SECURITATEA – UN INSTRUMENT CREAT DE COTROPITORII SOVIETICI PENTRU SUBJUGAREA POPORULUI ROMÂN

Începuturile organizației criminale SECURITATEA

În România în 1949, când s-a înființat Securitatea, sovieticii exercitau întregul control asupra instituției. Erau mai mulți consilieri sovietici în Securitate. Cel mai important și șeful lor a fost faimosul Alexandr Saharovski, unul din marii ași ai spionajului mondial. A stat la noi timp de trei ani de zile, după care a devenit director adjunct al Directoratului I al K.G.B., iar din 1955 în 1970 a fost director al Directoratului I, cel care se ocupa de spionajul U.R.S.S. în întreaga lume. Era un colos.

După ce a ajuns în culmea gloriei și influenței, Saharovski s-a mândrit mereu cu Securitatea din România, pe care o considera cea mai mare reușită a carierei sale.

CINE A CONDUS SECURITATEA ROMÂNĂ DUPĂ 1948 ?

Partea a I-a

Bunicul  lui  Victor  Ponta, dupa  ce  si-a  facut  studiile  in  URSS  a  fost  angajat  la  Directia  de  Informatii  Militare  sa-l  sprijine  pe  generalul  Serghei  Nicolau  ( pe  numele  real  Srghei  NIKONOV ) care  devenise  Seful  acestei  structuri  de  informații  militare .  Mai  aratam  in  articol  ca  acest  general  Nikonov  a  carui  maân  dreaptă  era  bunicul  lui  Victor  Ponta, un  fel  de  ” Terminator ”  al  acelor  timpuri , era  omul  care  la  solicitarea  Moscovei  lichidase  in  1951  SSI -ul ( Serviciul  Special  de  Informatii  al  Armatei  Romane ) si  tot  atunci  incorporase  serviciul  de  informatii  externe  al  României  in  Securitatea  Statului comunist .

În  acest articol publicat în https://romaniabreakingnews.ro., jurnalistul Dacian  Dumitrescu scrie că Directia  Generala  a  Securitatii  Poporului a  fost  infiintata  oficial  prin  Decretul  nr  221/ 28 august 1948, al  Prezidiului  Marii Adunari  Nationale  a  Republicii  Populare  Române. 

Dar cine  erau  cei  care  conduceau Securitatea  Statului  Roman comunist creat de ocupanții sovietici in  acele  vremuri ?

Securitatea a fost creată pe modelul SMERȘ, o divizie a NKVD, având ca misiune înlocuirea serviciilor secrete din țările ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic.

Unitatea SMERȘ din România, numită Brigada Mobilă, a fost condusă, până în 1948 de colonelul NKVD Boris Grünberg, care folosea în România numele de Alexandru Nicolski (foto), un activist comunist de origine evreiască și rusească, spion sovietic.

Alexandru Nicolschi a avut funcțiile de subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) și secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961). Era cunoscut ca torționar al Securității în special prin măsurile dure adoptate împotriva deținuților politici anticomuniști.

Primul director al Securității a fost general-locotenent Gheorghe Pintilie (foto), poreclit Pantiușa (nume real:Timofei Bodnarenko), din serviciile de spionaj sovietic,  (pe  numele  real  Pantelei  Bodnarenko nascut la  09. 11. 1902  la Tiraspol si decedat  la  11 .08.1985 la București).

Faptul ca  ” PANTIUȘA ” era cetatean  sovietic  și  nu  avea cetatenia  româna  asa cum  cerea  legea , nu  a  constituit  un  impediment   in  numirea  sa  in  acea  inaltă  funcție , mai  ales  ca  era  protejatul  Anei  PAUKER  (născută Hanna  RABINSOHN ) și  al   ” tovarășului ” Teohari  Georgescu ( pe  adevaratul  nume Techo  BLUM ).

„Pantiusa”, ajuns primul Sef al Securitatii Române , este descris de alti comunisti din acea vreme drept ” un tip grobian , primitiv , semianalfabet , nu stapanea scrisul si vorbea prost limba româna ” Tinea legatura în permanență cu MGB -ul sovietic creat in martie 1946 si transformat in KGB in martie 1951.

 Soția lui Pantelei Bodnarenko, alias Pintile Gheorghe pe numel său Ana Toma , era o versată agentă a Direcției de Informatii Externe a NKVD. Ana Toma era născută Hanna Grossman. „Pantiusa”a fost eliberat din functie la 20 septembrie 1952 , cand DGSP se transforma in Ministerul Securitatii Statului, iar la conducerea acestei structuri criminale ajunge vehiul ilegalist Alexandru Draghici, general-maior (30 decembrie 1950), general-locotenent (2 octombrie 1952), general-colonel (20 august 1955).

Șeful Securității avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Miniștri, fiind secondat de 2 directori adjuncți cu rangul de secretari de stat, general-maior Alexandru Nicolski și general-maior Vladimir Mazuru (foto), al cărui nume real era Wladimir Mazurow.

Toți cei 3 erau ofițeri sovietici ai MGB (Ministerul Securității Statului- Министерство государственной безопасности, Ministerstvo Gosudarstvennoi Bezopasnosti) a constituit poliția secretă sovietică între anii 1946 si 1953), succesoarea NKVD.

Până în 1951, Siguranța statului român a fost transformata de comuniști, slugile ocupanților moscoviți, în Securitatea organizată dupa modelul NKVD-ului sovietic.

Dupa  cum  usor  se  observă aproape toti erau  alogeni, iar la  conducerea României si a  institutiilor  Statului  nu  se  aflau  decât câtiva etnici români.  Securitatea a fost un serviciu aservit total K.G.B-ului. Până în 1952, toate angajările în Securitate se făceau cu recrutarea în folosul K.G.B. al ofițerilor din România, majoritatea fiind din rândul minorităților naționale, mai ales evrei.

Pantelei (Pantiușa) Bodnarenko alias  Pintilie  Bodnarenko, era  un  vechi  agent comunist , cadru  al  serviciilor sovietice  de  spionaj trimis  in  România  in  perioada  interbelica  in  mai  multe  misiuni  de  spionaj  si  diversiune .

Adolescența  sa  a coincis  cu  anii  sângeroși  ai  revoluției  bolșevice  din  Rusia. Fostul  militant  comunist  în  ilegalitate  si  recrutat  de  Siguranța română, Belu  ZILBER, scria  in  notele  informative  către  Siguranta  Statului despre  ” PANTIUŞA ”  ca  acesta  ” luptase  in  trupele  de  cavalerie ale  generalului  Budionîi devenit  ulterior  maresal  sovietic si  ca  zeci  de  ani  ucisese  cu  mâna  lui  duşmanii  de  clasă“.

El continua  ” spovedania  ” catre  Siguranta  Statului  si  spunea  despre  Pantelei  Bodnarenko  ca  ” era  ofiter  GPU  la  centrul  de  la  Tiraspol spcializat  in  actiuni  subversie  impotriva  Romaniei . In  1928  a  fost  lansat  peste  Nistru  cu  misiunea  de  a  organiza  o  retea  de  spionaj  si  diversiune  in  favoarea  Rusiei  sovietice ” .

Se știe că din  cei  1.150  de  fosti  activisti  ilegaliști  cât  au  existat  in  Romania pâna  la  23 august  1944 , 95 % erau  alogeni (rusi , ucraineni , evrei-rusi , unguri  si  bulgari) și cam  950  fusesera  recrutați  de  Siguranță și  SSI.

Preventiv,majoritatea  se  aflau  in  inchisori  și  lagăre  speciale .

” PANTIUŞA ” fusese si  el  depistat  de  organele  SIGURANTEI  si  condamnat la  ani  grei  de  detenție  la  Doftana . In  puscarie  a cunoscut  alti  comunisti  printre  care  Gheorghe  Gheorghiu – Dej  si  Iosif  Chişinevski cu  care  a legat o  stransa  prietenie . Chişinevski i-a dat  misiunea ” speciala ” de  a  se  ocupa  la  inchisoare  de  munca informativa si  contrainformativa  pentru  a  identifica  agentii  serviciilor  speciale  române infiltrati  printre  ei. A fost eliberat  odata  cu  alti  detinuti comunisti dupa  23  august 1944 si a fost numit  imediat  Sef  al  Departamentului  Special  al  CC  al  PCR .

Unul  dintre  primele  sale  acte  prin care  și-a  manifestat credinta  si  ” fidelitatea  ” fata  de noul  regim comunist  l-a  constituit  asasinarea  cu  sange  rece  a  fostului  prim-secretar  al  PCR , Stefan  FORIŞ . Crima  a  avut loc  in  sediul fostei  Legatii  Poloneze din  Bucuresti , care  in  timpul  razboiului fusese sediul  unui  comandament german .  Din  functia   pe  care  o  detinea  in  CC al  PCR  , a  orientat  Siguranta  Statului  eclusiv  spre  combaterea  dusmanilor  comunistilor  si  a  contribuit  din  plin  la  infiltrarea  acestui organism cu  membri  activi  ai  vechilor  retele  de  spionaj  soietice din  Romania : Alexandru NICOLSCHI (pe  adevaratul  sau  nume  Boris  GRUNBERG ) , Vladimir  Mazuru , Serghei  Nicolau ( pe  adevaratul  nume  Serghei  Nikonov ) si  multi  altii.Acesta a fost primul pas prin care in cativa ani Siguranța statului român a fost transformată in  Securitate , organizată  dupa  modelul  NKVD . 

Primul  Sef  al Securitatii  Romane , in  afara  de  faptul  ca  nu  ra  cetatean  roman , este  descris  de  alti  comunisti  din  acea  vreme  drept  ” un tip  grobian , primitiv , semianalfabet , nu  stapanea  scrisul  si  vorbea  prost  limba  romana ” .  In  schimb  lucra  direct  cu  consilierii  sovietici  prin  ignorarea  totala a  legilor si  chiar  a  Ministerului de  Interne  din  acea  perioada .

Ținea  în permanență o legatură  activă cu MGB -ul  sovietic  creat  in  martie  1946,  si  transformat  in  KGB  in  martie  1951 .

Iata  cum  il  descrie  un  fost  ofiter  de  Securitate , col ( r ) Gheorghe  Craciun : ” … bea  multa  vodca  si fuma  multe  tigari … se  incuia in  birou  ceasuri  intregi  , unde  lucra  el  stie  ce , fumând  țigara  de  la  țigară  si  golind  sticle  de  vodcă.

Vorbea  stricat  romaneste  si  se  exprima  cu  rezeve  in  ceea  ce  spunea , adica  vorbele  si  instructiunile  lui  lasau  loc  la  interpretari , avand  posibilitatea  sa  retracteze  ce  a  spus  , daca  nu  iesea  bine si  sa  minta  ca  o  precupeata, fara  sa  roseasca , privind  in  fata  cu  rânjet de  greaţă  pe  cel  pe  care-l  instruia  sau  pe  care  îl  minţea . ”

Alti  contemporani  îl  descriau  drept ” şmecher , mincinos , superficial  şi  duşmănos  cu  oamenii  care  nu-i  erau  pe  plac , un  individ  fara  scrupule , slab  pregatit dar  cu  spate  puternic  la  NKVD . Pentru  el  viata  unui  om  nu  valora  mai  mult  decat  a   unei  vietuitare  oarecare  .” 

A  fost  eliberat  din  functie  la  20  septembrie  1952 , cand  DGSP  se  transforma  in Ministerul  Securitatii  Statului la  conducerea  ajunge  vehiul  ilegalist  Alexandru  Draghici ( casatorit  cu  o  evreica – unguroaica , Draghici  fuge  in  Ungaria  in  1990  de  frica  mâniei  populare , de  teamă ca  familiile  victimelor  opresiunii  comuniste  să  nu  încerce  să  se  rabune  pe  el . )

Desi  crimele  si  abuzurile  lui  au  fost  denuntate  la  Plenara  PCR  din  aprilie  1968  , acest  lucru  nu  a  avut  alte  consecinte  pentru  el  decat  excluderea  sa  din  PCR . Cu  toate acestea   Nicolae  Ceausescu  l-a  decorat  cu  Ordinul  Tudor  Vladimirescu , clasa a  II-a , in  1971  cu  ocazia  semicentenarului  PCR .

Pantelei  Bodnarenco  alias   Gheorghe  Pintilie,  nu  a  stapanit  niciodata  limba  română  si  nu  a  avut  nici  cea  mai  mica  legatura  cu  stilul  de  viață , cu  interesele  si  aspiratiile  poporului  roman , in  mijlocul  caruia  trăia .

Intreaga sa activitate criminală a  dedicat-o slujirii  intereselor  sovietice  în  România comunizată.

VA URMA