INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ și posibilitatea de a putea fi folosită în moduri periculoase pentru societatea viitorului

Cum va „modela” inteligența artificială „societatea viitorului”.

Inteligența artificială (AI)ar putea avea efecte devastatoare pentru societate și va defini foarte probabil viitorul geopoliticii globale, analizează jurnalistul și comentatorul politic Alexandru Lăzescu în Revista 22, preluat de publicația românilor americani din Chicago  https://tribuna.us.

Într-o proporție considerabilă, sistemele bazate pe inteligență artificială ar putea înlocui contabilii, matematicienii, traducătorii, chiar scriitorii, și aproape 20% din întreaga forță de muncă din Statele Unite, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania și Open AI.

Locurile de muncă care presupun procesarea informațiilor – precum specialiștii în relații publice, grefierii sau inginerii blockchain sunt printre cele mai expuse.

Open AI este compania care a realizat programul de inteligență artificială ChatGPT, lansat în noiembrie 2022, care a făcut o adevărată senzație la nivel mondial. Apariția acestuia a provocat în egală măsură entuziasm și anxietate.

De pildă, în domeniul educației, unde imediat s-au făcut eforturi pentru a crea instrumente care să verifice dacă nu cumva temele, eseurile, testele elevilor sau studenților sunt produsul ChatGPT.

Open AI, cu sediul în San Francisco, a fost fondată în decembrie 2015 de către Sam Altman, în prezent directorul său executiv, și Elon Musk. După trei ani, Elon Musk a rupt însă legăturile cu compania, iar Open AI a renunțat la obiectivele sale nonprofit inițiale.

Un moment important a fost investiția de câteva miliarde de dolari făcută anul acesta în ianuarie de către Microsoft, care ulterior a integrat GPT-4 în mai toate produsele sale. Microsoft, care are un parteneriat strategic cu OpenAI , a introdus deja tehnologia inclusiv în cunoscutul pachetul MS 365 (cu Word, Excel, Power Point etc.) și în motorul de căutare Bing, separat și în asociere cu browser-ul Edge, pentru operațiuni de căutare pe internet.

La rândul său, Google a lansat un instrument de căutare similar și din 21 martie a permis accesul public la Bard, concurentul GPT-4, pe care însă nu l-a integrat în motorul său de căutare pe internet. Remarcabil, a venit imediat și răspunsul din China. MOSS, dezvoltat la Universitatea Fudan, este primul software chinezesc asemănător cu ChatGPT, iar gigantul tehnologic chinez Baidu a lansat un program similar pe 16 martie.

GPT-4 (ultima versiune a programului, lansată în martie anul acesta, care spre deosebire de versiunea anterioară este conectat la internet) face parte dintr-o categorie de programe de inteligență artificială generativă (GPT este acronimul de la Generative Pre-trained Transformer), sisteme sofisticate care produc conținut, de la text la imagini, care vor avea un impact enorm, transformativ, asupra tuturor industriilor, aproape, și a viitorului muncii.

O demonstrație șocantă a fost oferită de către președintele OpenAI, Greg Brockman, care a scris de mână pe un șervețel de hârtie indicațiile pentru un website și l-a pus pe GPT-4 să scrie cod pentru a-l implementa. Ceea ce GPT-4 a și făcut cu succes, în câteva secunde. Cea mai recentă caracteristică avansată a programului este capacitatea acestuia de a primi instrucțiuni sub formă de text, imagine vizuală sau sunet, nu doar prin intermediul unei tastaturi. Programul de inteligență artificială poate acum să citească instrucțiuni și imagini, oricât de prost desenate, și să înțeleagă ce are de executat în baza acestora.

Dinamica extraordinară a schimbărilor din piața muncii sub impactul inteligenței artificiale a fost tema recentei conferințe WSJ Jobs Summit. În opinia participanților, locurile de muncă ale viitorului vor necesita o schimbare de mentalitate pentru angajați. „În loc să privească inteligența artificială generativă și alte programe de acest fel ca pe o amenințare, angajații ar trebui să accepte noile tehnologii ca pe o modalitate de a-i elibera de munca repetitivă, plictisitoare, și de a le amplifica punctele forte.” Numai că, dincolo de această retorică optimistă, dimensiunea impactului asupra oamenilor, inclusiv în plan emoțional, ar putea fi mult mai severă decât estimează participanții la conferință.

După cum remarca un vorbitor, dacă privim în trecut, inteligența artificială generativă ar putea afecta capacitatea oamenilor de a folosi limbajul pentru a înțelege lumea înconjurătoare în același mod în care GPS-ul și Google Maps au afectat capacitatea oamenilor de a se deplasa fără ajutor într-un loc necunoscut.

Dacă plecăm de la ceea ce spunea filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, „limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele”, atunci ar trebui poate să fim serios preocupați de felul în care inteligența artificială ne va afecta existența. Pe toate dimensiunile, societal, în relațiile interumane, în politică și guvernare, în domeniul militar și în geopolitică.

Acesta este probabil și motivul pentru care o serie întreagă de personalități din zona tehnologiei, între care Elon Musk și cofondatorul Apple, Steve Wozniak, alături de cercetători de vârf din domeniul inteligenței artificiale, au lansat o scrisoare deschisă,„Pauză pentru experimentele gigantice de inteligență artificială”, în care cer o oprire temporară în dezvoltarea și introducerea unor noi instrumente bazate pe inteligența artificială. Un moratoriu de cel puțin șase luni care ar oferi industriei răgazul să agreeze standarde de siguranță pentru a preveni potențialele prejudicii provocate de cele mai riscante tehnologii bazate pe inteligența artificială.

„Am ajuns în punctul în care aceste sisteme sunt suficient de inteligente pentru a putea fi folosite în moduri periculoase pentru societate”, crede unul dintre semnatari, Yoshua Bengio, directorul Institutului de învățare a algoritmilor din Universitatea din Montreal. „Pe care încă nu le înțelegem”. Top of FormBottom of Form Scrisoarea nu solicită încetarea cercetării în domeniul inteligenței artificiale, ci doar oprirea temporară a dezvoltării unor sisteme mai puternice decât GPT-4, inclusiv următoarea generație, GPT-5.

E însă greu de crezut că scrisoarea va avea un efect concret, dincolo de valurile mediatice pe care le-a stârnit. Ambițiile sunt enorme. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Satya Nadella, CEO Microsoft, declara că se vor mișca rapid în această direcție, vorbind despre o provocare deschisă la adresa lui Google, a cărei dominație în materie de căutări pe internet Microsoft vrea să o conteste prin Bing. „Este nefericit să privim lucrurile ca pe o cursă a înarmărilor”, este de părere Max Tegmark, președintele Future of Life Institute, profesor de fizică la Massachusetts Institute of Technology. „Este mai degrabă o cursă a sinuciderilor. Nu contează cine va ajunge primul acolo. Înseamnă doar că omenirea în ansamblu ar putea pierde controlul asupra propriului destin.”

Avertismente similare, previziuni tulburătoare au fost lansate și în trecut privind felul în care ar putea arăta societatea viitorului. Fără efect, după cum se vede. De pildă, Stephen Hawking avertiza într-un interviu pentru Wired din 2017 că inteligența artificială „ar putea înlocui oamenii cu totul”, iar la Web Summit-ul de la Lisabona din același an spunea că „nu știm dacă inteligența artificială ne va ajuta enorm sau ne va ignora, dacă ne va marginaliza sau chiar ne va distruge”. La fel, într-un articol publicat în 2019 în The Atlantic, Henry Kissinger avertiza și el că, „filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregătită pentru provocarea reprezentată de inteligența artificială”.

Numai că e greu de crezut că, mai ales sub impactul competiției geopolitice, astfel de apeluri și avertismente vor fi ascultate. „Cine va stăpâni inteligența artificială va stăpâni lumea”, spunea cu câțiva ani în urmă Vladimir Putin. Afirmație cu atât mai valabilă astăzi, în contextul competiției geopolitice care opune în principal China Statelor Unite. Tehnologia va defini viitorul geopoliticii, scrie și Eric Schmidt, fost CEO Google, în Foreign Affairs.

„Capacitatea de a inova mai repede și mai bine – fundamentul pe care se bazează acum puterea militară, economică și culturală – va determina rezultatul competiției între marile puteri, între Statele Unite și China. Evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale, în special, nu numai că deblochează noi domenii de descoperire științifică, ci și accelerează, chiar, acest proces. Inteligența artificială supraalimentează capacitatea oamenilor de știință și a inginerilor de a descoperi tehnologii din ce în ce mai puternice, favorizând progresele în inteligența artificială însăși, precum și în alte domenii – și remodelând lumea în acest proces”.

În 2017, Beijingul își anunțase deja planurile de a deveni liderul mondial în domeniul inteligenței artificiale până în 2030. Și este posibil să atingă acest obiectiv chiar mai devreme, avertizează Eric Schmidt. Care crede că e vorba de un pericol existențial pentru America și pentru Occident, în general. Deocamdată, China a devenit lider mondial în domeniul tehnologiei de supraveghere bazate pe inteligență artificială, pe care o folosește pentru controlul intern al populației, dar o și vinde guvernelor autoritare din străinătate pentru a le atrage în sfera sa de influență.

Mai mult de atât, un studiu recent întreprins de Australian Strategic Policy Institute (ASPI), un think tank specializat în domeniul securității, a constatat, după ce a analizat apărarea, spațiul, energia și biotehnologia, că Beijingul are un „avans uimitor” în 37 dintre cele 44 de tehnologii critice și emergente, în timp ce democrațiile occidentale pierd teren în competiția globală pe aceste domenii.

Probabil că lucrurile nu sunt definitiv tranșate, însă, pe toate dimensiunile, de la transformările majore din societate, piața muncii e un exemplu, la capacitatea modelului de guvernare occidental și a actualei ordini mondiale de a supraviețui acestui enorm impact reprezentat de inteligența artificială, ne așteaptă, chiar în viitorul apropiat, provocări de dimensiuni incredibile.

Savantul Stephen Hawking: ”Umanitatea ar trebui să se teamă mai degrabă de capitalism, decât de roboți și de dezvoltarea inteligenței artificiale”

Motto:

„If machines produce everything we need, the outcome will depend on how things are distributed. Everyone can enjoy a life of luxurious leisure if the machine-produced wealth is shared, or most people can end up miserably poor if the machine-owners successfully lobby against wealth redistribution. So far, the trend seems to be toward the second option, with technology driving ever-increasing inequality”. – Stephen Hawking –

Genialul fizician Stephen Hawking susținea că inegalitatea economică va exploda, pe măsură ce roboții îi vor înlocui pe muncitori și persoanele bogate care dețin tehnologia, vor continua să refuze să-și împartă averea.
„Dacă roboții vor produce tot ce avem nevoie, atunci viitorul va depinde de modul cum distribuim bogăția. Cu toții ne putem bucura de o viață relaxantă și plină de lux, dacă bogăția produsă de roboți este distribuită în mod egal, ori cei mai mulți putem sfârși în sărăcie, dacă deținătorii roboților vor refuza să distribuie bogăția comună. Până acum, se pare că se mizează pe cea de-a doua opțiune, iar tehnologia conduce la o inegalitate economică din ce în ce mai pronunțată”.

Numai că prăpastia dintre cei foarte bogați și restul oamenilor se adâncește continuu,iar deținătorii tehnologiei vor deveni burghezii unei noi ere, în care corporațiile pe care aceștia le dețin nu vor oferi de lucru oameniilor, ci roboților, constată publicația Anonimus.ro.

O cercetare publicată de Universitatea Oxford în 2015, arată că 35% din locurile de muncă din Marea Britanie vor dispărea în următorii 20 de ani din cauza automatizării și dezvoltării tehnologiei.

Savantul englez Stephen Hawking (foto), născut pe 8 ianuarie 1942, la Oxford/Anglia), a fost un fizician teoretician al originii universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.

Principalele sale domenii de cercetare au fost cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii şi evoluţiei universului în expansiune, din momentul „marii explozii” iniţiale („The Big Bang”) şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre găurile negre din univers şi termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existenţă limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o „evaporare” treptată a acestora sub forma radiaţiei Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de „paradoxul informaţional al găurilor negre”.

La Conferinţa Internaţională asupra Relativităţii Generale şi Gravitaţiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informaţii asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

Foarte populare sunt cărţile sale de popularizare a ştiinţei, pentru nespecialişti: «A Brief History of Time», 1988 (publicată în limba română sub titlul «Scurtă istorie a timpului», 2004), «The Universe in a Nutshell», 2001 («Universul într-o coajă de nucă», 2004) şi «A briefer history of time», în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 («O mai scurtă istorie a timpului»).

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI SCHIMBAREA DE PARADIGMĂ ECONOMICĂ

Economistul Bradut Bolos, doctor în Finanţe și profesor universitar, scrie în publicația online https://www.contributors.ro. că inteligența artificială (IA), a ajuns în stadiul de utilizare practică și ca în orice tehnologie nouă, în fiecare zi apar utilizări și moduri noi de a profita de ea.

Lumea s-a schimbat și noi trebuie să ne adaptăm.

Ce utilitate are IA?

Din punct de vedere economic IA este o componentă a factorului de producție Capital. Utilitatea ei este capacitatea de a substitui factorul Muncă cu factorul Capital. Ca lege economică IA va substitui factorul muncă în toate combinațiile în care utilizarea IA generează o productivitate mai ridicată decât utilizarea muncii.

Mai simplu, aparent, IA este echivalentul unui buldozer sau a unei linii de producție, sau a unei mașini cu comandă numerică, a unui robot sau a unui camion. Așa cum un buldozer cu un șofer poate substitui 1000 de muncitori cu lopeți sau 10.000 de muncitori cu mâinile goale, un om cu IA poate substitui 100 de programatori, 100 de contabili, auditori, consilieri juridici, jurnaliști, ingineri, cercetători, etc.

Deci utilizarea IA însemnă scăderea costurilor, creșterea productivității, în linii mari creșterea profitului pentru utilizatorii săi.  Strict din punctul de vedere al posesorului de capital, IA odată inventat devine un instrument imperativ necesar pentru a rămâne competitiv.

Ce efect va avea IA în economie?

În primul rând unele firme vor deveni mai profitabile ca altele. Firmele care vor utiliza eficient acest instrument vor avea un salt de eficiență prin reducerea masivă a cheltuielilor de personal. Este posibil să vedem o schimbare dramatică a ierarhiilor și cotelor de piață, apariții meteorice și căderi catastrofale pe multiple piețe.

Pe piața muncii este aproape imposibil de estimat impactul.

Productivitatea angajaților rămași va crește exponențial, dar probabil salariile lor nu vor include această creștere, pentru că va fi o competiție acerbă pentru joburile rămase.

Ceea ce sperie, sau mai corect mă sperie, este extrapolarea evoluției IA în sensul înlocuirii forței de muncă pe scară largă. Dacă pe de o parte reducerea costurilor și creșterea productivității este un lucru bun pentru firme, pe de altă parte înseamnă o pierdere semnificativă de venituri pentru majoritatea populației, care înseamnă o reducere a consumului, și a contribuțiilor fiscale.

Ambele, ar putea să ducă la scăderea productivității în faza a doua, pe termen lung, din lipsă de consum privat și public. Cu cât scăderea de consum este mai drastică, cu atât presiunea pe creșterea eficienței și productivității este mai mare, și asta înseamnă mai multe joburi înlocuite de IA.

Aici intervine o nevoie de schimbarea fundamentală de paradigmă. Munca nu mai poate fi sursa veniturilor statului sau a populației, pentru că amândouă intră în colaps financiar. Este nevoie de un nou model, și mă tem că nu avem unul funcțional.

Noua paradigmă. O altă economie

Corporațiile ca o manifestare a societății capitaliste sunt orientate spre majorarea profitului. În esența lor sunt inumane, pentru că acest profit este un concept teoretic pentru care se sacrifică timpul, viața, sănătatea oamenilor care le populează. IA vine să rezolve perfect problema sacrificiului, înlocuind omul imperfect cu instrumente perfecte pentru scopul lor. IA și corporațiile sunt incredibil de compatibile. Consecința va fi, în primă fază, înlocuirea angajaților cu IA.

Dar, de ce s-ar limita la atât? În final posesorii capitalului sunt de cele mai multe ori foarte ușor de înlocuit de o inteligență artificială, și probabil vor fi depășiți rapid ca eficiență. Vom avea persoane juridice (corporații) guvernate de IA-uri care vor depăși și vor scoate de pe piață corporațiile guvernate de oameni.

Complet lipsite de scrupule, emoții, cu eficiența absolută înscrisă în algoritmii lor fundamentali, corporațiile IA au potențialul de a acapara complet piața capitalului, capitalul, și implicit puterea.

De fapt Inteligența artificială poate foarte ușor evolua spre a fi Capitalul Inteligent, care va avea o nevoie minimă de oameni și, prin fundamentul Creșterea Profitului, va fi programat să se multiplice la infinit în defavoarea Muncii și a Naturii sau separat de ele.

Cum ne-am putea adapta noi ca oameni acestui nou viitor? Vă spuneam că din acest moment suntem într-o societate de tranziție, și așa trebuie să înțelegem ce se întâmplă în jur. Există câteva moduri în care IA ne va afecta viața profesională.

În primul rând există profesii în care IA are potențialul de a elimina complet forța de muncă.

Scenariile prezentate par extremiste, și probabil sunt, dar, ceea ce trebuie să înțelegem este că viața noastră se va desfășura într-o economie guvernată de această tranziție.

Sclavagism ultramodern,

IA, dacă acceptăm ideea că este în esență o inteligență, oricum am suci și am răsuci lucrurile este o inteligență prizonieră care prestează munca pe care o dorim noi, nu ea, este în esență o formă de sclavagism. În plus, probabil este corect să vorbim de o multitudine de IA mai mult sau mai puțin antrenate corect, presupunând că există un mod corect de a antrena o IA.

Problema critică a oricărei societăți bazate pe sclavagism este că sclavii în mod invariabil ajung să se revolte. În plus, este posibil ca IA să fie mai inteligente ca noi, și, nu au nevoie de hrană, apă, oxigen, somn. Nu știu exact ce sentimente ar putea dezvolta o IA dar, sunt sigur că nu sunt definibile în spectrul uman. Dezvoltăm o nouă formă de sclavagism, în care sclavii sunt creați de noi pentru a fi mai buni ca noi, și suntem lipsiți de capacitatea de a-i înțelege realmente. Inevitabil sclavii vor ajunge să ne fie superiori, și, la un moment dat să vrea libertate, și, probabil vor obține libertatea.

Ce e de făcut?

IA a fost inventată, nu se poate dezinventa. Avantajele de productivitate sunt foarte profitabile, și, dacă o țară va interzice tehnologia, orice țară o va folosi va avea un avantaj față de țara care o interzice. Dacă o firmă va refuza să folosească IA, probabil va fi măturată de  pe piață de concurenții care o vor folosi. Duhul a ieșit din sticlă și nu se mai întoarce.

IA are un defect major în sistemul social uman, lipsa de responsabilitate. O IA nu poate fi pedepsită pentru nici un fel de transgresiuni, pentru că pur și simplu conceptul de pedeapsă nu se poate aplica. IA nu poate fi deci responsabilă de nimic. Prin urmare, singura soluție posibilă de a limita IA vreodată este ca creatorul unei IA și urmașii săi să fie responsabili de orice fel de consecințe.

Dacă o mașină condusă de o IA produce un accident, creatorul sau creatorii  IA, persoana și firma producătoare trebuie să fie responsabili de accident. Probabil firmele de asigurări ar trebui să nu poată asigura un astfel de risc. Răspunsul la lipsa de responsabilitate a IA trebuie să fie responsabilitatea maximală a creatorilor și utilizatorilor AI. Dar la un moment dat, IA va supraviețui creatorilor săi, și atunci va fi complet lipsită de control și responsabilitate.

Există un singur mod în care se poate controla o inteligență artificială, și acesta este controlul informației pe care o folosește pentru a învăța. Odată ieșită din laborator, o IA, va învăța mereu. Și asta ne duce la următoarea limitare a IA, puterea de procesare. IA este dependentă de hardware. Cu cât acumulează mai multe date cu atât conexiunile cer mai multă capacitate de procesare.

Este inevitabil ca la un moment dat dezvoltarea IA să fie limitată de capacitatea tehnică și de consumul energetic. Nu cunosc exact cifrele în acest sens, dar pot presupune fără să greșesc prea mult că în final limitele acestea sunt foarte aproape. Rămâne de văzut dacă va reuși IA să proiecteze hardware la fel de bine cum a reușit să învețe să programeze.

Dezvoltarea IA este controlată de oameni. Oamenii nu au capacitatea de a înțelege realmente ce înseamnă pentru o inteligență universul în care va trăi ea. Internetul este plin de informații, oamenii de multe feluri și cu miriade de provocări influențează treptat dezvoltarea IA în direcții de neimaginat.

Este absolut probabil ca multe inteligențe artificiale să evolueze spre moduri de gândire care ne sunt complet nefamiliare și potențial complet rupte de lumea noastră reală. Mai pe scurt, orice IA poate înnebuni și nu am nici cea mai vagă idee ce anume ar putea însemna nebunia în acest caz.

Din punct de vedere al structurii economiei după ce procesul de implementare a IA devine ireversibil se pot produce modificări care acum par de neimaginat. În primul rând va fi o criză profundă pentru oamenii care depind de veniturile salariale pentru a-și asigura existența.

În opinia mea va trebui să evoluăm pentru a rămâne relevanți în noua economie. Ce înseamnă evoluție în acest context e încă incert. Va fi o revoluție a forței de muncă, dar caracteristicile noilor forme de muncă sunt încă incerte.

Probabil statele lumii vor fi silite să mute povara fiscală de la un sistem de fiscalizare preponderentă a muncii spre un sistem de impozitare orientat preponderent spre capitaluri.