”Ținutul secuiesc” și Stalin

 

 

 

 

 

 

 

STALIN ȘI ȚINUTUL SECUIESC

Multă lume se întreabă cum de au renunțat (deocamdată…) revizioniștii maghiari la vechea lozincă „Ardealul maghiar„?

SI CUM de s-a născut în mintea unor iredentiști notorii o unitate teritorial-administrativă…mai mică, cu denumirea „Ținutul Secuiesc”?.

Adică ceva care, istoric, nu a existat niciodată!

Ei bine, iata un scurt „preludiu” extras din subteranele ideologiei staliniste, aflat in perioada interbelica, in plina expansiune oferit de https://www.infobrasov.net/stalin-si-tinutul-secuiesc-2 

Socotit moment de răscruce pentru comuniștii de-atunci, …aproximativ români, Congresul al V-lea al PCR* s-a desfășurat la Moscova, pentru că în România nu putea exista legal ca partid, având în vedere ideologia sa fățiș antinaționala.

Atunci s-a născut pentru prima data teza stalinista conform careia:

„Romania, dupa Marea Unire, este un stat imperialist” si ca atare, nationalitatile conlocuitoare au dreptul la autonomie si autodeterminare „până la despărțire”(evident, trimiterile erau cu adresa directa la provinciile romanesti Transilvania, Basarabia, Tinutul Hertei si Bucovinei… plus Dobrogea).

Nu mai amintim ca erau vizate, de asemenea Polonia, Cehoslovacia si Iugoslavia. Asemenea Germaniei naziste, URSS, ca mare putere, respingea in preajma, existenta unor state nationale unitare, puternice mai ales etnic!

Pentru presa de atunci nu era nimic surprinzător în aceasta Rezolutie, adoptata de Congresul al V-lea al comuniștilor români, deoarece marea majoritate a membrilor săi, atâția câți erau, dar mai ales a conducerii sale, era formata din alogeni.

Amănunte interesante oferea cunoscutul ziar „Universul”.

Astfel: Intre participantii cu rang de delegați la Congresul al V-lea al PCR nu erau decat vreo doi-trei români, restul fiind de alte naționalități, in special evrei, unguri, rusi si bulgari;

Rezoluția s-a votat sub presiunea exercitata de Internaționala Comunistă, urmărind dezmembrarea statelor europene, in vederea deschiderii drumului spre Europa a „Revoluției comuniste mondiale”( în 1917 aceasta adoptase un document asemănător).

La momentul adoptării acestei Rezoluții antiromânești, secretar al Internaționalei Comuniste era Bella Kuhn*, fostul lider al bolsevicilor unguri, fost șef al Guvernului ungar, după proclamarea „Republicii Sfaturilor”.

Pentru prima oara, dincolo de hotarele URSS, s-a inființat, la Budapesta, un stat bolșevic, condus de un guvern care instaurase oficial „dictatura proletariatului”.

Din fericire pentru Europa, viata „Republicii Sfaturilor” de la Budapesta, condusa de Bella Kuhn, secondat de vice-comisarul insarcinat cu revolutia culturala a maghiarilor, filosoful extremist Georg Lukacs, fost pe scurta durata intre liderii Republicii sfaturilor.

Răspunzând numeroaselor provocari ale comuniștilor unguri, la adresa suveranității și independenței țării, Ostirea Română a apărat Ardealul și a intrat in război  ocupând o mare parte a Ungariei, inclusiv Budapesta.

Astfel, s-a pus capăt, in 1919, existenței statului bolșevic în Ungaria.

Intreaga Europă a salutat atunci actul de curaj si responsabilitate al Regelui Ferdinand si al Guvernului Roman, care a stăvilit pentru un sfert de veac raspândirea comunismului in Europa!

 Stalin n-a putut ierta României intervenția militară care a însemnat lichidarea primului regim comunist, instaurat într-un stat aflat dincolo de granițele URSS. 

Astfel, stalinismul antiromânesc este de ințeles.

Dar ni se pare o atitudine, nu doar antiromâneasca, dar mai ales împotriva realitaților politice europene, sa continui obsesiv demersurile de sorginte stalinistă, de „autonomie si autodeterminare, inclusiv teritoriala”!

 

 

 

 NOTE:

 

*În decembrie 1931, are Congresul al V-lea al P.C.R., la Moscova. La acea dată, partidul număra 1500 de membri.

În hotărârile Congresului sunt menținute vechile teze sau introduse unele noi, îndreptate împotriva intereselor naționale. Privind problema națională a României și sarcinile P.C.R., congresul adoptă o rezoluție de 7 puncte.

Astfel, România era prezentată ca fiind un stat multinațional, care subjugă națiunile, acuzată de exploatare colonială a provinciilor și de pregătirea unui război împotriva Uniunii Sovietice. Spre exemplu, punctul 5 stipula:

Imperialismul român, încercând să zdrobească mișcarea revoluționară printr-o sălbatică teroare albă, se silește în același timp să-și întărească baza sa în regiunile ocupate, ducând o politică activă de colonizare și românizare. […] În Basarabia, imperialismul român se silește să-și întărească poziția sa prin românizarea intensivă a moldovenilor, care au fost declarați drept „români“.

Masele largi ale țărănimii moldovenești și ale micii burghezii orășenești sunt tot așa asuprite ca și populația rusă, ucraineană și evreiască. Burghezia română singură n-are câtuși de puțină încredere în acești „români“ declarați de dânsa[…].(Documente din Istoria Partidului Comunist din România, vol. III, 1929–1933, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956, p. 371–377 evocate în https://www.historia.ro/ /p-c-r-in-slujba-moscovei-activitatea-din-perioada-interbelica).

 

* Comunistul evreu originar din Transilvania, Bela Kun, a fost tartorul guvernului bolșevic de la Budapesta instaurat după Primul Război Mondial.

S-a refugiat la Moscova în urma prăbușirii regimului său în fața ofensivei Armatei Române care a eliberat Budapesta la 4 august 1919.