Paştili armanijlor
Paştili
Tu hoarâ bat câmbăñi şi toaca-aţea di her.Di oamiñi,nâ intreagâ funigami treaţi câtâ bisearicâ.
-Inyie Hristolu ! grescu și-Ľi alavdâ numa cu harauâ.
Picurari cu tâmbări,muľieri tu cârduşi,cilimeañi tu strañi nali,cu dzeani ca zugrupsiti,tutâ fâlcarea imnă cu lilici tru mănâ.
Oauli aroşi li string tu șamii.
La şopatlu dit cali chinduresc ninga nâ oarâ sâ-ș la măñli ș faţa.
Intrâ tu bisearicâ,sâ-ncľinâ,u fac câruţea,bași icoñľi,alvdâ Hristolu și-ľi căntâ Doxa Mari.
Aușľi mutresc pit firida analtâ câtâ Dumidză Ş-ul pârcâsesc :,,Adar-mi Doamne ninga nâ oarâ tinir,s-mi-alin pi hir di sirin tu pade-analtâ-Paradis-tu loclu ţi da banâ ș-ţi da moarti,aclo iu da soarli ma ninti,muntili Pind.Dă-nâ harea Doamne,s-nâ aprindem cândila dit suflit la ţâruhli di-ndzeanâ,ș-deapoia s-nă turăm aua,acasâ,și s-nâ anâlţăm,pi nâ boaţi di fluiarâ,cu harauâ,riniţ,la Tini.„
Paști hârios !
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 