R.Moldova între nostalgiile sovietice și gloria ștearsă a defunctei URSS

Ziua de 9 mai a fost așteptat cu anxietate la Chișinău: o lege recentă interzice afișarea simbolurilor armatei ruse și invadării Ucrainei, panglica Sf. Gheorghe și literele Z și V, iar filo-rușii spuseseră că vor ignora legea.
Existau temeri că vor fi tulburări. N-au fost, iar manifestarea a părut mai degrabă cea a unor nostalgici comuniști decât una de solidarizare cu Rusia, relatează jurnalistul Mădălin Necșuțu,în publicația online https://www.veridica.ro.
Nostalgici la paradă retro
Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a început să se aglomereze încă de la primele ore ale dimineții. Nostalgici septuagenari purtau pancarte cu poze ale unor foști soldați sovietici, cel mai probabil rude de-ale lor, și murmurau în surdină cântecele sovietice amplificate de o boxă mare urcată pe o dubiță.
Alții fluturau steaguri ale Uniunii Sovietice, ale Partidului Socialiștilor, ale Transnistriei și unii pe cele ale Republicii Moldova. Mașini de epocă sovietice lustruite, cu veterani pe băncile din spate și motociclete cu motorul pornit întregeau peisajul.
„Serbăm Ziua Victoriei împotriva naziștilor. Nimeni nu ne poate lua această bucurie. Eu vin în fiecare an”, spune Vitalie, în vârstă de 75 de ani. Bătrânul cu pantaloni gri strânși cu o curea veche și cămașă albă cu dungi subțiri albastre poartă cu mândrie un steag al Uniunii Sovietice pe care îl flutură fără prea multă vlagă din când în când.
„Nouă ne-a fost bine atunci. Nu ne lipsea nimic. Dacă munceai – aveai!”, ne spune el oftând.
Dar Vitalie era doar unul dintre miile de oameni strânși în piață. Majoritatea erau grupați pe căprării de partid din toate raioanele Republicii. Fuseseră aduși cu noaptea-n cap cu microbuzele din toate colțurile Moldovei.
Odată cu interdicția prin lege de pe 20 aprilie, socialiștii pro-ruși de la Chișinău, care au organizat marșul dedicat Zilei Victoriei, serbată încă de pe vremurile URSS-ului, au găsit o metodă de a fenta legea care interzice simbolurile războiului în Ucraina, precum literele „V” și „Z”, dar și panglica bicoloră negru-oranj a Sfântului Gheorghe.
Astfel, i-au îmbrăcat pe adolescenții din Garda Tânără a Partidului Socialist în negru și portocaliu pentru a forma un fel de drapel mobil ce simbolizează panglica bicoloră a Sfântului Gheorghe.
Și unii lideri și membri s-au îmbrăcat în culorile panglicii, iar alții chiar și-au pus în piept panglica Sfântului Gheorghe, sau substitutul local inventat ad-hoc înainte de marș – o panglica roșie cu însemnele Moldovei medievale, dar și poza Sfântului Gheorghe.

Foto: Mădălin Necșuțu
Dodon și aghiotanții sfidători
Tonul plecării în marș l-au dat motocicletele mai vechi și mai noi care au demarat zgomotos, umplând de fum gros și înecăcios colțul dinspre Parcul Central din Chișinău, aproape de statuia lui Ștefan cel Mare.

Foto: Mădălin Necșuțu
Apoi au plecat și mașinile de epocă cu foști ofițeri sovietici cu piepturile pline de medalii și decorații de pe vremea URSS. Fanfara de alămuri și toboșarii au început să cânte marșuri sovietice și melodii rusești. Copiii din Garda Tânără s-au întrecut în țipat sloganuri: „Pobeda!” [Victorie -n.red.] sau „Nu uităm”.
S-au alăturat și Igor Dodon și cohorta sa de deputați socialiști, mulți dintre cu o atitudine sfidătoare împotriva legii și panglica bicoloră în piept. Dodon s-a purtat ca vedeta marșului, deși în scripte nu mai este decât un președinte onorific și șeful unui soi de cameră de comerț moldo-rusă.
Alături de el, mai mulți fruntași ai socialiștilor au organizat desfășurarea evenimentului. Printre ei Vlad Bătrâncea, vicepreședintele al partidul și un fel de numărul doi nedeclarat al Socialiștilor, dar și Nichita Țurcan, șeful fermelor de troli ale Socialiștilor.
Ceva mai cuminți au stat deputatul Bogdan Țîrdea, șeful propagandei pe rețelele de socializare ale PSRM-ului și un „content producer” de știri false și dezinformări în favoarea Rusiei, dar și fosta șefa a Parlamentului, Zinaida Greceanîi, care a purtat ostentativ panglica bicoloră interzisă de lege.
La intersecția străzilor Alecsandri cu Ismail, Dodon a făcut joncțiunea cu fostul său mentor, comunistul Vladimir Voronin, alături de care a mărșăluit doar câteva sute de metri.
Cei doi adversari s-au luat în brațe și s-au pupat, după ce timp de un deceniu s-au înjurat ca la ușa cortului, apoi au coborât împreună pe jos până la Complexul Memorial „Eternitatea”.

Foto: Mădălin Necșuțu
Sub uralele corului din Garda Tânără, Dodon și Voronin au intrat pe poarta Complexului Memorial Eternitate, unde au dat drumul la câteva zeci de porumbei albi simbolizând pacea.
În aceeași zi, „eliberatorii ruși”, cărora li se închinau osanale la Chișinău, bombardau cu rachete orașul Odessa din Ucraina.

Fostul șef de stat Igor Dodon, vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, deputatul Oleg Reidman, dar și deputata socialistă Zinaida Greceanîi au fost surprinși la Marșul Victoriei de la Chișinău cu panglica Sf. Gheorghe pe piept, care este interzisă prin lege în Republica Moldova, scrie Unimedia.
La eveniment a luat parte și liderul PCRM, fostul președinte Vladimir Voronin, care, la rândul lui, a purtat la piept panglica Sf. Gheorghe.
Șeful Inspectoratului General al Poliției din R.Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a avertizat că persoanele care poartă panglica vor fi amendate.
Dodon amenință cu CEDO
Igor Dodon este un obișnuit al băilor de mulțime. Politician mediocru, mereu dispus să îndeplinească ordinele Moscovei, el a ținut să se apere când a fost întrebat ce va face în cazul în care va fi sancționat pentru încălcarea legii prin purtarea panglicii Sfântului Gheorghe.
„Eu consider că aprobarea legii prin care s-a interzis această panglică a fost o greșeală. Fiecare cetățean al Republicii Moldova are opinia sa și marea majoritate a cetățenilor astăzi sărbătoresc Ziua Victoriei. Zeci de mii de oameni au mers astăzi la „marșul victoriei” de la Chișinău.
În pofida faptului că liderii țării nu au vrut astăzi să sărbătorească Ziua Victoriei, totuși oamenii au ieșit la acest eveniment. Noi avem cu ce ne mândri. Noi suntem urmașii învingătorilor în cel mai groaznic război, în Marele Război pentru Apărarea Patriei. De aceea, eu cred că nu trebuie să ne temem de nimic”, a declarat Dodon.
El a mai spus că va lăsa juriștii să se ocupe în cazul în care va avea într-un fel sau altul probleme cu legea.
„Eu cred că vom merge în instanța de judecată din interiorul țării, dacă nu va fi acceptată o să mergem la CEDO. Vom merge și ne vom apăra poziția, inclusiv în judecată.Îi îndemn pe toți cetățenii Republicii Moldova care vor fi penalizați să se adreseze juriștilor mei, avocații o să-i ajute”, a declarat într-o manieră populistă Dodon.
Pe de altă parte, șefa statului nu fost prezentă la eveniment, motivând că are unele probleme de sănătate.
În schimb, șefa Guvernului, Natalia Gavrilița, și președintele Parlamentului Igor Grosu, au depus flori la Memorialul „Eternitate” din Chișinău în memoria soldaților căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Foto: Mădălin Necșuțu
„Din păcate, avem mai puțini veterani. Având în vedere că într-o țară vecină are loc un război, este foarte important să ne amintim ororile războiului, să cinstim memoria morților și să facem tot posibilul pentru a păstra o societate unificată. Trebuie să menținem pacea și stabilitatea. Și la Bălți, și în Găgăuzia, și la Chișinău, oamenii spun că vor pace – acesta este sentimentul lor comun”, a declarat Gavrilița.
Evenimentul s-a încheiat fără incidente majore, dar cu mesajul ranchiunos al lui Putin către Maia Sandu de „felicitare” cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la „Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
Când este cu adevărat „ziua victoriei”? A fost 9 mai 1945 ziua capitulării Germaniei naziste?
Foto: Sărbătorirea zilei de 8 mai la Londra și la Paris



Foto: 8 mai în New York. Americanii au ieșit în stradă pentru a celebra victoria Aliaților (Statele Unite – Marea Britanie – URSS) împotriva Axei (Germania – Italia)
9 mai – O mistificare sovietică. Nu există niciun document privind capitularea Germaniei care să aibă data „9 mai”.
De Ziua Victoriei europenii celebrează înfrângerea Germaniei naziste de către armatele aliate şi sfârşitul războiul în Europa.
Această zi este marcată pe 9 mai în mai multe ţări din estul Europei, inclusiv în România, dar şi în state care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în Germania Ziua Victoriei este sărbătorită în 8 mai.
Dar de ce această diferenţa de dată şi când a capitulat de fapt Germania nazistă?
La 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii.
Documentul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora 23.01 şi a fost semnat de către generalul Alfred Jodl, şeful operaţiunilor Statului Major german. Generalul american Bedell-Smith, şeful Statului Major aliat, şi generalul Susloparov, şeful misiunii militare sovietice în Franţa, au contrasemat documentul, la fel ca şi generalul francez Sevez, invitat în ultimul minut să semneze ca martor.
Totul nu a durat decât câteva minute.

Actul l-a înfuriat pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie.
De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului a semnat capitularea germană la sediul Statului Major al armatei sovietice.
Amiralul von Friedeburg, din cadrul Kriegsmarine, şi generalul Stumpff pentru Luftwaffe au semnat şi ei documentul, la fel şi mareşalul sovietic Jukov, în numele lui Stalin, şi mareşalul britanic Tedder, pentru Eisenhower.
Generalul american Spaatz şi generalul francez de Lattre au semnat ca martori.
La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în dată de 9 mai, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei.
Acesta este motivul pentru care aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.
Începând din 1946 Ziua Victorei a fost marcată în 9 mai în 15 republici din fosta URSS, pentru a comemora victimele din timpul războiului împotriva Germaniei fasciste.
În Germania de Est ziua de 8 mai a fost sărbătorita ca Ziua Eliberării, între 1950 şi 1966. Între 1975 şi 1990 ziua de 9 mai a fost sărbătoare oficiala.
Din 2002 doar unul dintre landurile germane mai marchează Ziua Victoriei, în ziua de 8 mai.
În Ţările Baltice, după desprinderea de URSS, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost marcat în 8 mai.
În Rusia, 1990 a fost anul ultimei parade la care au participat tancuri, de atunci accentul sărbătoririi fiind pus în special pe aspectul istoric al comemorării şi omagiul adus foştilor combatanţi.
În 1995, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste, preşedintele Boris Elţîn a reconstituit în mod simbolic o paradă, însă fără echipamente grele.
În 2007, Vladimir Putin a decis revenirea la formatul de dinainte de 1990, în urmă „afluxului de cereri ale veteranilor şi societăţii civile care îi solicitau să restabilească parada din epoca sovietică”.
În perioada regimului Putin am fost martorii unei transformări profunde în ceea ce privește abordarea evenimentelor din trecut. La început, Kremlinul sublinia că victoria a fost posibilă doar datorită URSS-ului, iar celelalte state nu au contribuit semnificativ. Apoi, Putin a declarat că victoria asupra nazismului german este meritul exclusiv al Rusiei
9 mai este o zi cu o triplă semnificație pentru români. Pe lângă celebrarea proclamării Independenței de Stat a României din 1877 și a încetării războiului mondial în Europa în 1945, în ziua de 9 mai se sărbătorește și Ziua Europei.
9 mai este mărul discordiei și în Republica Moldova
Ce semnifică această zi pentru locuitorii fostei Basarabii române?
În R.Moldova pot fi auzite mai multe răspunsuri.
Unii se vor referi la Ziua Victoriei asupra fascismului, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial şi la comemorarea celor căzuți în acest război.
Alții care cunosc istorie, ştiu că la data încetării războiului mondial, în 1945, Basarabia și Bucovina de Nord erau cotropite de armata sovietică şi că populaţia acestui teritoriu participase până în 1944 la războiul împotriva barbariei sovietice.
În sfârşit, mulţi români vor vorbi de Ziua Europei, care cheamã la unirea oamenilor, națiunilor, statelor europene pentru a uita diferențele sau divergențele.
Interpretări sunt multe – istoria e una. Vestul – (țările europene si nu numai statele membre ale Uniunii Europene) dă de 9 mai întâietate Zilei Europei.
CITIȚI ȘI:
http://stiri.tvr.ro/ziua-victoriei-si-ziua-europei-doua-mari-sarbatori-europene-9-mai-la-bucure-ti_830830.html#view
9 MAI – BASARABIA, PRIZONIERA VICTORIEI. De ce Rusia sărbătorește la altă dată față de Occident înfrângerea Germaniei naziste. VIDEO
Ziua Victoriei | 8 sau 9 mai? De ce Rusia sărbătorește la altă dată față de Occident înfrângerea Germaniei naziste.
Care este semnificația Zilei de 9 Mai pentru Uniunea Europeană? Dar pentru Federația Rusă? De ce este interpretată diferit de ruși și de occidentali? De ce este privită ca o Zi a Ocupației de unii basarabeni, în timp ce alții o văd ca pe o Zi a Eliberării?
De ce tancurile care au invadat Basarabia (dar și Bucovina de Nord,Țările Baltice și Europa de Est) au fost transformate în adevărate monumente de cult? Cum de un instrument al războiului și al morții a devenit un monument al păcii?
Simbolurilor ocupației și militarismului rus au devenit monumente ale „păcii”, „prieteniei”, eliberării”.
Cei care cer demontarea acestora sunt numiți „fasciști”, ca și cei care ridică monumente în memoria celor care au fost deportați în Siberia sau uciși de sovietici.
Simbolurile militarismului rus – tancurile, panglica Sf. Gheorghe, parada militară, cântecele Armatei Roșii, par a fi, mai degrabă, simboluri ale neoimperialismului rus. Iar Transnistria, Georgia sau Ucraina – cele mai recente victime ale sale.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.