Un nou front de destabilizare a R. Moldova, deschis de Rusia : Etnicii bulgari se adună să ceară STATUT special pentru această regiunea în care locuiesc
20 Mai 2016 Taraclia, (Basarabia)/Romanian Global News
Rusia deschide un nou front în destabilizarea R. Moldova: Etnicii bulgari se adună să ceară STATUT special pentru această regiunea în care locuiesc.
Adunarea republicană a etnicilor bulgari din R. Moldova anunță că se adună pe 24 mai curent pentru a discuta aprobarea de către Parlamentul de la Chișinău a legii cu privire la „statutul special național-cultural al raionului Taraclia”, scrie www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.
Raionul Taraclia se află la sudul Stepei Bugeacului, pe partea stângă a râului Lunguţa, la o distanţă de 161 km de Chişinău. Raionul se învecinează la nord cu UTA Găgăuzia, la est cu Ucraina şi la vest cu raionul Cahul.
Suprafaţa totală a raionului este de 673, 69 km². Raionul are o populaţie de 43.151 locuitori şi o densitate de 51,74 locuitori/km², care locuiesc in 26 localităţi dintre care: 1 oraş, 14 comune şi 11 sate.
Taraclia este unicul oraş din Moldova în care populaţia este majoritar bulgară (66%). În anul 2002, orasul Taraclia s-a înfrăţit cu oraşul bulgar Novo-Zagora şi colaborează cu el în domeniul economic şi cultural.
Potrivit unui comunicat de presă al Adunării republicane a etnicilor bulgari, în cadrul ședinței se va discuta și despre dezvoltarea culturii, limbii, tradițiilor și păstrarea rădăcinilor etnice a bulgarilor basarabeni.Etnicii bulgari intenționează să aprobe și o adresare către conducerea R. Moldova, misiunile diplomatice și organizațiile internaționale cu privire la acordarea acestui statut special raionului Taraclia.
După ședință, bulgarii vor sărbători Ziua culturii slave în Casa de cultură din Taraclia.
Menționăm că, în aprilie 2014, la două luni de la referendumul ilegal organizat în Găgăuzia cu privire la determinarea vectorului extern al regiunii, bulgarii din Taraclia au mai cerut o dată Parlamentului de la Chișinău să adopte un document prin care unitatea administrativ-teritorială Taraclia să primească un statut special.
Primarul de Taraclia, demis recent de judecată pentru că ar fi tăiat câțiva arbori, Serghei Filipov, admitea atunci că în Taraclia s-ar putea repeta situația din Găgăuzia, unde aleșii locali au organizat un referendum.
„Noi vom cere să fie restabilit adevărul istoric. Găgăuzii și bulgarii au locuit împreună zece secole în Balcani. Și în Moldova locuim împreună de 200 de ani.
De aceea, dacă Parlamentul R. Moldova va refuza să ne acorde un statut special, atunci vom cere alipirea la Găgăuzia”, atenționa primarul de Taraclia în 2014.
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns