Adrian Efros, ministru al Afacerilor Interne în guvernul proeuropean de la Chișinău, avertizează al R.Moldova este ”într-un război hibrid în toată puterea cuvântului”

Federația Rusă nu a renunțat la intențiile sale de a pune din nou mâna pe Republica Moldova.

Într-un interviu pentru publicația de la Chișinău https://www.zdg.md. ministrul Afacerilor Interne al R.Moldova, Adrian Efros, atenționează: „Suntem într-un război hibrid în toată puterea cuvântului”.

De aceea, a schimbat tactica. Nu și-a schimbat obiectivul, dar a schimbat tactica de acțiune și noi vedem diferite situații de destabilizare în Republica Moldova, finanțări ilegale la diferite partide, încercarea de a cumpăra electoratul prin diferite metode și în diferite scheme, a spus ministrul.

 De fapt, noi am fost întotdeauna într-un război hibrid, însă cu diferită intensitate. Odată cu începerea războiului nedrept în Ucraina, noi am simțit și mai mult intensitatea acestui război, deoarece Federația Rusă inițial a dorit să ajungă militar, însă, datorită acestor bravi ostași și comandanți din Ucraina, această ofensivă a fost oprită.

Însă asta nu înseamnă că Federația Rusă a renunțat la intențiile de a pune mâna înapoi pe Republica Moldova. De aceea, a schimbat tactica. Nu și-a schimbat obiectivul, dar a schimbat tactica de acțiune și noi vedem diferite situații de destabilizare în Republica Moldova, finanțări ilegale la diferite partide, încercarea de a cumpăra electoratul prin diferite metode și în diferite scheme. Și am văzut anul trecut chiar schemele direct, care au fost dejucate de către Serviciul de Informații și Securitate, împreună cu forțele de securitate ale Ministerul Afacerilor Interne. 

 Noi am putea împărți acest război hibrid în două forme: soft și hard. Soft – e ceea ce ține de dezinformare, de destabilizare, și de hard – anume suportul ăsta când vine nemijlocit persoana fizică să ajute aceste grupări să se operaționalizeze, să planifice diferite acțiuni și să se integreze într-un fel în această conjunctură a războiului hibrid.

Cei care vor să destabilizeze Republica Moldova sunt toți cei care încearcă să demonstreze că Uniunea Euroasiatică este mai bună decât Uniunea Europeană, cei care încearcă să ne spună că România și Ucraina sunt dușmanii noștri, iar Kremlinul este unica noastră scăpare, cei care ne promit gaz gratis și cei care încearcă prin bani murdari să finanțeze aceste grupări și politice și criminale, încearcă să cumpere votul cetățenilor, încearcă să cumpere diferiți lideri care să fie promovați în diferite funcții, ca ulterior statul Republica Moldova să revină sub controlul acestor forțe.

Cea mai mare provocare este războiul la granița Republicii Moldova și eforturile Poliției de Frontieră de a stopa și de a preîntâmpina diferite infracțiuni transfrontaliere. Și aici mă refer la migrația ilegală, aici mă refer la trafic de ființe umane, aici mă refer la contrabandă cu diferite mărfuri, substanțe narcotice.

 

Tactici folosite de Federația Rusă.

În contextul invaziei militare în Ucraina, instrumentele hibride ale Federației Ruse în Republica Moldova devin mai intense, devenind o sursă de amenințare care, prin politica agresivă față de Republica Moldova, atentează la exploatarea și amenințarea vulnerabilităților interne, de exemplu lipsa resurselor energetice, cu scopul impunerii unui regim de guvernare docil.

Acest obiectiv strategic poate fi, și chiar putea să fie materializat în toamna anului 2022, atins printr-un șir de scenarii ostile, ce se pot manifesta individual ori cumulativ, fiind percepute în cazul Republicii Moldova ca riscuri de securitate: (-) Deloializarea maselor largi ale populației și a instituțiilor de stat față de Guvern, cu provocarea unei crize politice; (-) Organizarea unor alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate în condiții maxim favorabile forțelor politice controlate sau aliate Kremlinului;

(-) Producerea unor dezordini în masă care să culmineze cu o lovitură de stat sau cu o criză politică și social-economică profundă, care ar duce Republica Moldova fie spre alegeri anticipate, fie ar arunca țara în haos și într-o criză umanitară;

(-) Acutizarea crizei economice și a tensiunilor sociale care pot eroda capacitatea de reziliență în fața amenințărilor și vor consuma resursele necesare aprofundării integrării europene și a parteneriatelor în domeniul securității;

(-) Șantajul și presiunea propagandistică ar putea descuraja și reduce voința conducerii Republicii Moldova să consolideze sectorul de securitate, să sporească eficient reziliența în fața amenințărilor, inclusiv prin parteneriate cu țările occidentale și Ucraina;

(-) Promovarea narativelor care provoacă ură în societate, de exemplu față de refugiați.  O altă tendință a instrumentelor hibride este de a testa vigilența sau de a destabiliza viața normală a cetățenilor, cum a fost situația anului 2022 în contextul multiplelor alerte false cu bombă. Plus, conflictul nereglementat de pe malul stâng al râului Nistru, numit transnistrean, poate fi utilizat de Federația Rusă în anumite contexte pentru extinderea amenințării cu război neconvențional de tip hibrid, generând un pericol sporit în adresa tuturor componentelor securității naționale. La momentul actual, experții apreciază Forțele militare și paramilitare din Transnistria vor fi activate doar în cazul obținerii inițiativei strategice de către forțele armate al Federației Ruse în raioanele de est ale Ucrainei. Conducerea politică a enclavei nu va îndrăzni să imită careva activități de „guvernare” în aceasta și va rămâne în așteptare.

Citește mai mult accesând: https://www.studio-l.online/actualitate/opinie-republica-moldova-ramane-fi-amenintata-de-razboiul-hibrid-rus/