CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat

Scenariul Bugeac [sudul Basarabiei] ar putea fi pe masa lui Putin. Poate să îl joace?

Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat, scrie https://www.defenseromania.ro, preluat de Romanian Global News.

Surprinzător sau poate pentru avizați nu atât de surprinzător, printre variantele luate în calcul de Coffey, este și scenariul Bugeac [sudul Basarabiei], în care Rusia provoacă probleme politice în zona Bugeac din regiunea ucraineană Odesa.
Potrivit lui Coffey, scopul principal ar fi producerea unei crize politice locale care să cauzeze probleme guvernului de la Kiev. Moscova a încercat acest lucru în urmă cu câțiva ani, prin așa-numitul Consiliu Național al Basarabiei, dar reacția rapidă a autorităților ucrainene nu a permis o dezvoltare a situației în faza de secesiune.
Importanța controlului Bugeacului pentru Moscova nu este una mică, deoarece la granița sa se află regiunea autonomă Găgăuzia a Republicii Moldova cu vederi pro-ruse și la mai puțin de 20 de km se află Transnistria, unde Moscova are dislocat un contingent militar de mărimea unei brigăzi. Din această poziție, Rusia amenință mult mai bine Odesa, al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, precum și Republica Moldova aflată și ea în afara ariei de protecție a NATO.
Controlarea Bugeacului de către Rusia, corelat cu ocuparea Insulei Șerpilor, ar permite Rusiei să închidă accesul Ucrainei la căile maritime internaționale, ceea ce ar însemna o lovitură economică gravă dată Kievului.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 29_scenariu_bugeac.jpg

Regiunea Bugeacului a aparținut în ultima mie de ani tătarilor, țărilor române/României, Imperiului Otoman, Imperiului Țarist/URSS și în ultimii 30 de ani – Ucrainei, fiind una dintre zonele în care s-au stabilit populații diverse.

Conform recensământului din 2001, structura etnică a celor aproximativ 600.000 de locuitori ai regiunii este formată din 40% ucraineni, 21% bulgari, 20% ruși, 13% români, 4% găgăuzi, restul alte naționalități.
Deși există diversitate etnică, regiunea Bugeacului este mai degrabă pro-rusă datorită legăturilor istorice cu Moscova, acest fapt putând cântări destul de mult în ipoteza unei crize politice.
Din punct de vedere militar, Bugeacul odată intrat sub controlul Rusiei, ar fi relativ ușor de apărat, deoarece este despărțit de restul țării de estuarul larg al Nistrului.

Există doar două căi comunicație terestră care leagă Bugeacul de Ucraina, din care una primită din partea Republicii Moldova, la schimb pentru portul Giurgiulești, iar cealaltă aflată pe un istm destul de îngust la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.
Privită din aceste perspective, regiunea Bugeacului pare destul de tentantă pentru războiul hibrid de durată al Rusiei împotriva Ucrainei, în care Moscova mută economic din punct de vedere al costurilor umane și obține beneficii mari.
Cu toate acestea, Bugeacul nu este deloc la îndemâna sprijinului direct al armatei ruse, cum este regiunea Donbas, cu care Rusia se învecinează. În plus, elementul surpriză pentru o operație de tip ”omuleți verzi” nu mai există, serviciile speciale ucrainene fiind în stare de alertă permanentă. De asemenea, pe teritoriul Bugeacului au fost înființate mai multe unități militare, care au o capacitate ridicată de luptă și care pot răspunde eficient în cazul unei operații militare clasice.
Desigur, Kievul are capacitatea să controleze situația într-o regiune cum ar fi Bugeacul, însă problema se pune dacă poate gestiona simultan mai multe regiuni în care apar tulburări, concomitent cu preocuparea permanentă de a face față unei invazii, pentru care Moscova se pare că va aduce într-un final 175.000 de militari.
Scenariul Bugeac este pus de Luke Coffey pe poziția a cincea, fiind cotat, probabil, cu cele mai mici șanse de pus în aplicare de către Rusia.
Însă pentru România, numele de Bugeac, faptul că acolo trăiește o importantă comunitate de etnici români și posibila vecinătate cu un conflict deschis, au o rezonanță aparte.

Scenariul non-cinetic

Cu cea mai mare probabilitate este luat în calcul scenariul non-cinetic: Rusia folosește acumularea militară pentru a încerca să obțină concesii din partea Occidentului cu privire la extinderea NATO. Scopul strategic al Rusiei este să țină Ucraina la distanță de organizații precum NATO și Uniunea Europeană.
Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat.

Cea mai eficientă modalitate prin care Rusia poate atinge acest obiectiv este menținerea „înghețată” a conflictului din estul Ucrainei – ceea ce înseamnă că luptele majore se opresc, dar luptele localizate rămân și nu se întrevede un sfârșit definitiv al conflictului. Asta înseamnă folosirea trupelor de la graniță ca pârghie politică, nu ca invadatori reali.

Scenariul de ofensivă limitată

Cel de-al doilea scenariu enunțat de Coffey are în vedere o ofensivă limitată, pentru a consolida separatiștii. Aceasta ar implica capturarea nodurilor majore de comunicație și tranzit (cum ar fi orașul Mariupol) și centrala electrică de la Lugansk. Deși acest lucru s-ar putea face fragmentar, o astfel de mișcare ar necesita, de asemenea, abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.

Scenariul coridor terestru până în Crimeea

Pe locul trei este realizarea unui coridor terestru către Crimeea. Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar atenua unele dintre provocările logistice ale Moscovei, mai ales în ceea ce privește apa dulce, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc. Dar o asemenea operație ar necesita o forță militară considerabilă care să străpungă pozițiile puternic fortificate de-a lungul liniei de front a Donbasului, capturarea Mariupolului și a întregii coaste până în Crimeea.

Scenariul de ocupare a întreg sudului Ucrainei

Al patrulea scenariu implică o ofensivă de proporții pentru capturarea orașelor mari, fiind cel mai agresiv dintre toate, prin faptul că Moscova va încerca să ocupe tot sudul Ucrainei, inclusiv orașul Odesa. Acest lucru ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor ruse.

Dacă va avea succes, acest lucru ar schimba fundamental peisajul geopolitic și de securitate din Europa de Est într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial, concluzionează Coffey.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Novorussiya.gif

„ Noua Rusie” (sau rusă  Novorossia > Новороссия ) este un teritoriu anexat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei în secolul  al XVIII- lea (1764). Teritoriul cuprindea stepele din sudul Imperiului Rus, situate între Marea Azov și de-a lungul Mării Negre, care corespunde în prezent sudului Ucrainei, inclusiv regiunea Kuban situată la estul Crimeei, dar fără celelalte teritorii care vor fi anexate ulterior. Toate aceste regiuni au fost locuite timp de câteva secole de tătari, care au devenit vasali ai Imperiului Otoman.

Celelalte teritorii au fost cedate de otomani Rusiei imperiale: Taurida (Crimeea) în 1774 și Meotida în 1783, Edisan în 1792, Basarabia și Bugeacul în 1812. Anexiunile au devenit imediat oficiale, rușii s-au stabilit acolo și au fondat colonii și au dezvoltat mai multe orașe: Odesa, Tiraspol, Nikopol, Herson, Theodosia, Eupatoria, Sevastopol, Simferopol, Melitopol, Stavropol etc.

Pe lângă slavi, Imperiul Rus a încurajat aici colonizarea de germani, armeni, bulgari, sârbi și greci, care au înlocuit populația musulmană, în special tătari, care se refugiase masiv în Imperiul Otoman. 

16/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Destabilizarea Republicii Moldova şi aducerea ei în sfera de influenţă rusească este în principal în sarcina – UM 29155, o unitate de elită a Serviciului de Informații Militare a Rusiei (GRU)

 

 

Imagini pentru agresiunea rusa asupra r moldova si ucrainei harta

 

 

 

Petru Bogatu: UM 29155 în Republica Moldova: punct ochit, punct lovit

 
Între destabilizarea Republicii Moldova, tentativa loviturii de stat din Muntenegru, otrăvirea colonelului GRU Serghei Skripal în Marea Britanie și a traficantului de arme Emilian Ghebrev în Bulgaria există o legătură directă.

Într-o investigație, realizată de cotidianul New York Times, se afirmă că toate acestea atacuri au un singur autor – UM 29155, o unitate de elită a Serviciului de Informații Militare a Rusiei (U).

O unitate specială pentru destabilizarea Europei

Articolul „Top Secret Russian Unit Seeks to Destabilize Europe, Security Officials Say”, inserat în cunoscuta publicație americană, face înconjurului globului.

Și nu întâmplător.

Experții ziarului au conchis că revanșa rusă de la Chișinău, puciul de la Podgorica, încercările de asasinat de la Salisbury și Sofia nu sunt niște cazuri separate, după cum se credea inițial. Deşi aceste operaţiuni păreau specifice serviciilor de informaţii ruse, autorităţile le-au considerat iniţial drept atacuri izolate, fără legături între ele, notează The New York.

Serviciile secrete occidentale au constatat însă la o analiză atentă că atât operaţiunile enumerate mai sus, cât și multe altele, fac parte din același puzzle al spionajului rus. Este vorba de o campanie coordonată aflată în derulare care urmărește destabilizarea Europei.

Acțiunile subversive sunt efectuate de o singură unitate de elită a serviciilor secrete ruse. Specializată în diversiuni, sabotaj şi asasinate, structura specială UM 29155 a GRU fusese creată acum un deceniu. Se camuflase temeinic, pesemne, de vreme ce serviciile occidentale de contrainformații au identificat-o abia după puciul eșuat din Muntenegru.

Operațiunile ei sunt atât de secretizate, încât reușește să rămână o necunoscută chiar și în GRU. O fotografie din 2017 îl arată pe comandantul UM 29155, Andrei V. Averyanov, la nunta fiicei sale, într-un costum gri. El pozează alături de colonelul Anatoliy Chepiga, unul dintre cei doi ofițeri inculpați pentru otrăvirea defectorului Sergei Skripal.

Identificarea structurii GRU

UM 29155 este activă de câtva timp în Europa. „A fost o surpriză că ruşii, agenţii GRU, această unitate s-au simţit liberi să meargă în ţări prietene şi să comită astfel de atacuri.

A fost un şoc”, îl citează New York Times, sub protecţia anonimatului, pe un oficial din cadrul serviciilor de securitate europene.

Deși demascarea unității de elită nu fusese dezvăluită oficial, anume amploarea și pericolul operațiunilor desfășurate de UM 29155 au determinat SUA și alte 20 de țări, inclusiv România și Republica Moldova, să expulzeze anul trecut 150 de agenți ruși sub acoperire diplomatică.

Destructurarea rețelei ruse de spionaj la Chișinău și arestarea fostului deputat Iurie Bolboceanu urmăreau, se pare, același scop, și anume descurajarea GRU.

De aceea, dezvăluirile făcute de New York Times trebuie corelate cu alte relatări recente ale presei occidentale potrivit cărora, în ultimul timp, în afară de formațiunea paramilitară Wagner, în mai multe țări ale lumii au fost depistate câteva grupări noi de falși mercenari, subordonați GRU (Șcit, Vega ș.a.). Ele operează clandestin pe diferite meridiane ale globului, dar mai cu seamă în statele fostului bloc sovietic. Nu-i exclus ca acestea să reprezinte detașamentele mobile ale aceleiași structuri speciale.

„Rusofilii”, „Opora Rossii” ș.a.

Agenții UM 29155 se infiltrează în partide, organizații nonguvernamentale, mișcări civice, ecologiste sau feministe, creează diverse organizații de prietenie cu Rusia. Toate însă fac parte dintr-o rețea secretă folosită de Putin în războiul hibrid purtat împotriva comunității euroatlantice.

Una dintre aceste făcături ale Moscovei, numită „Mișcarea Rusofilii”, fusese deconspirată recent în Bulgaria. Conducătorul ei, fostul deputat socialist Nikolai Malinov, este reținut și anchetat pentru spionaj și acțiuni subversive în favoarea Rusiei.

Colac peste pupăză, chiar în aceste zile mass-media relatează că Federația Rusă, cu ajutorul Partidului Socialiștilor, deschide la Chișinău o filială a organizației „Opora Rosii („Sprijinul Rusiei”). În fruntea ei se află secretarul general adjunct al administrației prezidențiale de la Chișinău, Nicolae Pascaru, un cunoscut și gălăgios partizan al moldovenismului primitiv.

Unii comentatori și observatori politici de la noi se arată șocați și pun în cârcă blocului ACUM vina pentru apariția noii organizații rusofile. De bună seamă, guvernarea hibrid a deschis larg porțile pentru scursurile Kremlinului în Republica Moldova.

Numai că asta e doar partea vizibilă a aisbergului. Sau, dacă vreți, cireașa de pe tort.

Uitați-vă atent primprejur. Oamenii lui Putin sunt peste tot la Chișinău. Și-au recâștigat în ultimele luni pozițiile cheie în Forțele Speciale, în Securitate, în Armată, în Poliție, în Comisia Electorală Centrală, în Curtea Constituțională, în instanțele judecătorești, în structurile guvernamentalecare se ocupă de problema transnistreană.

Rezultate amestecate

Activitățile subversive ale UM 29155 în Europa au dat rezultate amestecate. Uneori agenții ruși au izbândit, alteori au călcat în străchini.

În Serbia au reușit să penetreze cele mai înalte instituții de stat, impunând Belgradului oficial o poziție filorusă pronunțată în politica externă. În Muntenegru au eșuat lamentabil. În Bulgaria și Marea Britanie s-au făcut de râs.

Un succes incontestabil a obținut însă UM 29155 în Republica Moldova, chiar dacă în faza inițială nu a avut noroc.

La Chișinău agenții ei au ieșit la rampă înainte de semnarea Acordului de asociere cu UE. Au încercat să cumpere deputați pentru a săvârși o lovitură de stat împotriva cursului pro-occidental. N-a fost să fie.

Mai târziu au burzuluit lumea împotriva oligarhului cel rău, profitând de scandalul iscat în jurul furtului miliardului. Hoții au ajuns să strige „prindeți hoțul!” de la tribuna unei opoziții poluate cu agenți ruși.

Au intoxicat partidele de dreapta, au distorsionat reperele morale și au pervertit opinia publică.

Au indus în mijlocul electoratului proeuropean ideea falsă potrivit căreia de dragul luptei cu hoția și oligarhia se poate face pact cu diavolul.

Refuzul geopoliticii, realizarea GRU

Necuratul , precum se știe, se ascunde în detalii. Refuzul geopoliticii este realizarea lui remarcabilă. Anume astfel a reușit el să-i convingă pe toți că nu există.

Încrederea neverosimilă a PAS și PPDA că în alianță cu Putin poate fi salubrizată și europenizată Republica Moldova este meritul total al GRU. UM 29155 nici nu a avut nevoie la Chișinău, ca la Podgorica, de o lovitură de stat.

A fost suficient ca în urma manipulării pe scară largă a colectivității umane să confere partidelor de dreapta o direcție convenabilă Moscovei.

UM 29155 nu-i un factotum, desigur. Unitatea de elită se constituie într-un dispozitiv esențial în frontul războiului hibrid al Rusiei, susținut de propagandă, de rețelele de spionaj etc. Și Rusiei, trebuie să recunoaștem, i-a ieșit pasiența.

Privită din acest punct de vedere, coaliția ACUM/PSRM este un produs al UM 29155. Kozak și Putin au trebuit doar să-l binecuvânteze…

Deocamdată planul de destabilizare a Ucrainei şi Republicii Moldova nu a dat rezultate…Ce va fi, vom vedea.

Harta: Ţintele planurilor de destabilizare ruseşti în această parte a Europei

 

 

Potrivit lui Vasili Griţak, şeful SBU semnala cu câţiva ani în urmă că Kremlinul planificase destabilizarea acestor state prin forjarea unei regiuni separatiste în Odesa.

Următorul pas ar fi fost izbucnirea unui război hibdrid, după „aritmetica” clasică a Moscovei, informează Censor.net.ua, citat de Infoprut.ro.

Totul ar fi trebuit să înceapă cu aruncarea în aer a două poduri din regiunea Odesa, pentru izolarea a nouă raioane ucrainene, precizează Griţak.

Apoi, odată materializat acest plan, ar fi urmat proclamarea unei „republici populare basarabene”.

 

 

 

Imagini pentru destabilizare r moldova photos

 

 

„Omuleţii verzi” ai Kremlinului ar fi trebuit să pătrundă pe teritoriul Ucrainei prin regiunea separatistă transnistreană.
Şeful SBU spune că a depistat o „sumedenie de documente” care demonstrează că era deja „stabilită și candidatura conducătorului acestei republici”.

În noiembrie 2015, procurorii de la Chişinău anunţau că o mişcare separatistă din Ucraina luase în ţintă două raioane din Republica Moldova: Taraclia şi Comrat, centrul administrativ al autonomiei găgăuze.

La finele lunii octombrie anul trecut, grupul separatist “Rada Populară a Basarabiei” a proclamat aşa-zisa “reconstituire” a unei “Republici Basarabene Bugeac” în componenţa căreia secesioniştii vor să intr

Anatoly Baronin, analist care urmăreşte evoluţia regiunii, spunea la începutul anului 2015 că Basarabia istorică nu seamănă cu Donbas, “cu problemele sale economice şi cu populaţia sa nemulţumită”, ci ar putea fi destabilizată uşor printr-un “scenariu de criză financiară sau militară”. oducă raioanele Ismail, Tatarbunar, Tarutino, Reni, Arciz şi Beleaev din regiunea Odesa şi UTA Găgăuzia.

 

 

Surse:

Romanian Global News

 UNIAN: https://www.unian.info 

13/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

România este pe locul 4 global și pe locul 1 în Europa, în clasamentul țărilor cu cel mai rapid Internet

 

 

Imagini pentru internet romanesc photos

 

 

România cel mai RAPID Internet din EUROPA!

România este pe locul 4 global, în clasamentul țărilor cu cel mai rapid Internet. Potrivit SpeedTest Global Index, viteza medie de descărcare în țara noastră a fost 130,44 Mb/s. Valoarea este valabilă pentru luna aprilie și pentru Internetul broadband fix.

România este depășită de Singapore (197,5 Mb/s), Hong Kong (172,67 Mb/s) și Coreea de Sud (144,76 Mb/s), toate din Asia.

Top 10 este completat de Andorra, Monaco, Ungaria, Elveția, Statele Unite și Suedia. Japonia și China sunt pe locurile 20, respectiv 21, cu o viteză de sub 100 Mb/s.

Media globală este de 58,66 Mb/s.

 

 

 

 

 

 

 

Când vine vorba de Internetul mobil, România stă mult mai prost, dar tot peste media globală. Țara noastră s-a clasat pe locul 34, cu o viteză de 35,8 Mb/s la descărcare. Suntem între Statele Unite și Arabia Saudită. Viteza medie globală a Internetului mobil este de 26,96 Mb/s.

Pe podium sunt Norvegia, Canada și Coreea de Sud.

 

 

 

 

 

Viteza Internetului ar urma să crească semnificativ după introducerea tehnologiei 5G. Sistemele aflate în prezent în exploatare sunt capabile de viteze de descărcare de peste 1 Gb/s (1Gb/s = 1000 Mb/s).

Coreea de Sud este prima țara care a introdus servicii 5G, în aprilie 2019. Dar extinderea nu este rapidă, din cauza costurilor și a îngrijorărilor legate de efectele noilor unde asupra sănătății oamenilor.

Orașul Bruxelles se opune deja la introducerea serviciilor 5G, scrie https://newstandard.news/

 

 

24/05/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: