club s-a deschis în Chicago în 1960, şi ulterior la New York, New Orleans, Los Angeles, Kansas City, New Jersey,Jamaica şi în alte parti.
Oferta cluburilor cu iepurasi Playboy include băuturi şi mancaruri,dar mai ales spectacole.
A fi membru al unui Playboy Club a devenit un simbol al statutului social,chiar dacă numai 21% dintre titularii legitimatiei de membru merg la un club.
Incasand 25 dolari pe an de la un membru al clubului,Playboy câştiga 25 milioane dolari pentru fiecare milion de membri.
Fara indoiala,acest aflux de venituri a condus la dezvoltarea impetuoasa a imperiului Playboy.
Primul Playboy Club din Londra a fost deschis în 1965, după legalizarea jocurilor de noroc în Regatul Unit. Clubul Playboy din Park Lane a fost de asemenea primul Playboy Club din Europa.
Fete playboy au fost transportate cu avionul din America, pentru a instrui iepuraşii Playboy – chelneriţe şi crupieri pentru clubul de la Londra.
Se spune că Hugh Hefner, editorul Playboy, a fost inspirat cand a deschis şi cluburi de jocuri de noroc cu femei frumoase imbracate in catifea, după ce a vizitat un lanţ de cluburi Gaslight in Chicago.
Clubul Playboy de la Londra a inceput curand sa fie bântuit de cei bogati si celebri, inclusiv de celebritati ca Frank Sinatra.
Actorul francez, Jean-Paul Belmondo, frumoasa blonda Ursula Andress şi actorul american James Garner se bucură de mâncarea preparata la clubul Playboy din Londra .
Prezenţa criticilor de arta şi a unor scriitori precum Kenneth Tynan, arată că intelectualii, de asemenea, se bucura de spectacolul oferit de club.
Woody Allen, la Londra Playboy Club
In 1972, unele dintre chelneriţele- iepurasi la clubul Playboy din Londra au înregistrat un album ca „Singing Bunnies”.
În 1974, fetele Bunny clubului au intrat în grevă pentru că au vrut sa fie admise ca membri ai Sindicatului General al Muncitorilor din Transporturi „.
Clubul Playboy din Londra s-a inchis îîn anul 1981, după ce licenta pentru jocuri de noroc nu i-a fost reînnoita.
Clubul Playboy va reveni la Londra la 30 de ani după ce a fost închis. Noii iepuraşi-crupieri au fost instruiti intensiv timp de peste 11 săptămâni iar salii de joc i s-a dat un aspect modern de designul conceput de Casa de modă Marchesa.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova