SEPARATISMUL GĂGĂUZ RĂMÂNE UNA DINTRE MARILE PROBLEME ALE Republicii Moldova

Găgăuzia, un cal troian al Moscovei în R.Moldova

Autonomia Găgăuză din sudul Republicii Moldova este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului.

Mișcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia.

Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice, dar guvernul Republicii Moldova a anulat declarația ca fiind neconstituțională.

Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabilește că în regiune funcționează trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusa. În anul 1995 hotarele regiunii autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.

Pe 27 noiembrie 2013 Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat două hotărâri „Cu privire la desfășurarea referendumului legislativ privind statutul separat al locuitorilor din Găgăuzia la autodeterminare externă” și „Cu privire la desfășurarea referendumului consultativ. Prin acțiunile date fiind încălcate prevederile Constituției Republicii Moldova, Codul electoral al Republicii Moldova și ale altor acte legislative.

Referendumul ilegal, conform legislației Republicii Moldova, a avut loc la 2 februarie 2014 în urma acestuia 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în timp ce infimul procent rămas se pronunța pentru aderarea la UE.

Deși acum nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, iar acest teritoriu activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova (în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze), regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) și propriul executiv.

Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

În septembrie 2022, președinta R.Moldova, Maia Sandu a încercat un dialog cu forțele politice din Autonomia Găgăuză.

A mers la Comrat la o ședință cu membrii Adunării Populare (parlamentul local), dar aceștia au împroșcat-o agresiv cu fake-news și propagandă rusească: au acuzat-o că vrea să vândă Moldova românilor; că vrea să bage Moldova în război; că a rupt relațiile cu „partenerul nostru strategic, Rusia” și i-au cerut șefei statului să meargă la Putin să ceară gaz mai ieftin.

Polemica s-a încheiat cu reacția Maiei Sandu, care le-a spus politicienilor gălăgioși din Găgăuzia: „Nu-mi puteți cere să susțin războiul Rusiei contra Ucrainei! N-am să susțin niciodată distrugerea unui alt stat și a oamenilor”.

Cum au apărut găgăuzii în Moldova și cum s-a produs rusificarea lor?

Istoria găgăuzilor generează controverse în mediul științific.

Cea mai simplă definiție pentru ei ar fi: turci creștini, vorbitori de limbă rusă și turcă.  Cu o origine aprig disputată de experți și istorici, de la cumani la turci selgiucizi, populația găgăuză s-a format pe teritoriul actual al Bulgariei, fiind colonizată de Imperiul țarist în Bugeac, împreună cu un contingent de etnici bulgari.

Relațiile cu Imperiul Rus și ulterior cu România Regală și URSS au marcat formarea identității geopolitice găgăuze.

În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii. Între 1812 și 1846, rușii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduși din estul Bulgariei rămase sub dominația Imperiului Otoman. Așa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cișmichioi, care anterior erau localități locuite de tătarii nogai.

După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei și al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit de această regiune din UE, România și SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populația acestei regiuni votează partide pro-ruse.

Oficial, autonomia este cunoscută sub numele Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (abreviată UTA Găgăuzia), iar denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”.

Partidele pro-ruse sau fals pro-europene, care au guvernat Moldova după proclamarea independenței, nu au făcut nimic (timp de trei decenii) pentru ca găgăuzii să-și cunoască limba lor și limba oficială a statului – limba română.

Un sondaj al Institutului de Politici Publice de la Chișinău arată că locuitorii din UTA Găgăuzia nu au o identitate proprie – doar 4,5% dintre locuitorii regiunii identificându-se cu etnia găgăuză.

Unitatea teritorial-autonomă Gagauz-Yeri are o suprafață de 1.830 de kilometri pătrați, fiind divizată în trei raioane: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

În regiune locuiesc 134.535 de locuitori (în scădere față de 2004, când erau înregistrați 155.646).

Aici activează cca.7500 de agenți economici, iar 45% din mărfurile produse în UTA Găgăuzia sunt asimilate de piața UE și 55% de piața din Est. Pentru comparație, în 2015, piața CSI asimila 100% din mărfurile produse în autonomie.

Foto: Vladimir Putin s-a întâlnit pe 5 aprilie a.c.la Moscova cu Evghenia Guțul Sursa foto: ZdG

Bașcana (guvernatoarea) Găgăuziei, Evghenia Guțul, aleasă recent cu suportul oligarhului pro-rus, Ilan Șor, a scris pe canalul Telegram că „găgăuzii nu vor rămâne tăcuți”, dacă actualele autorități moldovene vor declara că optează pentru unirea țării cu România și că ”Orice iniţiativă de unificare va presupune demararea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei şi revenirea la republica independentă Găgăuzia”. Ea pledează pentru relații mai strânse cu Rusia.

În Găgăuzia toți vorbesc limba rusă, iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt aproape exclusiv cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei școli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită.

O serie de analiști, precum Andrei Ilarionov, fost consilier al lui Vladimir Putin în primul mandat prezidenţial al acestuia, a declarat că oricând este posibil un scenariu în care armata rusă ar putea ataca Bugeacul ucrainean şi ar crea un coridor cu Găgăuzia, puternic prorusă, şi cu regiunea transnistreană.

Poate acest senariu nu pare ușor de pus în practică, dar putem observa o pregătire destul de serioasă din punct de vedere ideologic în regiunea găgăuză..

Este bine cunoscut faptul că Republica Moldova se află în permanență pe hărţile de război ale Federaţiei Ruse, iar riscurile sunt mari atât timp cât războiul continuă în Ucraina.