MISTERIOASA COMOARA SCUFUNDATA A REGINEI CLEOPATRA E PE CALE SA FIE RECUPERATA
Scufundata in apele Marii Mediterane din apropierea Alexandriei, o echipa internationala de scafandri a descoperit si recuperat formidabile artefacte din ruinele “inecate” ale complexului de palate si temple aflat candva la picioarele reginei Cleopatra.
Arhaeologul francez Franck Goddio si una din descopeririEchipa de specialisti, condusa de aheologul francez Franck Goddio, excaveaza in cadrul unuia dintre cele mai bogate situri arheologice subacvatice din lume si aduce la suprafata bogatii uimitoare datand din perioada ultimei dinastii ce a domnit peste Egipt, inainte ca Imperiul Roman sa il anexeze, in anul 30 i.Ch.
Scafandrii arheologi, ce intrebuinteaza tehnologii de ultima ora in aventura lor dar se ajuta si de studiile topografice din anii ’90 asupra regiunii, au descoperit, pana acum, atat monede si obiecte de uz cotidian, cat si statui uriase de granit ale conducatorilor Egiptului si temple scufundate inchinate zeilor locali.
Toate obiectele descoperite de-a lungul coastei egiptene vor fi expuse in salile Institutului Franklin din Philadephia, de pe 5 iunie 2010 pana pe 2 ianuarie 2011, in cadrul unei expozitii denumite „Cleopatra: Pe urmele ultimei regine a Egiptului”. Majoritatea artefactelor a fost pastrata intr-o foarte buna stare de conservare, sub sedimentele marine, ferite de apa salina.
Sursa: Dailymail
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 