CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Explozie la Iaşi cu exploziv din R.Moldova?

Alarma de gradul zero la Iasi. Autoturismul profesorului Dumitru Paduraru, seful Institutului de Anatomie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie, a explodat vineri dimineata in fata casei de pe strada Sararie, in care acesta locuieste.

Atacul in stil mafiot, cum este catalogat de anchetatori, s-a petrecut la putin timp dupa ora 9 dimineata, cind profesorul se pregatea sa plece la serviciu. Rezultatele preliminare arată că explozivul ar proveni din R.Moldova, scrie Ziarul de Iaşi.

Dumitru Păduraru apucase sa mearga doar citiva metri cu masina in momentul in care s-a produs deflagratia: o bomba fusese instalata sub masina, in dreptul scaunului soferului.

La fata locului au fost mobilizati criminalisti, pirotehnisti, specialisti de la Serviciul Arme, Explozivi si Substante Periculoase precum si ofiterii de la Brigada Antitero a Serviciului Roman de Informatii (SRI).

Potrivit primelor date ale anchetei, explozia a fost provocata de un dispozitiv exploziv improvizat. Ramasitele acestuia si alte urme ridicate de la fata locului au fost preluate de specialistii SRI, care le vor analiza pentru a stabilii tipul de exploziv folosit precum si modul in care acesta a fost detonat.

Anchetatorii iau in calcul o razbunare asupra profesorului, cu atit mai mult cu cit in urma cu doua luni acesta a fost batut in fata casei de persoane care nu au fost inca identificate.

A explodat cind a dat inapoi

Masina profesorului Dumitru Paduraru, de 47 de ani, era un Cielo alb. Locuinta se afla in apropierea sediului Inspectoratului de Politie. Incidentul s-a petrecut la putin timp dupa ora 9, cind profesorul, care este seful Institutului de Anatomie din cadrul UMF, se pregatea sa plece spre serviciu. Barbatul isi lasase masina parcata pe stradela Sararie, in dreptul casei, iar dimineata cind a plecat si-a adus aminte ca uitase niste documente in casa. A oprit autoturismul dupa citiva metri parcursi, a intrat in locuinta, apoi a revenit la masina.

Dupa alti citiva metri, in momentul in care a ajuns la intersectia cu strada Sararie, a frinat pentru a acorda prioritate celorlalte masini. Anchetatorii spun ca acesta a dat apoi inapoi putin, pentru ca iesise prea mult in intersectie, iar atunci s-a produs explozia.

Potrivit martorilor incidentului, suflul deflagratiei a ridicat autoturismul la aproape un metru de nivelul solului. «Am auzit bubuitura. A fost foarte puternica. Am iesit la balcon si am vazut cum s-a ridicat masina in aer la vreun metru. Dupa care un nor de praf. L-am vazut pe el cind a iesit foarte speriat din masina, a inceput sa dea telefoane, s-a uitat pe sub masina», a spus Dumitru Simionescu, unul dintre martorii incidentului. «Era fum mult si pe proprietarul masinii l-am vazut cind a iesit din masina. Mai departe nu stiu ce s-a mai intimplat ca m-am speriat si am plecat», a spus Sanda Popovici, una dintre locatarele din zona. «S-a auzit o bubuitura puternica si apoi s-a vazut un fum gros. S-a simtit tare bubuitura ca la mine in bucatarie pe perete a cazut varul. Ne-a zguduit destul de tare», a adaugat o vecina.

Vecinii profesorului cred ca incidentul de ieri dimineata are legatura cu activitatea pe care acesta o avea la UMF. «S-au facut reduceri de personal, cica ar fi dat afara pe cineva. El e profesor, are si studenti, ma gindesc ca si asta poate fi. Poate vrea sa-i dea cineva o lectie. Dar sa ajunga sa faca moarte? Dar daca i-a pus bomba in masina, asta nu poate fi un lucru de glumit», spune Danut Saulea, unul dintre locatarii blocului vecin cu casa profesorului.

SRI in alerta

La scurt timp de la explozie, zona a fost impinzita de zeci de criminalisti, specialisti de la Serviciul Arme, Explozivi si Substante Periculoase precum si ofiterii de la Brigada Antitero a Serviciului Roman de Informatii (SRI). La locul incidentului au fost prezenti sefii tuturor structurilor si institutiilor care vor colabora pe parcursul anchetei — SRI, Politie, Parchetul de pe linga Tribunal si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Autoturismul si urmele lasate de explozie au fost cercetate pina la cele mai mici detalii.

Potrivit primelor informatii, deflagratia a fost provocata de un dispozitiv exploziv improvizat, montat sub masina, in dreptul scaunului soferului. Resturile acestuia precum si alte urme ridicate de la fata locului au fost preluate de specialistii SRI care urmeaza sa le analizeze.

Datele despre tipul explozibilului folosit, provenienta acestuia, precum si modul de initiere a exploziei ar urma sa ajunga la dosar in cel mult o saptamina. Prima parere, neoficiala, ar fi ca explozibilul ar proveni din Republica Moldova.

Datele initiale de ancheta arata ca incarcatura exploziva a fost plasata sub podeaua autoturismului, in dreptul scaunului soferului. Explozia a provocat avarii serioase autoturismului, insa anchetatorii spun ca nu a fost atit de puternica incit sa il raneasca si pe medicul aflat la volan.

Pina la expertizarea resturilor dispozitivului, anchetatorii iau in calcul doua variante prin care acesta putea fi detonat. Unul este prin detonare electronica de la distanta, care s-ar putea face si prin apelare de pe un telefon mobil.

Celalalt mod de detonare este cel prin actiune mecanica. In acest al doilea caz, incarcatura pirotehnica ar fi trebuit sa aiba legatura cu rotile autoturismului, care prin rotire sa scoata siguranta si sa detoneze incarcatura.

«S-au gasit mai multe fragmente de fonta, bucati de tabla care probabil provin de la podeaua masinii care a fost sparta, precum si o clapeta de siguranta ca cele de la grenade. Ori s-a folosit grenada, ori clapeta a fost pusa pe un dispozitiv improvizat. Oricum, omul a avut zile», spun surse apropiate anchetei.

Deocamdata, procurorii spun ca fac cercetari pentru tentativa la omor asupra medicului. «In cauza s-a constituit o echipa condusa de procurorii din cadrul Parchetului de pe linga Tribunal care desfasoara activitati sub aspectul savirsirii infractiunii de tentativa la omor. Este o infractiune extreme de grava, chiar daca este vorba doar de o tentativa la omor, noi apreciem ca este de o gravitate deosebita. A existat o explozie. Mai multe date nu pot fi oferite la acest moment al anchetei. Este o ancheta foarte complexa si care benefciaza de suportul mai multor structuri», a spus Cornelia Prisacariu, prim-procuror al Parchetului de pe linga Tribunal.

De fapt, anchetatorii nu aveau aseara nici o pista concreta, neexistind nici un cerc de suspecti bine definit, ci doar supozitii si semne de intrebare legate de cine ar fi putut fi la originea atentatului.

–––

Patru situatii delicate cu care s-a intersectat profesorul

* Atacat si batut crunt in februarie de un necunoscut
Anchetatorii iau in calcul varianta unei razbunari asupra prof. dr. Dumitru Paduraru, cercul de suspecti cuprinzind persoane din mai multe categorii. Ipoteza este cu atit mai veridica cu cit in urma cu aproximativ doua luni medicul a fost agresat in fata locuintei de o persoana care deocamdata a ramas neidentificata. Incidentul s-a petrecut la jumatatea lunii februarie. Prof.dr. Paduraru venise acasa
in jurul orei 21, iar dupa ce a oprit autoturismul, inainte de a cobori, a fost atacat de un individ care l-a lovit cu un box metalic in fata. Medicul a depus atunci plingere la Politie, dosarul fiind inca in cercetari cu «autor necunoscut». Anchetatorii nu exclud ca intre cele doua incidente sa existe legatura.

* Studentii picati la examene
Studentii nemultumiti de rezultatele examenelor sustinute la disciplina prof. dr. Paduraru sint si ei in vizorul anchetatorilor. Politistii nu exclud ca vreunul sau mai multi studenti dintre cei «picati» in sesiune sa ii fi transmis medicului un avertisment. Tot ca razbunare din partea unor studenti care nu au promovat examenele pare sa fie si incidentul din urma cu doua luni in care a fost implicat prof. dr. Paduraru.

* Zvonuri despre avansuri indecente unor studente
Zvonurile legate de comportamentul medicului fata de unele studente sint si ele luate in calcul de anchetatori. Astfel, in mediul universitar de la UMF se vorbeste despre faptul ca profesorul ar fi facut propuneri indecente mai multor studente care doreau sa promoveze examenul sau care doreau note mai mari. De altfel, legat de incidentul din luna februarie, politistii nu exclud ca acesta sa fi fost agresat tocmai din acest motiv.

* Prins in viltoarea spagilor din UMF
In iarna
anului trecut prof. dr. Paduraru a sustinut introducerea testelor grila la examenele de la Anatomie. Propunerea avea, cel putin teoretic, scopul de a crea o metoda de examinare obiectiva, dar si pentru a inlatura acuzatiile de spaga si fraudare a examenelor ridicate in rindul studentilor. Ulterior, modelul de examinare a fost extins la toti studentii din primii trei ani de studiu de la toate facultatile, mai scrie Ziarul de Iaşi.

Sursa:http://www.zdg.md/

Publicitate

25/04/2010 Posted by | PRESA ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia practică robia.

Robii sunt, ca regulă, gasterbeiterii {muncitorii swtraini}din CSI, care sunt arestaţi şi siliţi să facă munci neplătite în sectorul privat sau cel de stat.

 Această activitate este pusă în sarcina poliţiei cu destinaţie specială (OMON), care acţionează în zonele de concentrare a migranţilor străini de pe magisrtrala Iaroslavl, reg. Moscova. Despre asta anunţă EвроСМИ.Ру cu trimitere la revista americană The New Times, care face dezvăluirile în baza mărturiilor subofiţerului-chinolog Larisa Krepkov, care a lucrat timp de 6 ani într-o unitate de elită a OMON-ului rusesc. (baza specială «Zimbru»).

Potrivit acesteea, robia este o afacere foarte profitabilă în Rusia, practicată în interese private sau de stat. Gasterbeiterii sunt luaţi cu forţa, ţinuţi sub pază la bazele speciale ale OMON-ului şi distribuiţi zilnic după necesutăţi la munci gratuite.

Până şi la vila viceministrului rus de interne, generalului de poliţie Mihail Suhodolski, au lucrat robi, declară Larisa Krepkov. De obicei, robii sunt antrenaţi la munci în sectorul public. Munca lor este contabilizată ca una plătită cu bani grei, iar veniturile merg în buzunarele «stăpânilor», povesteşte Krepkov.

Sursa:Ziarul de Garda,Chisinau

23/02/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

PARTIDUL COMUNIST DIN R.MOLDOVA -ISTORIA UNUI RATEU FULMINANT .

Unul dintre puţinele partide care şi-au asigurat un loc special în scurta «viaţă» a statului R. Moldova este, fără nicio îndoială, Partidul Comuniştilor (PCRM). Peste un timp, acesta va ajunge în paginile manualului de istorie. Până atunci, însă, PCRM va rămâne în memoria colectivă fie pentru acordarea la timp a pensiilor şi salariilor, fie pentru că a creat impresia de stabilitate economică, fie pentru că a înlocuit racketul criminal cu oamenii legii, fie pentru că, practic, a nimicit agricultura, fie pentru că toţi membrii acestuia se înghesuiau în jurul unei singure persoane, Vladimir Voronin, fie pentru că a consimţit torturarea tinerilor după protestele din aprilie 2009 etc., etc., etc. Dar, cum se explică, totuşi, faptul că R. Moldova a ajuns să fie guvernată, două mandate consecutiv, tocmai de tipajul doctrinar de care, în ‘89, declara că se detaşează pentru totdeauna?

 

«Minciună», «extremism»…

În cadrul emisiunii de la postul de radio «Vocea Basarabiei», predecesorul lui Vladimir Voronin, Petru Lucinschi, a opinat că revenirea comuniştilor la putere a fost cauzată de perioada dificilă prin care a trecut R. Moldova până în anul 2000, inclusiv defaultul din Federaţia Rusă, care a lovit crunt R. Moldova, precum şi demoralizarea societăţii. «Ei au revenit pe minciună, promiţând salam de 2.20», crede Lucinschi.

La rândul său, Victor Stepaniuc, unul dintre pionierii PCRM, dar deja fost membru al formaţiunii, explică victoria covârşitoare a comuniştilor la scrutinul parlamentar din 2001 altfel: «Guvernarea din perioada proclamării suveranităţii şi independenţei, în primul rând este vorba de Frontul Popular din Moldova, a fost una destul de democratică, doar că, ulterior, a fost promovat extremismul împotriva celor de la Tiraspol, care încercau să se separe de R. Moldova, ceea ce a dus la conflictul de pe Nistru. În plus, şi reformele economice, mai ales modul în care a fost făcută privatizarea, au dus la distrugerea agriculturii şi a potenţialului industrial. Acest lucru a fost absolut catastrofal, fiindcă nici Ucraina, nici Rusia, nici Belarus, nici ţările ex-socialiste — România, Bulgaria, Polonia — nu au făcut un aşa tip de reforme radicale, cu prăbuşiri imense ale potenţialului economic, ca în R. Moldova».

… şi «şcoală sovietică»

Stepaniuc crede că anume acestea sunt motivele principale pentru care populaţia, în semn de protest faţă de politica promovată de FPM, i-a votat iniţial pe agrarieni (PDAM — n.r.), iar după ce aceştia au complicat şi mai tare situaţia economică, cetăţenii «au găsit ieşire» într-un partid de stânga, cu viziuni socialiste, cum era PCRM.

Alexandru Moşanu, preşedintele Legislativului în perioada în care a fost interzisă activitatea PCM, spune că nu a crezut vreodată că, în R. Moldova, vor ajunge din nou comuniştii la guvernare. «Niciodată nu m-am gândit la aşa ceva, şi încă la astfel de comunişti… Luaţi istoria businessului din lume — se poate în câţiva ani de zile să devii miliardar? Eu nu ştiu cum ne mai ţinem încă pe picioare», spune Moşanu.

În acelaşi timp, fostul preşedinte al Legislativului crede ce revenirea comuniştilor la putere s-a datorat, în mare parte, faptului că toate poziţiile-cheie din stat au fost ocupate de nomenclaturişti şi comunişti, care, după ce au trecut şcoala sovietică, din fotoliile de prim-secretari şi secretari generali ai PCM au sărit în fotoliile de funcţionari publici în Moldova. «Asta e cheia!», se arată încrezător Alexandru Moşanu.

«De la zero»

În discursul său de învestitură în funcţia de preşedinte al ţării, din primăvara anului 2001, Vladimir Voronin a ţinut să pună într-o lumină proastă fostele guvernări, pe care le-a comparat cu o «iarnă care a durat mai mult de zece ani» şi care «nu a fost pe plac poporului nostru». În legătură cu perioada fostelor guvernări Voronin nu a uitat să menţioneze şi faptul că, «deghizată în mantia afirmaţiilor despre modernizarea economiei, îşi făcea mendrele banala jefuire a patrimoniului naţional al ţării» şi că, la acel moment, «R. Moldova s-a transformat într-o zonă a catastrofei umanitare, a sărăciei şi politicii de stat primitive».

În acelaşi discurs, cel de-al treilea preşedinte al R. Moldova a subliniat, atenţie, că statul trebuie «să protejeze poporul de pericolul răufăcătorilor şi al funcţionarilor corupţi, al «autorităţilor» care se îmbogăţesc pe contul nenorocirilor şi fricii omului simplu», că statul «nu mai poate rămâne în postură de paznic, sub ochii căruia funcţionarii au instituit, practic, dreptul feudal asupra tuturor formelor de proprietate», că statul «este obligat să-i protejeze maximal şi să-i susţină pe producătorii eficienţi şi competitivi», că «Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, puterea judecătorească trebuie odată şi pentru totdeauna să iasă din cadrul intereselor de grup, de castă sau de partid».

Şi, parcă pentru a-şi «spăla» viitoarele posibile eşecuri, Vladimir Voronin a atenţionat că «schimbările pozitive nu vor veni de la sine» şi că «noi (comuniştii — n.r.), de fapt, trebuie să pornim de la «zero».

Start cu proteste

În acelaşi timp, Ecaterina Mardarovici, deputată în Parlamentul condus de Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR), a declarat, într-un interviu pentru ZdG, că fundalul pe care au venit comuniştii la guvernare a fost unul pozitiv. Şi asta pentru că ADR, după ce a preluat puterea de la agrarieni, a fost nevoită să iniţieze reforme şi acţiuni dure, care, de obicei, au impact asupra vieţii reale a cetăţenilor peste cel puţin un an-doi. «Abia în 2000 a început creşterea veniturilor la Bugetul Social şi de Stat, şi, în 2001, comuniştii vin la guvernare pe un fundal pozitiv».

Oricum ar fi, începutul celui de-al doilea an de guvernare comunistă a fost marcat de proteste masive, organizate, în centrul capitalei, de Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) (în decembrie 1999, Frontul Popular Creştin Democrat şi-a schimbat denumirea în PPCD). Nemulţumirea protestatarilor, majoritatea dintre ei fiind studenţi şi elevi, a fost provocată de un ordin al ministrului Învăţământului de atunci, Ilie Vancea, care prevedea introducerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu din clasa a II-a, ulterior aceasta fiind alimentată de încercarea guvernării de a substitui disciplina «Istoria Românilor» cu cea de «Istoria Moldovei», precum şi de iniţiativa ligislativă a deputaţilor comunişti de a conferi limbii ruse statut de «limbă oficială», una dintre promisiunile electorale ale PCRM. Între timp, manifestaţiile zilnice s-au transformat într-un protest anticomunist nonstop, după ce în Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost instalate corturi şi s-a format ceea ce a rămas în istorie sub denumirea de «Orăşelul Libertăţii».

«Partid progresist»

În cele din urmă, chiar dacă guvernarea i-a numit pe protestatari «haită», «needucaţi», prezentându-i drept nişte tineri care nu vor să înveţe şi cărora li s-a plătit pentru a ieşi la protest, iar pe Iurie Roşca, liderul PPCD, caracterizându-l drept un «terorist politic», aceasta a fost nevoită să renunţe la iniţiativele sale, după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a emis o rezoluţie în acest sens, prin care a cerut instaurarea unui moratoriu asupra problemelor ce ţin de limbă şi istorie.

Peste un an, în 2003, comuniştii bagă R. Moldova într-o nouă criză politică. Asta după ce preşedintele Vladimir Voronin anunţă că va susţine planul de federalizare a R. Moldova, cunoscut sub numele de «Planul Kozak» (elaboratorul planului a fost Dmitri Kozak, şeful Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin), care ar duce la soluţionarea conflictului transnistrean. De menţionat că soluţionarea conflictului transnistrean a fost o altă promisiune electorală majoră făcută de PCRM. Cu toate acestea, o săptămână mai târziu Vladimir Voronin a anunţat amânarea semnării Memorandumului, sub presiunea opoziţiei, a opiniei internaţionale, dar şi a protestelor stradale.
Pe de altă parte, Victor Stepaniuc, liderul fracţiunii parlamentare a PCRM în acea perioadă, susţine că «până la o anumită etapă, mai ales în perioada 2001—2005, PCRM a fost un partid progresist, care a corespuns, în mare parte, doleanţelor majorităţii alegătorilor».

Şi în UE, şi în CSI

În acelaşi timp, analiştii menţionează că oscilarea incertă a R. Moldova între CSI şi UE, de la obţinerea independenţei, a fost exprimată şi de Vladimir Voronin, doar că într-un mod mult mai plastic, prin teza «viţelului care suge la două vaci», după cum s-a exprimat acelaşi jurnalist român Nestor Rateş. De remarcat că, ulterior, poziţia respectivă a fost «reiterată» de Voronin în repetate rânduri, atât la întâlnirile cu oficialii europeni, cât şi la cele cu oficialii din spaţiul CSI, declaraţiile preşedintelui fiind, deseori, contradictorii.

Paradoxal, dar în alocuţiunea sa din decembrie 2002 la Centrul de cercetări strategice şi internaţionale din Washington, SUA, Voronin a calificat această balansare incertă a R. Moldova în politica externă drept una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă ţara, alături de conflictul transnistrean şi de corupţie: «R. Moldova a rămas în afara acelor procese pozitive de integrare care s-au desfăşurat în Europa. Este vorba, în special, de integrarea europeană. Ani la rând clasa politică din R. Moldova a încercat să balanseze între Vest şi Est, între Europa şi Rusia, interpretând primitiv interesele globale şi ale Rusiei, şi ale Occidentului».

Ziarul de Garda ,Chisinau
VA URMA.

21/02/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: