Cu toată opoziția Serbiei, Siriei, Rusiei,Belarusului și a altor 15 state, la ONU a fost votată instituirea în data de 11 iulie a Zilei de comemorare a genocidului de la Srebrenica, din Bosnia şi Herţegovina

România a votat pentru o rezoluție ONU în cazul Srebrenica, despre care Serbia consideră că este etichetată drept „popor genocidar”.

Pe data de 11 iulie 1995, pe teritoriul actual al Bosniei și Herțegovinei, a început masacrul de la Srebrenica, denumit și Genocidul de la Srebrenica, în urma căruia au fost asasinați, cel puțin, 8000 de bărbați și băieți musulmani.
În timpul războiului interetnic din fosta Iugoslavie liderii politici și militari au promovat o politică extremistă, divizând societatea pe criterii etnice și religioase, iar discursul instigator la ură, retorica divizării și a fricii a precedat actele de genocid.

O știre difuzată de Agenția France Presse, preluată de g4media.ro , relatează că în pofida opoziţiei Belgradului, Adunarea Generală a ONU a adoptat ieri, 23 mai, o rezoluţie prin care data de 11 iulie este declarată Ziua internaţională de comemorare a genocidului de la Srebrenica, în Bosnia şi Herţegovina.

Susținătorii rezoluției care declară că la Srebrenica s-a petrecut un genocid se bazează hotărârile Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie. Acum, cu un an înainte de împlinirea a trei decenii de la masacru, rezoluţia a proclamat data de 11 iulie ”Zi internaţională de reflecţie şi de comemorare a genocidului comis la Srebrenica în 1995”.

Textul condamnă ”fără rezerve orice negare a istoricităţii genocidului comis la Srebrenica’ şi ‘actele care glorifică persoanele care au fost găsite vinovate” de aceste crime.

Rezoluția, pregătită de Germania şi Rwanda, a primit 84 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 68 de abţineri, transmite Agerpres. Voturile „împotrivă”, „abținerile” și „absenții” formează o majoritate.

Ambasadoarea germană Ante Leendertse, dând asigurări că iniţiativa nu este îndreptată contra Serbiei., a declarat că ”această rezoluţie caută să încurajeze reconcilierea, astăzi şi pe viitor“.

”Naţiunile Unite au fost fondate pe cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial, un război declanşat de Germania nazistă şi care a făcut peste 60 milioane de morţi’, a adăugat Ante Leendertse , subliniind că ONU există pentru ca astfel de crime să nu mai aibă loc.

La 11 iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârşitul conflictului intercomunitar care devasta de trei ani Bosnia, forţele sârbe bosniace comandate de generalul Ratko Mladic preluau oraşul Srebrenica. În zilele următoare, circa 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani erau executaţi.

Masacrul, cel mai grav comis în Europa după a doua conflagraţie mondială, a fost calificat drept genocid de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) şi de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), ceea ce, potrivit susţinătorilor rezoluţiei, arată că este vorba despre un ‘fapt’ incontestabil.

 Foto: Generalul Ratko Mladici (n. 12 martie 1942, Božanovići, Bosnia și Herțegovina), fostul lider militar al sârbilor din Bosnia.

În cazul genocidului de la Srebrenița, în 1995, generalul sârb bosniac Ratko Mlaidici, cunoscut ca „măcelarul din Bosnia”, a fost inculpat de TPI care l-a acuzat de genocid, complicitate la genocid, crime împotriva umanității și violarea legilor războiului în calitate de comandant. Mladici a fost căutat timp de 16 ani, fiind suspectat că se ascunde în Serbia sau Republika Srpska, fiind sprijinit de armata și poliția locală. În 26 mai 2011, un bărbat care susținea că se numește Milorad Komadić și identificat după semnalmente a fi Mladić a fost arestat de către poliția sârbă în satul Lazarevo, din provincia Voivodina, în nordul Serbiei. Identitatea sa a fost confirmată în aceeași zi printr-un test ADN.

A fost condamnat de către judecătorii Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga la închisoare pe viață, fiind găsit de vinovat de genocid, crime de război, crime împotriva umanității, terorizarea populației din Sarajevo și luare de ostatici din rândul trupelor ONU de menținere a păcii. 

Cu toate acestea, liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a declarat joi de la Srebrenica că va respinge rezoluţia.

”Nu a existat genocid”, ”Vă spunem imediat că nu o vom accepta”. ”Nu va fi inclusă în programele şcolare şi nu vom comemora 11 iulie”, a spus el.

În faţa criticilor, autorii textului au adăugat, la cererea Muntenegrului – fostă republică iugoslavă unde o parte a populaţiei se identifică drept sârbă – o frază care precizează că vinovăţia anumitor persoane nu poate fi imputată ‘unui grup etnic, religios sau de alt fel, în ansamblul său’.

Delegația sârbă de la ONU a fost condusă chiar de președintele Vucici, care a condus o ofensivă diplomatică pentru a încerca respingerea documentului.

Serbia nu recunoaște că la Srebrenica ar fi avut un loc un genocid, motivând că masacrele comise de sârbii bosniaci în zonă nu constituie o infracțiune, pentru că nimeni nu s-a atins de femei și copii.

Deși Rezoluția ONU nu face nicio mențiune la Serbia sau „poporul sârb”, țara vecină s-a mobilizat împotriva propunerii Germaniei și Rwandei. Belgradul acuză rezoluția că „pune o vină colectivă asupra sârbilor” și că îi face pe sârbi „popor genocidar”.

Venit la New York pentru a combate această iniţiativă, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a denunţat chiar înaintea votului o ”rezoluţie înalt politizată”, care ”va deschide răni vechi şi va provoca ravagii politice, nu doar în regiunea noastră, dar şi aici”. El a mai declarat că le aduce un omagiu ”tuturor victimelor conflictului din Bosnia, sârbi şi bosniaci (musulmani, n.red.)”.

Rusia, care în 2015 se opusese prin veto unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU ce condamna genocidul de la Srebrenica, a denunţat la rândul său în ultimele zile proiectul de rezoluție calificându-l drept un text ”provocator” care ”ameninţă pacea şi securitatea” în Bosnia şi în toată regiunea, acuzându-i pe occidentali de ”sârbofobie”.

În acest context tensionat, Uniunea Europeană a prevenit că ”oricine încearcă să repună sub semnul întrebării (genocidul de la Srebrenica) nu îşi are locul în Europa”.

România se află printre cele 84 de țări care au votat în favoarea unei rezoluții a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care stabilește ca ziua de 11 iulie să fie Ziua Internațională de Reflecție și Comemorare a Genocidului de la Srebrenica.

Textul rezoluției condamnă pe cei care nu recunosc că la Srebrenica ar fi avut loc un genocid, în cazul acesta Serbia și entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina.

Foto: Votul final din Adunarea Generală a ONU

Serbia a acuzat presiuni asupra „țărilor mici” pentru a vota această rezoluție. Dintre țările vecine, Ungaria a votat „împotrivă”, Slovacia s-a abținut.

Totuși, în 2010, Parlamentul de la Belgrad adoptase un document în care-și cerea scuze pentru crimele produse la Srebrenica, dar nu a numit evenimentele grave petrecute atunci drept un „genocid”.

Bulgaria, România și Croația au votat „pentru”.

Înainte de vot, președintele Vucici își exprimase speranța că România și Grecia ar putea vota „contra”. Până la urmă, Grecia s-a abținut, ambasadorul acestei țări la ONU, Evangelos Sekeris, apreciind că rezoluția privind Srebrenica „ar putea fi interpretată greșit și ar putea submina eforturile” care vizează cooperarea regională pentru un viitor european unit.

„Momentul acestei rezoluții provoacă și îngrijorare, pentru că a fost pusă în spate abia după decizia Consiliului European de a deschide negocierile cu Bosnia și Herțegovina, ceea ce amenință impulsul pozitiv în cadrul Uniunii Europene”, a spus diplomatul grec.

Sekeris a mai spus că, în contextul unor provocări grave care amenință pacea
și stabilitatea Balcanilor de Vest, este nevoie de o inițiativă care să  promoveze detensionarea și unitatea și care să deschidă calea către un  viitor comun pentru întreaga regiune.