SUPERSPIONUL american Frank Gardiner Wisner și România

Pe coridoarele clandestine ale spionajului american, Frank Gardiner Wisner a fost un superstar.

Născut în 1909 în vechiul Mississippi, superspionul Wisner a fost un personaj cu multe fațete. Viața lui a început nu în vremurile tulburi ale războiului agențiilor de inteligence, ci în lumea dreptului.

A fost un avocat de clasă, dar cariera sa a luat o întorsătură dramatică în timpul anilor de foc al celui de-al Doilea Război Mondial când și-a schimbat roba de avocat cu uniforma Oficiului pentru Servicii Strategice (OSS), predecesorul CIA.

Aici, Wisner și-a câștigat un mare renume datorită capacității sale de neegalat de a orchestra operațiuni în umbră cu precizia și complexitatea unui maestru. El nu juca doar în jocurile de spionaj, le și compunea.

Geniul lui a jucat un rol esențial în înființarea Oficiului de Coordonare a Politicii (OPC), brațul secret al CIA. Sub conducerea sa, OPC nu doar a crescut și înflorit ajungând o forță formidabilă, dar a fost practic un centru esential în operațiunile secrete ale Americii.

Wisner (foto) nu era doar un oficial de rang înalt în Langley*, era un vizionar,un arhitect care a conceput strategia Războiului Rece a CIA, și acțiunile secrete ale Americii de contracarare a amenințării sovietice în creștere.

Dacă Războiul Rece a fost un joc de șah, Wisner era marele maestru care mișca piesele cu măiestrie pe tablă.

Operațiunile Mockingbird și Bloodstone

Amploarea operațiunilor lui Wisner a fost cu adevărat globală, de la influențarea mass-media cu Operațiunea Mockingbird, până la recrutarea foștilor oficiali naziști și blocului sovietic în cadrul Operațiunii Bloodstone.

A jucat pe scena internațională ca un virtuoz, operațiunile sale depășind granițe și continente.

Operațiunea Mockingbird, de exemplu, a fost un program ascuns care a căutat să influențeze mass-media atât în ​​țară, cât și în străinătate, jurnaliștii și organizațiile media devenind vehicule ale propagandei americane.

Organizând Operațiunea Bloodstone, spionajul american a recrutat dezertori din Blocul de Est și foști naziști – da, ați citit bine, foști naziști – pentru a aduna informații despre activitățile ostile sovietice.

Îndrăzneala lui Wisner nu cunoștea limite, el fiind dispus să treacă peste liniile morale dacă asta însemna obținerea de succese în confruntarea cu URSS.

Povestea lui este una despre eroism, și o mărturie a costurilor adesea necunoscute de publicul larg ale securității naționale în plan uman

Moștenirea din umbră

La fel ca omul însuși, moștenirea lui Wisner este complexă și de durată. Munca sa de pionierat în domeniul informațiilor a pus un fundament solid pentru viitoarele operațiuni secrete ale CIA. Astăzi, tacticile și strategiile inovatoare ale superspionului american continuă să fie aplicate la Langley și au devenit o parte integrantă a cursurilor studiate de noile generații de spioni americani.

Influența lui Wisner nu s-a încheiat odată cu mandatul său la CIA și nici nu a dispărut odată cu moartea sa. Ea se simte chiar și acum, în jocul complicat al relațiilor internaționale, în curentele subterane ale strategiei geopolitice și în însuși etosul informațiilor americane. Spiritul său îndrăzneț continuă să modeleze lumea clandestină pe care a condus-o cândva.

De-a lungul anilor , agenția a fost implicată în orice, de la operațiuni ascunse la strângerea de informații, de la contraterorism la securitate cibernetică. A fost o călătorie lungă și dramatică de la început până la a deveni agenția de renume mondial (și uneori controversată) pe care o cunoaștem astăzi.

Mormântul lui Frank Wisner la Cimitirul Național Arlington.

Moștenirea de durată

Fie că este vorba de fimele de la Hollywood sau de paginile documentelor desecretizate, povestea lui Wisner servește ca remember pentru legendele lumii întunecate a  a intelligence-ului. Povestea lui este o poveste despre ambiție și ingeniozitate care deschide o fereastră asupra istoriei spionajului american.

Pentru a rezuma totul, Frank Wisner nu a fost doar primul spion al Americii; a fost un luminator în lumea clandestină a inteligenței. Un maestru al subterfugiilor. Un păpușar al Războiului Rece.

Deci, data viitoare când vă bucurați de un thriller de spionaj, amintiți-vă de Wisner din viața reală, omul care a scris regulamentul pentru spionajul american. Povestea lui ne amintește că, uneori, adevărul este mai ciudat (și mult mai fascinant) decât ficțiunea .

Regele Mihai și Frank Wisner, șeful spionajului american în România.

Foto: Frank Wisner,Primul din dreapta, alături de regele Mihai la Peleș; Sursa

Reputatul istoric și jurnalist român  GEORGE DAMIAN  , scrie pe blogul personal https://historice.ro., că vârful carierei lui Frank Wisner a fost în perioada 1951-1959 când a fost directorul adjunct al CIA, însărcinat cu planificarea acțiunilor agenției.

A ajuns în acest post de top în urma a două lovituri majore date ambele în România în toamna anului 1944. În acea perioadă Frank Wisner era șeful stației OSS din Istanbul (Office of Strategic Services) și la câteva zile după lovitura de stat din 23 august 1944 a aterizat la București.

Cu acordul regelui Mihai, Wisner a organizat evacuarea în viteză a aproape 1700 de prizonieri americani aflați în România.

Asta a fost o lovitură de imagine fabuloasă: sute de piloți și aviatori americani eliberați în câteva zile printr-un pod aerian.

A doua lovitură a lui Wisner a fost microfilmarea dosarelor Serviciului Secret de Informații al României despre Uniunea Sovietică. Pentru americani a fost o surpriză totală să descopere o colecție completă a unei arhive de serviciu secret care spionase Uniunea Sovietică încă din momentele nașterii sale, de la 1917. Copiile dosarelor SSI au constituit una dintre cele mai importante capturi ale spionajului american, care i-au lămurit despre adevăratele origini și intenții ale sovieticilor.

În București Frank Wisner a avut sediul organizației sale în ceea ce azi se numește Palatul Bragadiru. Tot Wisner a semnalat încă din 1945, faptul că sovieticii nu au intenții tocmai curate față de țările europene.

Succesele din România i-au asigurat lui Wisner o carieră de vârf în CIA, unde s-a ocupat inclusiv de înființarea postului Radio Europa Liberă. Revolta maghiară din 1956 și înăbușirea ei de către sovietici fără nici un fel de intervenție occidentală i-au provocat o depresie profundă lui Wisner. S-a sinucis în 1965.

Mai multe detalii despre relațiile lui Wisner cu România găsiți în cartea ”Spion pentru eternitate”, scrisă de fostul director al SRI, George Maior.

NOTĂ

*Langley, este o suburbie a localității McLean din statul american Virginia . Această zonă este foarte cunoscută, mai ales datorită faptului că aici se află sediul CIA (Center Intelligence Agency).

Sediul central al CIA din Lagley, Virginia