ZIUA DE 23 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
Ziua de 23 august în istoria noastră
1575: Diaconul Coresi a terminat tiparirea “Octoihului”mare slavon, în doua părţi.

Lucrarea se înscrie în seria de tiparituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului
Octoihul (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas.
A fost compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul al VIII-lea. Cel mai vechi octoih în manuscris copiat pe teritoriul României, în limba slavonă, datează din secolul XIII (Octoihul de la Caransebeș, adus în această localitate din Moldova).
Cel mai vechi octoih tipărit, în aceeași limbă, care se numără și printre primele tipărituri din România, este Octoihul lui Macarie ieromonahul -1510.

Diaconul Coresi (1519?-1581) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște, fiind editorul primelor cărți în limba română.
Şi-a făcut ucenicia la Tipografia lui Dimitrie Liubavici,un tipograf sârb care a activat în Ţara Româneasca.
A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, contribuind la unitatea lingvistică a poporului român dar și la apariția limbii române literare.
Se poate spune că ceea ce a fost Martin Luther pentru lumea apuseană, Diaconul Coresi este pentru spațiul românesc.
1595: Bătălia de la Călugăreni pe apa Neajlovului. Oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare comandată de Marele Vizir Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc turcesc.
Strategia lui Mihai nu a reușit și deși oastea creștină a provocat mari pierderi turcilor, aceștia și-au continuat înaintarea și au ocupat Bucureștiul. Mihai și oastea sa s-au retras tactic în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare venită în ajutor din Transilvania, Mihai avea să-i respingă pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane.
Nicolae Bălcescu, citând surse de epocă arăta că : „Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui MihaiVodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”
Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite.
În ceea ce privește efectivele oștilor aliate, se poate aprecia că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 12 tunuri mari de câmp. Cronica oficială vorbește de 8.000 de munteni și 2.000 de unguri.
Acest raport de forțe net defavorabil aliaților explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu.
În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putință desfășurarea largă pe flancuri.
1752: A încetat din viaţă Grigore al II-lea Ghica, domn al Ţării Moldovei (1726-1748) şi al Ţării Româneşti (1733-1735 şi 1748-1752), ctitor al mănăstirilor Frumoasa (Iaşi) şi Pantelimon (Bucureşti).

1800: S-a născut (în localitatea Labovë e Madhe din Imperiul Otoman, acum în Albania), întreprinzătorul român de origine aromână Evanghelie Zappa, moşier și negustor, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; (d. 19 iunie 1865, Broșteni, România).

Este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern.
În acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond destinat organizării jocurilor olimpice şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică).
In anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne.
In România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu.
1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942), specialist în drept roman.
Este cel care a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman.
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1936; (m. 1944).
1894: S-a născut la Caracal, inginerul constructor Cristea Mateescu, autorul unor studii privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a. ( d.14 iunie 1979, Bucureşti)

In anul 1913, a fost admis primul la Scoala Nationala de Poduri si Sosele Bucuresti, pe care – dupa o intrerupere de un an din cauza razboiului, la care a participat ca ofiter – a absolvit-o in anul 1918, cu media 19,28 – cea mai mare medie obtinuta vreodata in scoala. De mentionat ca, din clasa intaia primara pana la absolvirea facultatii, elevul si studentul Mateescu Cristea a obtinut numai premiul intai cu calificativele cele mai mari.
A obtinut, prin concurs, o bursa a Academiei Romane pentru doi ani ca sa studieze, in Elvetia si Franta, amenajarea caderilor de apa. Intors in tara, in anul 1922, a fost angajat la Societatea anonima romana Electrica.
In anul 1920 a inceput activitatea in invatamantul superior, ca asistent la cursul de Mecanica rationala (prof. A.G. loachimescu) si Rezistenta materialelor (prof. Gh. Em. Filipescu).
In urma seismului din anul 1940, a elaborat Masuri de prevedere la constructii in urma cutremurelor, de care s-a facut uz pana la elaborarea prescriptiilor oficiale. De asemenea, a elaborat si Prescriptii pentru proiectarea si executarea constructiilor de beton armat.
In 1950, a fost numit seful Catedrei de hidraulica si constructii hidrotehnice. A functionat in invatamant, pana in anul 1964, cand a fost pensionat pentru limita de varsta.
Din anul 1964, a fost profesor consultant si a continuat activitatea de cercetare stiintifica si de conducere a doctoranzilor in specialitatile Constructii hidrotehnice si Hidroamelioratii.
In anul 1955, a fost ales membru corespondent al Academiei Romane, iar in anul 1974 membru titular.
A fost şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni si membru titular al Academiei Române din 1974 .
1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1978).
1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993; (m. 1997).
1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, un diplomat şi publicist, care din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate.
A fost delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării şi membru titular al Academiei Române din 1921; (n. 1848).
1924: S-a născut la Bucuresti, Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator,autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist.

A fost director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994); ( d. 18 octombrie 2011, Bucureşti)
1939: S-a semnat la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze, în 1940, Basarabia şi Bucovina de Nord URSS-ului.

Pactul Ribbentrop-Molotov (Pactul Hitler-Stalin) a constituit un act de trădare a neamurilor creştine ale Europei Răsăritene, care a servit drept bază pentru ocuparea criminală a teritoriilor româneşti de către Armata Sovietică la 28 iunie 1940.
Din nefericire, pentru zeci de milioane de oameni, trăind în Albania, Belarus, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana (sau R.D.G.), Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Ungaria, ceea ce au hotărît cîţiva politicieni, iniţial Hitler şi Stalin, în 1939, ulterior Churchill, Roosevelt şi, din nou, Stalin, în 1945, dintr-o simplă trasatură de condei, avea sa fie tragedia lor pentru 2 sau 3 generaţii.
Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), la Moscova în data de 23 august 1939, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat, în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale, problema delimitării sferelor de influenţă în Europa răsăriteană.
Conform Actului Adiţional Secret al Pactului, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă faţă de teritoriul dintre rîurile Prut şi Nistru, fosta ocupaţie ţaristă a jumătate din Moldova sau aşa zisa Basarabie Ţaristă, iar, Partea germană îşi declară dezinteresul politic total faţă de acest teritoriu.
Pactul a fost semnat din partea Guvernul Reichului german de ministrul de externe, Ribbentrop, iar din partea Guvernului U.R.S.S. de către Veaceslav Molotov (Viaceslav Mihailovici Skriabin), în prezenţa lui Stalin.
Semnarea Protocolului Secret a Pactului Ribbentrop-Molotov a permis ocuparea nepedepsită a teritoriilor româneşti de către Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) la mai puţin de un an după semnarea acestuia şi anume la 28 iunie 1940.
În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.
Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.
![]() | ![]() |
1940 : S-a născut Zoe Petre, istoric, profesor universitar, publicist şi om politic; (m. 2011).

In perioada 1990 – 1996 a fost decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, iar între anii 1996 – 2000, a îndeplinit funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă şi externă, fost sef al Departamentului de analiza politica din România (“Civilizaţia greacă” si “Originile democraţiei”).
1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris.
A colaborat şi la postul de radio Europa Liberă .
1944: România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.
Armata sovietică intrase deja în Moldova de nord încă din luna martie, iar regele Mihai hotărăște impreuna cu reprezentantii unei coalitii formată din liberali, taranisti si comunisti, înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu, dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite.

În urma refuzului net al lui Antonescu,regele a ordonat arestarea acestuia și a instaurat un guvern condus de Constantin Sanatescu, care a decis ruperea aliantei cu Germania nazista si trecerea de partea Aliaților.
La ora 20:20 s-a transmis la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţă ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării.
In audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declară acestuia că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage în linişte din ţară.
Ziua de 23 august a fost în Romania comunistă sărbătoare națională între anii 1948–1989.
1947: Parlamentul Român a ratificat în unanimitate Tratatul de pace de la Paris (semnat la data de 10.02.1947) dintre România si Puterile Aliate si Asociate, prin care României i se recunoşteau drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar Basarabia si nordul Bucovinei rămâneau anexate URSS-ului.

Delegația României în apărarea hotarelor Transilvaniei în fața hărții, Conferința de Pace de la Paris 19 iulie – 15 octombrie 1946.
In Tratat, cobeligeranţa României alături de Aliaţi nu a fost recunoscută, iar clauzele economice erau deosebit de grele şi injuste.
1948: A fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor, care reuneşte bisericile anglicană, ortodoxă şi numeroase biserici protestante.
1948: S-a născut la Bucureşti, Andrei Pleşu, filosof, eseist, fondator al săptămânalului “Dilema” (în prezent « Dilema veche »), rector al Colegiului “Noua Europă”, din Bucureşti ( “Despre îngeri”, “Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului”, ”Limbajul păsărilor”).

A fost fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie 1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999), membru în CNSAS (2000-2004) si consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005).
1956: Inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din România (azi Biblioteca Naţională din Bucureşti).
Primul sau director a fost Angela Popescu-Brediceni

1973: Ilie Năstase a devenit lider mondial al clasamentului ATP, poziţie pe care o va păstra timp de 40 de săptămâni.

1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război român Mile Cărpenişan.

Timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor de televiziune Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război ale lumii.
A decedat in anul 2010, la numai 34 de ani.
S-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami.
În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism.
1976: S-a născut la Turda, cântareţul român de muzica ușoară și populară Fuego (numele sau real este Paul Ciprian Surugiu).

Este absolvent al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii Ecologice, fiind actor la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitesti.
1983: Prima transmisie color a Televiziunii Romane.
1986: S-a născut la Câmpia Turzii, Alexandra Irina Mihai (Andra Măruță), cunoscuta cântăreață de muzica usoară.
:format(jpeg):mode_rgb():quality(40)/discogs-images/A-553972-1617394684-8617.jpeg.jpg)
1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist, animator al presei româneşti în perioada interbelică, fost preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936).
A fost remarcat, încă din anii de liceu de Vasile Goldiş, pentru talentul gazetăresc şi zelul la învăţătură.
Cu sprijinul acestui eminent înfăptuitor al statului naţional unitar român a urmat studii universitare la Budapesta şi Viena încununate cu o licenţă în filologie romanică şi în filosofie, a fost redactor-şef al cotidianului Românul din Arad şi a devenit, în zilele glorioase ale Marii Uniri, şef al serviciului de presă al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.
În perioada interbelică a continuat să desfăşoare o susţinută activitate de gazetar şi publicist în calitate de redactor-şef sau director al unor importante ziare şi reviste din Ardeal (Gazeta Transilvaniei, Libertatea, Patria, România de Vest).
Publicistul patriot care a fost arestat şi deţinut de autorităţile ungare în închisoarea de la Seghedin în anul 1918 pentru agitaţie unionistă a fost, totodată, un intelectual animat de sincere idealuri socialiste, manifestate cu mult timp înainte de instaurarea comunismului în România.

Pentru a cunoaşte şi contribui la remedierea relelor de ordin social Ion Clopoţel a înfiinţat şi condus, între anii 1924 şi 1945, revista „Societatea de mâine” şi a întreprins o vastă muncă de documentare ce se va finaliza atât în cărţi şi articole consacrate mediului rural („Sociografia românească” (1928), „Cum trăiesc 40000 de moţi” (1929), „Satele răzleţe ale României” (1939)) cât şi în lucrări dedicate analizei vieţii politice precum „Criza democraţiei în România” (1926), „Social-democraţia şi problemele României contemporane” (1931) ş.a.
A fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926); (n. 1892).
1997: Guvernul a ratificat Acordul–Cadru de cooperare financiară între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).
2000: Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, senatorii Dan Amedeu Lăzărescu Vicenţiu Găvănescu şi alţi membri marcanţi ai PNL au anunţat că demisionează din partid şi că organizează un grup care va “reconstitui adevăratul Partid Naţional Liberal”, şi va strînge semnături pentru susţinerea candidaturii lui Mugur Isărescu la Preşedinţia României.

Decebal Traian Remeș (n. 26 iunie 1949, Băsești, Maramureș, România – d. 14 februarie 2020 ) a fost un economist și politician român, care a îndeplinit funcțiile de ministru al finanțelor (1998-2000) și de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale (2007) în guvernele României.
A fost de asemenea deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Maramureș pe listele partidului PNL. În anul 2007 a demisionat din funcția de ministru al agriculturii în guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, ca urmare a unui scandal mediatic declanșat prin apariția la postul național de televiziune TVR a unor probe din ancheta DNA la adresa sa.
În februarie 2013, Decebal Traian Remeş a fost condamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul”, fiind eliberat condiţionat după un an de zile. A fost ministru al Agriculturii în perioada 5 aprilie 2007 – 11 octombrie 2007.Reamintim că, în octombrie 2007, TVR 1 a difuzat o înregistrare video cu momentul în care Decebal Traian Remeş primea de la fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan un plic, în care procurorii DNA susţineau că se afla mita de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă.
La sfarsitul lui noiembrie 2016, Remeş a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul prin care a cerut despăgubiri de la TVR şi DNA pentru divulgarea, în 2007, a probelor din dosarul „Caltaboşul”. Magistraţii de la Instanţa Supremă au decis ca Remeş să primească 15.000 de lei despăgubiri de la TVR, DNA şi Rodica Culcer, pe atunci şefa ştirilor TVR.
2013: A decedat Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”.

Potrivit opiniatimisoarei.ro, Oscar Berger era născut în 15 februarie 1947 și era un monarhist convins.
El a fost decorat de Regele Mihai I pentru loialitate.
Printre altele, Oscar Berger a scos și o carte în care își publica dosarul de la Securitate, din care reieşea că fusese ani la rândul urmărit de forțele de represiune ale fostului regim.
A fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara Societatea Timișoara a instituit un premiu special in memoria celui care a fost Oscar Berger, directorul primului ziar privat din Romania, ziarul Timișoara.
CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
Sfântul Mucenic Lup

Sfântul Lup a fost servitorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic. Dupa uciderea Sfantului Dimitrie, Lup a inmuiat marginea vesmantului in sangele lui si i-a luat inelul.
Cu acestea, Sfantul Lup a savarsit multe minuni, aducand vindecare pentru multe boli si neputinte.
Din porunca imparatului Maximian, Sfantul Lup este prins si torturat.
Pentru ca nu primise botezul, s-a rugat lui Dumnezeu sa-l invredniceasca de botez, inainte de a-si da duhul.
Dupa aceasta rugaciune, a inceput sa ploua peste acest mucenic. Astfel, in chip minunat a primit botezul.
Dupa multe chinuri, Sfantul Lup a fost ucis cu sabia.
CITIŢI ŞI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/23/o-istorie-a-zilei-de-23-august-video-2/
Bibliografie (surse) :
- Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
- Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
- e.maramures.ro ;
- Wikipedia.ro.;
- mediafax.ro ;
- worldwideromania.com ;
- Enciclopedia Romaniei.ro ;
- rador.ro/calendarul- evenimentelor;
- Istoria md.;
- istoriculzilei.blogspot.ro;
- CreștinOrtodox.ro;
- Cinemagia.ro.
ZIUA DE 18 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
1595 : Oștile otomane conduse de marele vizir Sinan Pașa au ocupat, după retragerea strategică a trupelor muntene conduse de Mihai Viteazul, cetatea Bucureștilor
Pierderile importante suferite la Călugăreni, au încetinit înaintarea uriașei oștiri conduse de Sinan Pașa. Reorganizându-și oastea, marele vizir otoman a înaintat prudent către București. Turcii au sosit la 18/28 august 1595 la București, pe care l-au găsit distrus de oștile muntene în retragere.

Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, odată ajuns în București, Sinan Foto) a stabilit cartierul general la mănăstirea Radu Vodă și a decis într-un consiliu de război fortificarea orașelor Gucurești și Târgoviște, în așteptarea iminentului contraatac creștin.
Totodată, l-a numit beilerbei pe Satîrgi Mehmed Pașa, dându-i sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni și ordinul să construiască o palancă cu șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. Unele biserici au fost transformate în moschei, iar mănăstirea lui Alexandru Vodă a fost fortificată.
1657: S-a stins din viaţă la Mănăstirea Secu, Mitropolitul Moldovei Varlaam ( numele de botez Vasile Moţoc ), autorul “Cazaniei” sau “Cărţii româneaşti de învăţătură” şi al primelor versuri în limba română, una din personalităţile marcante ale perioadei domniei în Moldova a lui Vasile Lupu.
S-a numărat, în 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

Vasta sa cultură cărturărească şi teologică de ortodoxie creştină acumulată, l-a făcut să se evidenţieze printre fraţii de credinţă şi rugăciune.
În 1610 termină de întocmit traducerea din limba slavonă în română a manuscrisului “Scara paradisului” a ecumenului creştin ortodox, Ioan Climax, al unei mănăstiri de pe muntele Sinai, Orientul Apropiat, cunoscut în ţările române ca Ioan Scărariul. În 1628, Varlaam, devine duhovnic şi sfetnicul personal al domnitorului Moldovei Miron Barnovschi-Movilă.
În scurtă vreme va fi numit în fruntea unei solii la Moscova trimise cu daruri şi comenzi de icoane la ţarul Rusiei Mihail Fiodorovici şi Patriarhul Moscovei Filaret Nikitici.
La întoarcere trece pe la Kiev, unde este primit cu ospitalitate de arhimandridul Petru Movilă, iar în 1632 este uns Mitropolit al Moldovei sărind treapta de egumen.
În 1639 Varlaam figurează printre cei 3 candidaţi la funţia de Patriarh al Constantinopolului alături de Partenie (Mitropolit al Adrianopolului) căruia i sa dat preferinţa şi de Porfirie (Mitropolit al Niceii) fapt ce demonstrază înalta sa pondere în lumea ortodoxă.
Cazania lui Varlaam (Cartea românească de înţelepciune) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. “Cazania” lui Varlaam contine primele versuri în limba română, intitulate “Stihuri în stema domniei Moldovei“. Reuşeşte să o tipăreacă abia în 1643 la Iaşi la “tiparul domnesc“.
Varlaam participă la publicarea în 1644 a “Predisloviei” şi a altei tipărituri “Şapte taine bisericeşti” în tălmăcirea lui Eustratie Logofătul. În 1645 vede lumina tiparului o altă carte “Răspunsul împotriva catihismului calvinesc” fiind un fel de mărturisire ortodoxă din Moldova pentru românii din Transilvania.

Foto:“Cazania” (“Cartea românească de învăţătură“) lui Varlaam.
Cartea românească de învăţătură (Cazania) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vîrf, este apreciată drept capodopără a literaturii române din prima jumătate a sec. XVII. Cunoscutul istoric literar George Ivaşcu, referindu-se la această operă, arată: “Cartea românească de învăţătură… deţine în cultura română un loc analog “Bibliei” lui Luther în cultura germană. Ea este cea mai însemnată scriere sub raportul contribuţiei la formarea limbii literare, atît prin geniul lingvistic al tălmăcitorului, care a reuşit cel dintîi să emancipeze limba română de originalele slavone, creînd pe o bază populară, stilul cărturăresc al limbii noastre vechi, cît şi prin răspîndirea extraordinară ce a cunoscut-o…“.
Prin activitatea sa de mare prelat şi de cărturar Mitropolitul Varlaam a apărat biserica ortodoxă din ţările române de curentele reformatoare. Prin cărţile sale şi prin activitatea sa de Mitropolit al Moldovei Varlaam a făcut un mare pas în trecerea la limba română în biserică.
În multe biblioteci, arhive, mănăstiri şi biserici din România, Republica Moldova, Rusia şi alte ţări, se păstrează cărţi tipărite şi manuscrise, obiecte de cult şi veşminte care au aparţinut celebrului cărturar.
La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a înscris în rândul sfinților din calendar, cu zi de pomenire la 30 august.
1844: Se constituie în Muntenia, printr-un Ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru, „Roata de Pompieri”.
Serviciul nou-înfiintat avea o structură militară și era împărțit în șase grupe, cu un efectiv de 7 ofițeri, 23 subofițeri și 256 soldați.

Foto: Marele incendiu de la 1847 din București

Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureștilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi și 50 lopeți de lemn.
1848 : În Muntenia, la Pitești, s-a produs un mare incendiu care a distrus aproape în întregime orașul. Focul a durat 4 ore si a mistuit tot: case, prăvălii, mărfuri și biserici.

„[…] În ziua de 18 august, miercuri seara, la orele 3 noaptea, a luat foc orașul Pitești și a ars tot târgul, trei mahalale și trei biserici: Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe și Mavrodolu. Focul a durat 4 ore și a mistuit tot: case, prăvălii, mărfuri și biserici […]”. [Marele Dicționar Geografic al României, vol. IV].
Bisericii Sfântul Gheorghe i-a ars acoperișul de șindrilă și amvonul, clopotele căzând jos, iar negustorii și-au salvat o parte din mărfuri, introducându-le în biserică. Din cauza incendiului, în oraș au fost distruse toate clădirile din Evul Mediu
1849: S-a născut Teodor V. Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de istoria Bucovinei), deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918.
A fost unul dintre fondatorii societatii „Arboroasa” a studenților români din Cernăuți si a fost coleg de școală și de universitate cu Mihai Eminescu, publicând un volum de amintiri despre marele poet.
A fost membru titular al Academiei Române din 1910; (d.23.07.1920).
1857: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eusebie Mandicevschi, compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena; (m. 1929).
În 1896 a început să predea istoria muzicii şi teoria instrumentelor, armonia, contrapunctul şi compoziţia la Conservatorul din Viena (Wiener Konservatorium).
Cu Eusebie Mandicevschi au studiat o serie de muzicieni români, între care Marţian Negrea, Gheorghe Mandicevschi, Ciprian Porumbescu. În 1897, ca preţuire pentru studiile sale de muzicologie, Mandicevschi a fost făcut Doctor honoris causa al universităţii din Leipzig, iar în 1926 primit titlul de Hofrat.

A compus piese pentru pian, cicluri de lieduri, coruri bărbăteşti, variaţiuni pentru pian pe teme de Händel precum şi un mare număr de lucrări liturgice pentru cor bărbătesc, pentru cor de femei şi pentru cor mixt, armonizate.
Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeţi ca Taras Şevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Heinrich Heine, precum şi compoziţii bazate pe cântece populare ucrainiene, româneşti, germane şi maghiare.
În ciuda acestor lucrări proprii, în prezent este mai bine cunoscut ca editor al compoziţiilor clasice.
S-a numărat între principalii iniţiatori ai ediţiilor complete cu operele compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn şi Johannes Brahms, cu care a păstrat o adâncă prietenie până la moartea acestuia, care l-a lăsat prin testament custode al masei succesorale.
1858: A murit la Iași, cântăreţul, cobzar şi violonist,Barbu Lăutarul (Vasile Barbu),

Din marturii ale vremii, se știe că marele compozitor Franz Liszt, aflat la Iași în 1847, a rămas impresionat de măiestria artistică a lăutarului român; (n. 1780).
1869: A murit la Dumbrăveni, Suceava, juristul şi publicistul Damaschin Bojincă, un cărturar român susţinator al tezelor şcolii latiniste despre originea şi dezvoltarea poporului român, fost ministru de justiţie sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza; (n. 1802, Gârlişte, Caraş-Severin).
A studiat la Budapesta şi a activat în Moldova după 1833, ca al doilea jurisconsult al statului şi ca profesor de drept civil la Academia Mihăileană.
A participat la pregătirea ediţiei româneşti din 1833 a Codului Calimachi şi a fost ministru de justiţie sub Alexandru Ioan Cuza.
A susţinut tezele şcolii latiniste despre originea şi dezvoltarea poporului român.
1877: A apărut la Sibiu, săptămânal (18 august 1877 – 1 octombrie 1878) apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878- 30 septembrie 1880), publicatia romaneasca “Albina Carpaţilor”.
Redactorii sai au fost Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu, editor și redactor Visarion Roman.

A fost o revistă cu profil enciclopedic, in care erau publicate fragmente de romane, „nuvele și alte narațiuni, datine, credințe și muravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii și studii, articole de științe naturale, industrie, arhitectură și sculptură, bibliografii.”
Fiecare număr conținea ilustrații.
1882 : S-a născut la Buzău, actorul de operetă revistă, teatru și film Velimir Vladimir Maximilian; d.18 august 1959, București.
S-a impus de timpuriu în roluri variate, de operetă, comedie și dramă. A fost un consecvent animator al operetei.
A activat în compania a soților Bulandra , precum și în alte companii și societăți teatrale, impunându-se prin deosebitele sale calități de actor comic: umorul, discreția și măsura.
A creat tipuri remarcabile: Jupân Dumitrache din O noapte furtunoasă de Caragiale, Topaze din Topaze și César din Marius, două piesele de Marcel Pagnol, etc.
A jucat și în filme: Un leac pentru soacre, Bulevardul „Fluieră Vântu”. Preocupat de rolul social al teatrului, a scris cartea Teatru, actor și public (1913). Este autorul unui volum de amintiri.
1883: S-a născut in oraşul Săveni, judeţul Botoşani, dr. Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog român, discipol al dr. Ioan Cantacuzino.

De numele lui se leagă realizarea primelor vaccinuri antiholerice, eradicarea malariei şi realizarea primului centru de malarioterapie din România.
A fost membru al delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) si membru titular al Academiei Române din 1938 ; (d. 20 februarie 1969, Bucuresti).
1897: S-a născut fizicianul Alexandru Cişman, autorul unor valoroase cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; a fost membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1967).

A efectuat teza de doctorat cu titlul Viteza sunetului în lichide sub îndrumarea lui Petru Bogdan. A investigat ulterior gazele ionizate.
1898: Se constituie la Timişoara, Clubul Biciclist, al cărui statut a fost aprobat la 1 mai 1899.
În anul 1898, în oraşul de pe Bega existau numai puţin de patru cluburi de biciclişti: Tigris Kerekpar Egyesulet, Velocitas, Hunyadi Kerekpar Egyesulet şi Temesvari Bicycle Club.
1916: S-a născut la București, prof.Neagu Bunea Djuvara, istoric, diplomat şi filolog român de prestigiu.

1916: Bulgaria a atacat România în Dobrogea. Declaraţia de război a fost făcută abia a doua zi.

De partea românilor, Dunărea și frontiera terestră erau apărate de Armata a III-a, având în față Armata a III-a bulgară, bine dotată grație armamentului austro-german și beneficiind de susținerea ofițerilor și trupelor specializate germane.
Elementul esențial care dădea forță acestei armate îl reprezenta comandamentul său german și însăși experiența șefului ei suprem, mareșalul Mackensen.
În schimb, armata română se afla într-o poziție de inferioritate atât numerică, cât și tehnică, iar din punct de vedere organizatoric comandamentul se găsea la aproape 200 de kilometri de front, la cartierul-general al generalului Mihail Aslan la… București !
La data de 26 august armata română a evacuat Silistra, iar la mijlocul lunii septembrie a reușit să oprească ofensiva inamicului pe aliniamentul Rasova – Cobadin – Topraisar.
La lupte a participat, de partea română, o divizie de prizonieri sârbi și croați din armata austro-ungară, formată în Rusia.

Harta: Diferite împărțiri ale Dobrogei între România și Bulgaria – foto: ro.wikipedia.org
1930: S-a născut profesorul universitar israelian originar din Romania, Liviu Librescu.
A murit în timpul masacrului de la universitatea americana Virginia Tech, din 16 aprilie 2007.
1935: S-a născut în localitatea Florica, în jud. Buzău, poetul român Ion Gheorghe, reprezentant al generaţiei resurecţionale şi a paradoxismului.
A făcut studii dezordonate – absolvind şi Şcoala de literatură „Mihai Eminescu”, şi Şcoala pedagogică de învăţători, şi Facultatea de Filologie – şi a întreprins călătorii de documentare în zone ale lumii fără nici o legătură logică între ele: Danemarca, Vietnamul de Nord, Cuba, Irak.
Devine membru al Cenaclului literar „Al. Sahia” din Buzău, condus de inginerul Gheorghe Ceaușu. Fiind laureat al premiului revistei Tânărul scriitor, este admis la Școala de literatură, pe care o absolvă în cadrul promoției a III-a alături de Nicolae Labiș, Lucian Raicu, Ghe. Tomozei, M. Negulescu, Doina Sălăjan, Radu Cosașu, Florin Mugur și alții.
Din 1954 până în 1957 lucrează cu intermitențe la revistele agrar-culturale Albina și Drumul belșugului.
În 1957 își face debutul editorial cu romanul în versuri Pâine și sare, apărut la Editura pentru literatură și artă. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.

În 1965 face un lung voiaj pe Oceanul Atlantic, cu traulerul „Constanța”.
Expediază din Danemarca Scrisorile esențiale, care i se publică în Luceafărul. În 1966 îi apare, la Editura pentru literatură, volumul Nopți cu lună pe Oceanul Atlantic – Scrisorile esențiale, volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor.
În 1967 îi apare Zoosophia la Editura Tineretului, în 1968 Vine iarba, la Editura pentru literatură, în 1969 Cavalerul trac, la Editura Tineretului, iar în 1970 Mai-mult-ca-plânsul: Icoane pe sticlă, la Editura Albatros, pentru care primește Mențiunea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă.
Tot în 1970 obține Licența în Filologie la Universitatea din București.
În 1972 îi apare, la Editura Cartea Românească, volumul Megalitice, distins cu premiul revistei Săptămâna.
Momentul maxim al afirmării sale îl constituie apariţia volumului Megalitice, 1972, în care este evocată, printr-un fel de jocuri de umbre, prin misterioase zvonuri, civilizaţia ţărănească arhaică de pe teritoriul României.
Drum său de poet se împotmoleşte în curând, în tendenţioasa şi confuza doctrină a „protocronismului”, cuvânt cu falsă rezonanţă ştiinţifică – şi cu insolentă trimitere polemică la „sincronismul lui E. Lovinescu – inventat de susţinătorii politicii culturale a lui Nicolae Ceauşescu.
În activitatea sa culturală se evidenţiază în activitatea jurnalistică la publicațiile Albina, Drumul belşugului, Luceafărul 1992,
– funcţionar la Ministerul Culturii 1994
– 1996 – ataşat cultural la Ambasada României din Beijing.
La începutul anilor 1980 Ion Gheorghe, a fost ţinta unei acuzaţii de plagiat.
Aceleaşi versuri au fost republicate în volumul „Zicere din ziceri”, de data asta cu indicarea sursei.
Ion Gheorghe a fost acuzat de asemenea că ar fi luat parte la dezvoltarea cultului personalităţii Elenei Ceauşescu.
1937: S-a născut Sorin Alexandrescu, critic, istoric şi teoretician literar român stabilit din 1975 în Olanda, profesor la Catedra de limbă română a Universităţii din Amsterdam.

S-a întors după 1990 în România şi s-a implicat în proiectul de renovare şi modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare din București.
1938: S-a semnat laSinaia, un acord între România, Marea Britanie şi Franţa (la care au aderat Germania şi Italia), în urma căruia majoritatea competențelor Comisiei Europene a Dunării (CED) privind controlul navigaţiei pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija Guvernului României.

Administratia Fluviala a Dunarii de Jos(initial Palatul Comisiei Europene a Dunării)(1860)
Controlul navigației pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era asigurat de Administrația Dunării de Jos, organism aflat sub controlul Guvernului României.
1944: A murit eroic în luptă asul aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu; (n. 17 mai 1912, Coloneşti, jud. Olt).
A fost comandantul Grupului 9 Vânătoare si a participat în URSS la campaniile de la Stalingrad, Dniepropetrovsk şi Mariupol, unde a luptat alături de aviaţia germană si a participat la apărarea regiunii petrolifere Ploieşti, împotriva aviaţiei de bombardament americane.
A căzut eroic în lupta, in timpul raidului american asupra Ploieştiului din 18 august 1944.
În momentul căderii, era asul aviatiei cu cel mai mare număr de victorii aeriene (47), din Forţele Aeriene Regale ale României.
A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul militar Ghencea în data de 22 august 1944.
A fost citat de două ori pe ordin de zi şi decorat cu numeroase ordine şi medalii.
Baza 95 Aeriană Bacău poartă acum numele eroului căpitan aviator Alexandru Şerbănescu.
1948: Este adoptată „Convenția privind regimul navigației pe Dunăre” și Protocolul-anexă, la sfârșitul conferinței privind regimul navigației pe Dunăre (Belgrad, 30 iulie-18 august).La sfârșitul conferinței de la Belgrad (30 iulie–18 august) privind regimul navigației pe Dunăre, a fost adoptată Convenția privind regimul navigației pe Dunăre, împreună cu cele două anexe și Protocolul adițional. Principiul fundamental al Convenției îl constituia respectarea dreptului popoarelor de a dispune de bunurile lor, în conformitate cu interesele lor, regimul stabilit prin convenție aplicându-se părții navigabile a Dunării de la Ulm la Marea Neagră, urmând brațul Sulina, cu acces la mare prin Canalul Sulina. Prin art. 5 al Convenției a fost înființată Comisia Dunării. Convenția a fost semnată de URSS, Bulgaria, Ungaria, România, Ucraina, Cehoslovacia, Iugoslavia și a intrat în vigoare la 11 mai 1949
Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948 a stat la baza unei recomandări făcute de Comisia Dunării, aceea ca Radio România Actualităţi să transmită zilnic nivelurile apelor fluviului în limbile română, franceză şi rusă.
1949: S-a adoptat în România, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională.

Ziua Naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Hotărârea va fi abrogată în 1990, imediat după victoria revoluției anticomuniste, când se va proclama sărbătoare națională ziua de 1 decembrie .
Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, în România ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică..
1952: A decedat la Bucureşti, omul politic Liviu-Ioan-Ştefan Cigăreanu, doctor în drept, avocat, fost decan al Baroului Timiş şi prefect al Judeţului Timiş-Torontal; ( d.7 decembrie 1875, Turda, Comitatul Turda).

Descendent al Familiei Raţiu de Nagylak (Noşlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul secolului al XIV-lea şi reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. Liviu-Ioan-Ştefan a fost fiul lui Ion şi Ana Cigăreanu. Mama sa a fost sora Protop.
Nicolae-Portos Raţiu, stră-strănepot al Prepoz. Basiliu Raţiu şi strănepot de văr al Dr. Ioan Raţiu.
A fost căsătorit cu Ana Coman, decedată pe 2 iulie 1944. Au avut o fiică, Ana-Angela (Mimi), decedată pe 13 aprilie 1944.
Viaţa sa a fost dedicată emancipării poporului român din Transilvania şi împlinirii Marii Uniri, iar destinul său a fost exemplar pentru noi, urmaşii săi.
După absolvirea liceului la Blaj, unde a participat la difuzarea Memorandului, urmează cursurile Facultăţii de Drept, Universitatea din Cluj (1893-1898), luând parte activă la manifestaţiile de solidaritate cu tribunii din procesul Memorandului.
A fost unul din cei 41 de studenţi exmatriculaţi, înainte de examen, din universităţile austro-ungare, în iunie 1894, din cauza apelului lansat intelectualilor în 5 mai 1894, prima zi a procesului memorandiştilor şi solidarizarea cu comitetul naţional condus de dr. Ioan Raţiu.
După anularea interdicţiei, la intervenţia guvernului român, în Octombrie 1894 s-a reînscris la facultate şi în anul IV de studii s-a transferat la Budapesta.
După absolvire, fiind considerat „persona non grata”, este silit să se auto-exileze ca stagiar la Biserica Alba, Vârşeţ, Banat (acum în Serbia).
În anul 1902 devine doctor în drept al Universităţii din Budapesta şi deschide birou de avocat la Oraviţa.
A fost membru al Partidului Naţional Român din 1894. Ca membru în conducerea Partidului Naţional Român mobilizează românii de pe valea Caraşului pentru participarea la activismul parlamentar.
A participat ca delegat al oraşului Oraviţa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. După împlinirea la 1 Decembrie 1918 a „Unirii cu Ţara”, în anul 1919 se transferă la Timişoara ca avocat şi jurist consult al Uzinelor şi Domeniilor Reşiţa. Competenţa juridică şi social-morală îl impun în elita intelectuală bănăţeană.
Este ales decan al Baroului Timiş, în trei rânduri, în anii 1924, 1927 şi 1937, vicepreşedinte al Uniunii Avocaţilor din România şi prefect al judeţului Timiş-Torontal în guvernarea Partidului Naţional Ţărănesc, 1928-1930.
Încă de la înfiinţarea corpului profesional al avocaţilor, aceştia au fost în primele rânduri ale luptei duse pentru reîntregirea neamului românesc, mulţi dintre acestia făcând parte din rândurile Partidului Naţional Român, din componenţa căruia făcea parte şi elita intelectualilor bănăţeni.
După instaurarea administraţiei româneşti în Banat, printre cei care au ocupat demnitatea de Prefect al Judetului Timiş a fost şi Liviu Cigăreanu. A fost decorat cu Ordinul Coroana României, în grad de ofţer, pentru serviciile aduse Marii Uniri.
În 1939 se retrage din avocatură şi devine notar public iar pe timpul războiului a fost şef de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri.
În locuinţa sa a adăpostit două familii de evrei, iar din 1943, pe nepotul său Mircea-Dimitrie Raţiu, supravegheat de Siguranţa Statului pentru colaborare cu fratele său Ion-Iancu, refugiat politic în Anglia din 1940.
A contribuit la acţiunea de salvare a comuniştilor (Gheorghe Gheorghiu-Dej ş.a.) închişi la Caransebeş, opunându-se predării acestora germanilor, care i-ar fi executat ca spioni ai URSS.
Regimul austro-ungar şi cel totalitar nu s-au încumetat să-l priveze de libertate, pentru criticile publice aduse.
Sub dictatura comunistă instaurată de trupele sovietice, a fost însă arestat, în noaptea din Sâmbăta Paştilor la 15 aprilie 1952, condamnat şi exterminat la vârsta de 77 ani.
A decedat în închisoarea Văcăreşti la 18 august 1952, unde ispăşea o condamnare de 24 luni în colonia de munca (decizia M.A.I. nr.532/1952), pentru activitate în Partidul Naţional Ţărănesc.
Oficial, a murit decimat de enterită dizenteriformă, după patru luni de detenţie şi a fost îngropat într-un loc necunoscut.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Cig%C4%83reanu)

Placă comemorativă așezată pe fațada Colegiului Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda.
1957: A murit la Bârlad, George Tutoveanu, poet idilist, afirmat în publicaţiile sămănătoriste; (născut Gheorghe Ionescu, la 20 noiembrie 1872, in orasul Bârlad).
A fost profesor la „Liceul de Fete” şi la „Şcoala Normală” din Bârlad, revizor şcolar al judeţului Tutova, inspector cultural general la „Casa Şcoalelor pentru Basarabia” (1926-1928), prefect de Tutova (1931-1932), membru fondator al „Societăţii Scriitorilor din România” şi al „Societăţii Literare Academia Bârlădeană”.
În Bârlad, unde a lucrat în învăţământ, din 1903 până la pensionare în 1933, a scos mai multe ziare şi reviste : Făt-Frumos (1904) împreună cu Emil Gârleanu, Florile dalbe(1918), împreună cu Vasile Voiculescu şi Tudor Pamfile, Graiul nostru (1925) publicaţia Academiei Bîrlădene, Scrisul nostru(1925), Moldova (1931).
1966: S-a născut la Arad, solistul Ovidiu Ioncu „Kempes”, liderul trupei „Kempes” şi fostul vocalist al trupelor „Cargo” şi „Rezident EX”.
În 1988, Ovidiu Ioncu este cooptat în Cargo de la trupa Capricorn din Arad, în locul lui Leo Iorga.
Porecla „Kempes” i s-a dat datorită îndemânării în ale fotbalului şi a asemănării cu fotbalistul argentinian Mario Kempes.
Pe 28 martie 2015 a lansat albumul „Regăsire” cu noua lui formaţie denumită de asemenea KEMPES, ca şi porecla artistului.
La puţin timp după lansarea albumului Destin, Kempes are un accident de motocicletă, în care este rănit grav. A urmat un concert în semn de solidaritate ce a avut loc la Sala Polivalentă în care alături de Cargo au cântat Mircea Nedelcu, Berti Barbera, Vali Sterian, Iris, Weinberger şi alţii.
În 2003, după 15 ani de muncă în formaţia Cargo, Ovidiu Ioncu ‘Kempes” emigrează în Australia.
La începtului lui 2012, Ovidiu Ioncu revine în ţară într-un nou proiect: Rezident EX, alături de care cântă doi ani, susţinând o serie de concerte.
Formaţia lansează în 2013 albumul „Alpha”. Pe 23 noiembrie 2013, Ovidiu Ioncu anunţă plecarea de la Rezident EX şi înfiinţarea formaţiei KEMPES, alături de instrumentiştii formaţiei Gothic, cu care a înregistrat albumul „Regăsire”, lansat pe 28 martie 2015 printr-un concert la Berăria H din Bucureşti. Formaţia susţine numeroase concerte în ţară şi în Bucureşti.
1967: S-a născut la Bucureşti poeta Eugenia Ţarălungă. A urmat Facultatea de Tehnologie Chimică (1986-1991), Şcoala Superioară de Jurnalism (1993), Şcoala de radio BBC, Şcoala de televiziune BBC (1993-1994), cursuri de relaţii publice.
Eugenia Ţarălungă scrie o poezie în care limbajul are unul dintre rolurile principale, construieşte ideea, atitudinea, poeticitatea însăşi.
În prezent este redactor de carte la Editura Muzeul Literaturii Române.
A fost, în toamna anului 1988, membră a cenaclului Universitas. Din noiembrie 2014 este membră PEN Club.
1977: S-a născut la Medgidia,în jud.Constanţa, muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf .

A început să înveţe în România, dar pentru a putea studia teologia islamică şi-a continuat şcolarizarea începând din anul 1991 în Turcia. In 1995 a fost admis la Facultatea de Teologie Islamică „19 Mayis” din oraşul Samsun , pe care a absolvit-o în anul 2000.
Din anul 2004 este doctorand în Drept Canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, cu tema tezei de doctorat: „Drepturile omului conform Dreptului Islamic şi Dreptului Canonic”.
La 15 septembrie 2005, in urma alegerilor pentru numirea unui nou muftiu care au avut loc in Sura-Islam (Consiliul Sinodal) din care fac parte 15 clerici, 8 mireni, în urma expirării mandatului de 5 ani al muftiului Bagâş Sanghirai , Iusuf Murat a fost ales imam la vârsta de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani.
Este cel mai tânăr muftiu din România şi a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam.
1997 : A fost stabilită ora oficială de vară.
Prin Ordonanța de Guvern nr. 20/18 august 1997 privind stabilirea orarului de vara și a orei oficiale de vara pe teritoriul României, s-a stabilit orarul de vară, corelat cu orarul de vară practicat în țările Uniunii Europene. Ordonanța a intrat în vigoare la 20 august 1997.
1998: A murit Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio şi de televiziune (născut Iosif Segal), moderatorul “Seratelor muzicale” de la TVR.
Între scrierile sale s-au remarcat: “Seismograf muzical”, “Majestatea sa muzica”, “Muzica si zgomotul lumii”) ; (n. 15.02.1933, Iași).
2016: A murit Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Târgu-Mureş. S-a născut la 29 ianuarie 1940 în Bucureşti, unde şi-a terminat studiile în anul 1962 la Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.
A fost repartizat la Teatrul de Stat din Târgu-Mureş, căruia i-a rămas fidel toată viaţa. Cu decenii mai târziu, îşi amintea de acel eveniment în felul următor: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când îmi aduc aminte de… acea zi de vară a anului 1962, sufletul meu râde, iar gândul îi îmbrăţişează pe toţi cei care au fost acolo, atunci.”

Din anul 1962, de când a absolvit Institutul de Teatru I.L. Caragiale din Bucureşti, a fost actor la Teatrului Naţional Târgu-Mureş şi unul dintre actorii fondatori ai secţiei române.
Pe scena târgumureşeană a interpretat mai mult de 150 de roluri.
Intre anii 1991-1994 a fost director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş.
A fost de asemenea cadru didactic la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş.
În anul 2014 i s-a dedicat o stea omagială în foaierul Teatrului Naţional.
Mihai Gingulescu a fost deputat al primului Parlament liber al României (1990-1991), făcând parte din Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale.
Între anii 1991-1994 a fost directorul general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş, perioadă în care colectivul teatrului a realizat o amplă deschidere spre spaţiul cultural european.
CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
Sfântul Ioan de Rila – ocrotitorul Bulgariei
Sfantul Ioan de Rila (cca. 867 – 946) este cunoscut ca ocrotitor al poporului bulgar si unul dintre cei mai reprezentativi sfinti ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. Sfantul Ioan de Rila a fost unul dintre primii sfinti canonizati dupa increstinarea bulgarilor.
Este atat intemeietorul monahismului bulgar cat si al primului asezamant monahal din Bulgaria, Manastirea Rila.
Sfantul Ioan de Rila s-a nascut la anul 867 in Skrino, la poalele Muntelui Osogovo (Dupnitsa de astazi). A fost contemporan cu Boris I, cu fiul sau Vladimir, Tarul Simeon I cel Mare, si cu fiul celui din urma, Tarul Petru I.

Initial păstor, la varsta de 25 de ani a ales să-si traiasca viata în singuratate si rugăciune.
Sfantul Ioan de Rila a trait in singuratate in mai multe locuri, inainte de a se duce in Muntii Rila, unde si-a petrecut restul vietii.
Sfantul Ioan de Rila era cunoscut, incă din timpul vietii, ca făcător de minuni.
Vestea aceasta s-a raspandit cu usurinta in intreaga tara, ajungand pana in capitala Imperiului Bulgar.
Tarul Petru I a intreprins o calatorie de 120 km, pana in Muntii Rila, pentru a se intalni cu Sfantul Ioan si a lua povatuire duhovniceasca.

Intâlnirea lor este descrisa în detaliu intr-una din „Vietile” Sfantului precum si in “Testamentul” Sfantului Ioan.
Dupa o lunga calatorie , Tarul Petru I a ajuns la locul unde se nevoia Sfantul Ioan, insa sfantul refuza sa-l intalneasca pe imparat in persoana.
Imparatul a trimis un soldat pentru a-i oferi darurile pe care la adusese sfantului. Sfantul Ioan a pastrat numai o mica parte din mancare, si i-a inapoiat tot aurul si celelalte daruri de valoare, spunandu-i tarului ca nu calugarii au nevoie de aur, ci imparatii, pentru a putea apara tara si a-l oferi saracilor.
Cu putin inainte de moartea sa (18 august 946) Sfantul Ioan de Rila si-a scris “Testamentul” ce se pastrea za pna in zilele noastre. La putin timp dupa moartea sa, moastele sale , facatoare de minuni, au fost mutate in Sofia, in timpul lui Petru I.
Dupa ce regele maghiar Bella II a cucerit Sofia in 1183, moastele Sfantul Ioan de Rila au fost trimise in capitala Ungariei, Esztergom, unde au ramas timp de 4 ani, pana in 1187, cand au fost readuse in Sofia.
In anul 1194, Tarul Ivan Asen I a ordonat ca moastele Sfantului sa fie mutate in Veliko Tarnovo, noua capitala.
Supravietuind cuceririi turcesti a orasului din 1393, au fost inapoiate Manastirii Rila in anul 1469 cu permisiunea Sultanului Murad II.


Sfântul Ioan de Rila este reprezentat pe reversul monedei bulgare de o leva incepand cu anul 2002 si de asemenea, chipul său a fost imprimat pe bancnota de o leva.
Este prăznuit la 18 august și la 19 octombrie.
CITIȚI ȘI:
Bibliografie (surse) :
- Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
- Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
- e.maramures.ro ;
- Wikipedia.ro.;
- mediafax.ro ;
- worldwideromania.com ;
- Enciclopedia Romaniei.ro ;
- rador.ro/calendarul- evenimentelor;
- Istoria md.
- istoriculzilei.blogspot.ro;
- CreștinOrtodox.ro;
- Cinemagia.ro.
O ISTORIE A ZILEI DE 24 OCTOMBRIE. VIDEO
24 octombrie, istoricul zilei
Anul 51: S-a născut împăratul roman, Titus Flavius Domitianus; (d.18 septembrie 96).

A fost victorios în campania întreprinsă la Rin in anul 83, împotriva tribului germanic al chatilor, adoptand titlul de Germanicus.
O invazie a dacilor și a aliaților lor în Moesia, soldată cu moartea guvernatorului, îl obligă în anul 86 să intervină personal pe frontul de la Dunăre.
Moesia este împărțită acum în două provincii : Moesia Inferior (în a cărui componență intră și Dobrogea) și Moesia Superior.
Campania inițiată în 87 la nordul Dunării împotriva lui Decebal s-a încheiat cu o înfrângere, iar in anul 88, ofensiva romană marchează o victorie la Tapae și duce la încheierea unei păci de compromis cu Dacia in anul 89.
La 18 septembrie 96, Domițian, ultimul dintre Flavi, cade victimă unei conjurații de palat, organizată de comandantul gărzii palatului și de soția sa, Domitia Longina.
69: În a doua bătălie de la Bedriacum intre cei doi pretendenti la tronul Imperiului Roman,Vitellius si Vespasian, legiunile romane conduse de Antonius Primus, loial împăratului Vespasian, înfrâng forțele împăratului Vitellius. Se fondeaza Dinastia Flavienilor.
996: A murit regele Franței, Hugues (Hugo) Capet.

S-a născut aproximativ in anul 939-941, si a fost Duce al francilor ( dux francorum) din anul 960 pana in 987, și regi ai francilor (987 – 996). Era fiul lui Hugo cel Mare și a printesei Hedwig din Saxonia.
C
Când în anul 987 regele Ludovic al V-lea din dinastia Carolingiana a murit în urma unui accident de vânătoare, in lipsa unor urmași carolingieni direcți, marii nobili francezi l-au ales ca rege pe cel mai puternic dintre ei, Hugo Capet (fr. Hugues), urmaș al lui Robert Capet, cel care cu un secol în urmă asigurase regența în regatul Franței.
Hugo Capet a rămas în istorie ca fondator al dinastiei Capetienilor, care va domni timp de peste opt secole pe tronul Franței, până la 1848 (36 de regi, dintre care Capețieni direcți, un număr de 15 regi).
1260: Se sfințeste în prezența regelui Ludovic al IX-lea al Frantei, marea catedrala din Chartres.

1375: A decedat Valdemar al IV-lea, rege al Danemarcei din 1340 până în 1375.
Nascut in anul 1320, a fost fiul cel tânăr al regelui Cristopher al II-lea al Danemarcei si și și-a petrecut mare parte din copilărie și tinerețe în exil, la curtea , impăratului romano-german Ludovic al IV-lea.

Valdemar a fost proclamat rege al Danemarcei la Adunarea Viborg de ziua St. Hans, pe 24 iunie 1340. Prin căsătoria lui cu Helvig, fiica lui Eric II-lea, Duce de Schleswig , el a controlat aproximativ un sfert din teritoriul Iutlandei de nord.
Sub Christopher al II-lea, Danemarca era în faliment și a fost ipotecată pe bucăți. Valdemar a căutat să ramburseze datoria și să revendice terenurile țării sale.
Prima ocazie a venit împreună cu banii soției sale, Helvig, cu care se căsătorise. Ipoteca din restul Iutlandei de nord a fost plătită de către impozitele colectate de la țăranii din Kongeå.
A obținut nordul Friesland înapoi în 1344, si l-a impozitat imediat pentru a achita datoria pentru sudul Iutlandei..
1537: A murit Jane Seymour, a treia soție a regelui Angliei, Henric al VIII-lea ; (n. 1508 sau 1509).
Regele Henric al VIII-lea s-a logodit cu Jane la 20 mai 1536, a doua zi după execuția cele de-a doua soții Anne Boleyn, și s-a căsătorit cu ea zece zile mai târziu la 30 mai 1536 .
A fost proclamată public regină la 4 iunie. N-a fost niciodată încoronată deoarece la Londra era epidemie de ciumă bubonică.
În luna octombrie 1537, Jane a născut un fiu, mult așteptat de Henric. A fost botezat Edward și urma să devină viitorul rege Eduard al VI-lea.
La numai 12 zile de la nașterea fiului său, Jane a murit de febra puerperala.
A fost înmormântată la Castelul Windsor, fiind singura dintre cele șase soții ale lui Henric care a fost înmormântată alături de el.
1596: Are loc Bătălia de la Keresztes – parte din Războiul cel Lung (1591/1593 – 1606).
Bătălia de la Keresztes (24 – 26 octombrie 1596) – (miniatură otomană) foto preluat de pe: ro.wikipedia.org
Bătălia de la Keresztes a avut loc între 24 – 26 octombrie 1596 la Mezőkeresztes, azi în Ungaria. În această bătălie trupele otomane conduse de sultanul Mehmed al III-lea au înfruntat armatele austriece ale arhiducelui (Erzherzog) Maximilian von Habsburg (Maximilian al III-lea al Austriei), aliate cu trupe transilvănene sub conducerea principelui transilvănean Sigismund Báthory. Bătălia s-a încheiat cu victoria turcilor.
Imediat după această bătălie, în decembrie 1596, domnul muntean Mihai Viteazul a făcut pace cu Imperiul Otoman și a primit steagul de domnie de la Înalta Poartă, în schimbul plății tributului.
1601: A încetat din viaţă astronomul danez de origine suedeză Tycho Brache.
A făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, a urmărit evoluţia cometelor şi a calculat valoarea duratei anului, cu o precizie mai mică de o secundă, valoare care a stat la baza stabilirii calendarului gregorian din 1582; (n. 14 decembrie 1546).
1632: S-a nascut biologul olandez Antonie van Leeuwenhoek; (d. 27 august 1723).
Desi nu el a inventat microscopul, dar a fost primul care l-a folosit .
Provenea dintr-o familie modesta si avea serioase lacune in instruire – comunicarile lui catre Societatea Regala Britanica necesitau o traducere din dialectul olandez vorbit de el.

Este considerat fondatorul științei microbiologiei, dar a avut contributii semnate si la alte stiinte, cum ar fi embriologia, cristalografia si chimia; iar unele din observatiile lui erau atat de precise, incat au putut fi folosite ca baza de interpretare si dupa doua secole.
In 1680, Leeuwenhoek a fost ales in unanimitate membru al Societatii Regale Din Anglia si tot atunci, a devenit si membru al Academiei Franceze de Stiinte.A fost casatorit de doua ori si de tot atatea ori a ramas vaduv. A trait pana venerabila varsta de nouazeci ani.
1648: Este semnată Pacea de la Westphalia, moment care marcheaza sfârșitul Războiului de treizeci de ani.
1725: A murit compozitorul italian Alessandro Scarlatti, considerat fondatorul școlii de operă napolitane; (n.2 mai 1660).

Alessandro Scarlatti a fost un compozitor italian baroc, celebru mai ales pentru operele sale si cantatele de camera. A fost tatal a doi mari compozitori, Domenico Scarlatti si Pietro Filippo Scarlatti.
1795: Teritoriul Poloniei a fost împărţit între Prusia, Rusia și Austria.

Anterior, teritoriul acestei țări mai fuse se împărțit în 1772 și în 1793.
Statul polonez va reapărea pe harta Europei abia la sfârșitul Primului Război Mondial, în 1918.
1812: Războaiele napoleoniene – Bătălia de la Maloiaroslavets, în apropiere de Moscova.
1813: Prin Tratatul de Pace de la Gulistan, Persia pierde intinse teritorii in Caucaz, în favoarea Rusiei.
Razboiului ruso-iranian a durat de la 1804-1813, Iranul recunoscand anexarea de catre Rusia a Gruziei (Georgia), a Azerbaidjanului de Nord si a Daghestanului.
1838: Țarul Rusiei aprobă propunerea Consiliului de stat privind procedura numirii procurorilor judeţeni în Basarabia.
1854: A murit Barbu Iscovescu, pictor şi revoluţionar român de etnie evreiasca;(n. 24.11.1816).

Este foarte cunoscut pentru portretul lui Avram Iancu.
1857: In Anglia este înființat Sheffield F.C., primul club de fotbal din lume.

Clubul este de asemenea cunoscut ca participant la cea mai veche rivalitate fotbalistică. Sheffield F.C. a jucat împotriva echipei Hallam F.C. în primul meci inter-cluburi din lume în 1860.
Acesta a fost cel dintâi meci derby, Derby-ul de Sheffield.
1868 : S-a născut Alexandra David-Néel, explorator belgo-francez
(numele său la naștere era Alexandrine Marie David d. 8 septembrie 1969) a fost un explorator belgico-francez, spiritualist, budist, anarhist și scriitor. Este cunoscută pentru vizita ei din 1924, în Lhasa, Tibet. David-Néel a scris peste 30 de cărți despre religia estică, filozofie și călătoriile sale, inclusiv Magie şi mister în Tibet, care a fost publicată în 1929. Învățăturile ei au influențat pe scriitorii Beat Kerouac și Allen Ginsberg, popularizatorul filozofiei estice Alan Watts și esotericul Benjamin Creme.

A plecat într-o călătorie interzisă, a riscat totul, şi-a părăsit soţul şi s-a aventurat acolo unde niciun european nu mai fusese. Primma Donna Alexandra David-Neel
1882 : S-a născut compozitorul maghiar Imre Kalman, cunoscut pentru operetele “Silvia” (1915), “Contesa Mariţa” (1924) şi “Vioreaua din Montmartre” (1930); (m. 30 octombrie 1953).

1887: S-a nascut Victoria Eugenie de Battenberg, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, regină a Spaniei; (d. 1969).

1891: S-a nascut dictatorul dominican Rafael Trujillo.

A condus Republica Dominicană 30 de ani, eliminand prin violenta orice fel de opoziţie. Sangeroasa sa dictatura a fost curmată de un asasinat, pus la cale si executat de sapte persoane, cu sprijinul agentiei de spionaj americane CIA.
1894: A încetat din viaţă pictorul român Gheorghe Tăttărescu; (n. octombrie 1820, Focșani).

Autoportret
Tăttărescu fost unul din pionierii neoclasicismului în pictura românească.
1901: S-a nascut Gilda Gray, actriță și dansatoare de origine poloneză; (d. 1959).
1912: În timpul Primului război balcanic – Bătălia de la Kumanovo este câștigată de forțele Regatului Sârb, trupele otomane retragându-se în debandadă.
Pe 26 octombrie sârbii au intrat victorioși in Skopje, capitala Macedoniei.
1913: S-a născut baritonul italian Tito Gobbi; (d.5 martie 1984).
1917: Primul război mondial – Se desfașoară între armatele Italiei si cele ale Austro-Ungariei marea bătălie de la Caporetto. Forțele italiene suferă o înfrângere severă, pierzând 300.000 de oameni – dintre care aproximativ 270.000 fiind făcuți prizonieri. Aproape toată artileria italiană a fost capturată.
După Caporetto, aliații au trimis întăriri în regiune șase divizii franceze și cinci britanice și o forță aeriană.
1918: În România guvernul Alexandru Marghiloman demisionează și se formează un nou guvern, prezidat de generalul Constantin Coandă.
Gen. Constantin Coanda
1920: A murit Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria a României; (n. 17 octombrie 1853).

Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha ( n.17 octombrie 1853),a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a Mariei Alexandrovna prințesă de Hessa si imparateasa a Rusiei.
Maria a fost soția printului Albert, duce de Edinbourgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii.
1920: Constantin Brăiloiu, Mihail Jora şi alţi compozitori români de valoare ai timpului înfiinţează Societatea Compozitorilor Români.
George Enescu a fost invitat să accepte titlul de preşedinte de onoare.
De atunci acest organism s–a dezvoltat, pentru ca în anul 1949 să devină Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania.
1922: A murit industriașul englez George Cadbury, renumit pentru fabricile sale de ciocolată; (n. 19.09.1839).

1927: S-a născut popularul șansonetist francez Gilbert Bécaud, supranumit ”Monsieur 100 000 volts”.
A fost unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi francezi, supranumit „Domnul 100 000 de volţi”; (d.18.12.2001).
1929: „Joia neagra”- Crahul Bursei de pe Wall Street.

24 octombrie 1929 a fost in istorie ziua cunoscuta sub numele de „Joia Neagra”.
New York Stock Exchange, cea mai importanta bursa din lume a fost lovita de o scadere catastrofala a pretului actiunilor .
Urmeaza o reactie in lant ca urmare a lipsei de incredere a populatiei in economia americana. Consumul populatiei se micsoreaza, iar criza este transferata rapid in toate colturile lumii. Datele ne-au aratat ca Joia Neagra a fost mai degraba un efect decat o cauza a depresiunii.
Marea Criza nu a fost o afacere de o zi. Inca de pe 5 septembrie, valoarea actiunilor scadea, dupa ce in urma cu doua zile atinsese un nivel maxim. Alte scaderi au avut loc la inceputul lunii octombrie, depreciere descrisa in „Wall Street Journal”-ul acelor timpuri drept o „corectie bine-venita, in conditiile in care unele actiuni cresc, iar altele scad”.
A fost cu siguranţă cea mai mare catastrofă financiară din toate timpurile.
De la instalarea preşedintelui Hoover ( omul ineficient la locul nepotrivit ), patima speculativă făcuse să se urce cursul acţiunilor la sume mult superioare valorii capitalurilor reale.
Pe de altă parte, încă din iunie începuse reducerea producţiei de oţel şi automobile, acumularea de produse industriale în depozite lua proporţii alarmante, ritmul construcţiilor s-a încetinit, numărul şomerilor a crescut de la 1,5 milioane de şomeri în 1929, la 12 milioane de şomeri în 1932 ( din 4 muncitori activi în 1929 unul era şomer în 1932).
În martie 1933 se ajunge la punctul maxim al crizei – numrul şomerilor a ajuns la 17 milioane, in conditiile in care, in acea vreme nu existau asigurări sociale.
Comerţul exterior al SUA s-a redus cu un sfert. Exportul de capital american s-a oprit, vechile investiţii s-au micşorat, valoarea dolarului scade, iar debitorii europeni au încetat plata datoriilor de război conform planului Young.
Crahul bursier din octombrie 1929 se-a reflectat iniţial în prăbuşirea producţiei, investiţiilor, preţurilor şi veniturilor, ca şi a comerţului internaţional, dar şi prin înmulţirea falimentelor şi creşterea vertiginoasă a şomajului .
Dacă interpretarea catastrofei este infinit mai grea decât analiza sa, nu există niciun dubiu că crahul de pe Wall Street ocupă un loc esenţial în procesul de declanşare a crizei , punând în evidenţă slăbiciunile gestiunii americane, ruinând tot sistemul de credit şi lipsind factorii de decizie de posibilitatea unei reacţii eficiente.
Din SUA criza s-a răspândit în lumea întreagă începând cu 1931, prin intermediul schimburilor financiare şi comerciale.
1931: Sangerosul gangster italo-american Al Capone, a fost condamnat la o amenda de 50.000 de dolari și la 11 ani închisoare pentru evaziune fiscală.

1932: S-a nascut Pierre-Gilles de Gennes, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1991; (d. 17.05.2007).

P. G. de Gennes s-a născut la Paris, Franța, în 1932. A absolvit École Normale în 1955. Din 1955 până în 1959, a fost inginer de cercetare la Centrul de Energie Atomică (Saclay), lucrând în principal pe dispersia neutronilor și magnetismul, cu sfaturi de la A. Herpin, A. Abragam și J. Friedel (dr. 1957). În 1959 a fost vizitator postdoctoral alături de C. Kittel la Berkeley, iar apoi a servit 27 de luni în marina franceză. În 1961, a devenit profesor asistent la Orsay și a început în scurt timp grupul Orsay pe supraconductori . Mai târziu, în 1968, a trecut la cristale lichide. În 1971, a devenit profesor la Collège de France și a participat la STRASACOL (o acțiune comună din Strasbourg, Saclay și College de France) privind fizica polimerilor .
Din 1980, a devenit interesat de problemele interfațiale, în special de dinamica umectării . Recent, el a fost preocupat de chimia fizică a aderenței .
PG de Gennes a primit premiul Holweck de la Societatea fizică franceză și britanică; Premiul Ampere, Academia Franceză de Științe; medalia de aur de la CNRS franceză; Medalia Matteuci, Academia Italiană; Premiul Harvey, Israel; Premiul Wolf, Israel; Medalia Lorentz, Academia Olandeză de Arte și Științe; și premii de polimeri de la APS și ACS.
A fost membru al Academiei Franceze de Științe, Academiei Olandeze de Arte și Științe, Royal Society, Academiei Americane de Arte și Științe și Academiei Naționale de Științe, SUA.
1933: S-a nascut Draga Olteanu-Matei, actrita de teatru si film.
Rolurile jucate pe scena marilor teatre din tara, precum si cele din filme celebre i-au adus zeci de premii.

In 2005, UNITER (Uniunea Nationala a Teatrelor din Romania) a recompensat-o cu un premiu pentru intreaga activitate.
Actrita a aparut in aproape 20 de productii cinematografice si nenumarate spectacole de teatru, in comedii precum “Toamna bobocilor” (1975), “Nea Marin miliardar” (1978), “Coana Chirita” (1986) făcând roluri memorabile.
1934: S-a născut Manfred Woerner, fost secretar general al NATO în perioada 1 iulie 1988 – 13 august 1994; (m. 13 august 1994).

1935: Italia fascistă invadează Etiopia,unul dintre păuținele state independente din Africa, stârnind un val de proteste și critici în întreaga lume.
1943: S-a nascut Theodor Stolojan, om politic român, fost prim ministru; (n.Targoviste).
1944: A decedat industriașul francez Louis Renault.

A fost fondatorul imperiului industrial Renault în anul 1899; (n. 12.02.1877).
1945: A fost executat pentru inalta tradare, Vidkun Abraham Lauritz Jonssøn Quisling (n. 18 iulie 1887), ofițer și om politic norvegian, conducător al fasciștilor din această țară.

In 1942, în timpul ocupației naziste a Norvegiei, a fost numit șef al guvernului colaboraționist. După eliberarea tarii, a fost judecat și executat. Numele lui a devenit sinonim cu trădarea de țară și colaboraționismul.
1945: A intrat in vigoare Carta Națiunilor Unite.

La mai putin de doua luni de la incheierea celui de al Doilea Razboi Mondial, Organizatia Natiunilor Unite a decis sa ratifice carta care instituie un sistem de rezolvare pasnica a diferendelor internationale ce prezinta o anumita gravitate si a caror prelungire in timp pune in pericol pacea si securitatea internationala.
Dintre organele principale ale ONU sunt competente sa actioneze pentru solutionarea pasnica a diferendelor internationale: Consiliul de Securitate, Adunarea Generala si, in anumite conditii, Secretariatul General al Organizatiei. Ideea infiintarii Natiunilor Unite a aparut in august 1941, cand presedintele american Franklin D. Roosevelt si premierul britanic Winston Churchill s-au intalnit in Insulele Bermude pentru a-si stabili obiectivele postbelice.
Rezultatul discutiilor s-a concretizat in semnarea ”Cartei Atlanticului”, in care erau precizate o serie de principii pentru mentinerea pacii si securitatii pe plan international.
Cele doua state au recunoscut, printre altele, si dreptul la autodeterminare a popoarelor, precum si libertatea comertului mondial si cooperare economica, renuntarea la uzul de violenta si crearea unui sistem de securitate comun. La inceputul anului 1942 a aparut pentru prima data numele “Natiunile Unite” intr-o declaratie a Aliatilor, prin care 26 de state se obligau sa isi continue lupta impotriva Axei.
Pana la finalul razboiului, alte 25 de state au aderat la Alianta. Cu ocazia unei reuniuni la Moscova, desfasurata in octombrie 1943, Marea Britanie, SUA, URSS si China au precizat ca e necesara crearea unei organizatii internationale care sa mentina pacea mondiala. Un an mai tarziu a inceput sa fie schitata Carta Natiunilor Unite, care va fi apoi elaborata cu ocazia Conferintei de la San Francisco din perioada aprilie-iunie 1945, in prezenta reprezentantilor a 50 de state.
Imediat dupa aceasta a fost semnata, iar in 24 octombrie acelasi an aceasta a fost ratificata.
1946: S-a născut populara actriţa şi interpreta de muzică uşoară si folk, Anda Călugăreanu. A aparut in numeroase spectacole televizate si filme (“Bietul Ioanide”, “O zi la Bucureşti”); (d. Bucuresti,d.15.08.1992).
1948: A încetat din viaţă compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehar; (n. 30 aprilie 1870).

1949 : A fost pusă piatra de temelie a clădirii sediului Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York.

1956: Uniunea Sovietică a invadat Ungaria, aflată în plină revoluţie anticomunistă.
1957: A încetat din viaţă designerul de moda francez Christian Dior; (n. 21 ianuarie 1905).
1960: La cosmodromul sovietic de la Baikonur a avut loc cea mai mare catastrofă din istoria construcţiei mondiale de rachete.
In urma exploziei unei rachete militare sovietice (R – 16), au murit aproximativ 100 de oameni.
1966: S-a nascut la Saratov, in URSS, Roman Abramovici, om de afaceri miliardar rus, patronul echipei de fotbal Chelsea F.C. din Anglia.
Abramovici este al 3-lea cel mai bogat om din Rusia și al 50-lea din lume conform listei Forbes 2010 cu o avere estimată la 11.2 miliarde $.
Până în iulie 2008 a fost guvernator al districtului autonom Ciukotka, o regiune slab populată situată în nord-estul extrem al Rusiei, aproape de Alaska.
1970: Marxistul Salvador Allende este ales în funcția de președinte al Republicii Chile.

1973: Se încheie Războiul de Yom Kippur, Israelul şi Egiptul semnând un acord de încetare a focului.
1974: A murit renumitul violonist ucrainian ; (n. 1908).

1983: A murit Elie Carafoli, inginer român, fondator al școlii românesti de aerodinamică, membru al Academiei Române;(n.15.09.1901).

A proiectat împreună cu francezul L. Virmoux primul avion de vânătoare românesc, construit în 1930, de Industria Aeronautică Română – Braşov; a publicat “Tratat de aerodinamică”, considerat o operă clasică în domeniu).
1990: Pedeapsa cu moartea este declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a Ungariei.
1991: A murit producatorul de filme si scriitorul (Star Trek); (n. 1921).

1999: În Tunisia, Zine El Abidine Ben Ali a fost ales președinte. A fost al doilea președinte al Tunisiei din 7 noiembrie 1987 până în 14 ianuarie 2011.
La data de 14 ianuarie 2011, in urma unei revolte populare, s-a refugiat în Arabia Saudita, unde a primit azil politic.
1999: La Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti, a avut loc primul transplant de cord din România, după 31 de ani de la premiera profesorului Christian Bernard, într–un spital din Africa de Sud, în 1968.

Intervenţia a început la 20,30 şi a durat 4 ore. Echipa de medici a fost condusă de dr. Şerban Brădişteanu .
2001: A decedat Guy Schoeller, editor francez, „părintele” editiilor populare de carte « Bouquins » si director al revistei Femmes d’aujourd’hui.“; (n.11 iulie 1915 in Alsacia).

A fost casatorit cu romanciera Francoise Sagan din 1958 pana in 1960.
2003: A avut loc ultimul zbor al unui avion supersonic de pasageri Concorde de la New York la Londra.
Decizia a fost luata ca urmare a unui grav accident, care s-a petrecut pe 25 iulie 2000.
A fost singurul accident cu victime al acestui tip de avion. Potrivit anchetei oficiale condusă de Biroul de investigare al accidentelor din Franța (BEA), accidentul a fost cauzat de o lamelă de titan, parte a unui invertor de putere , căzut de la avionul DC-10 al companiei Continental Airlines ce decolase cu circa 4 minute mai devreme. Acest fragment metalic a cauzat explozia unui cauciuc al trenului de aterizare stâng.

O bucată din cauciucul explodat a lovit rezervorul de combustibil și a rupt un cablu electric. Impactul a cauzat o undă de șoc hidrodinamică care a fisurat rezervorul în apropierea zonei de impact. Această fisură a provocat o pierdere masivă de combustibil care s-a aprins de la cablurile avariate care produceau scântei. Echipajul a oprit motorul numărul 2 în urma alarmei de incendiu, dar nu au putut să ridice terenul de aterizare, îngreunându-se ascensiunea aparatului. Rămas fără putere, avionul a intrat în picaj, prăbușindu-se într-un hotel din Gonesse.
Au murit toți cei 100 de pasageri, 9 membri ai echipajului și 4 persoane la sol.
2013: A decedat cântărețul spaniol Manuel García Escobar (n. 19 octombrie 1931), mai bine cunoscut ca Manolo Escobar.
De asemenea, a lucrat ca actor în mai multe filme muzicale.

Hit-urile sale includ cantecele El
Porompompero, Mașina mea, ș.a.
2016 : A decedat cântărețul pop american Bobby Vee ; (n. 1943).
2016: A murit Jorge Batlle Ibáñez , om politic uruguayan, fost președinte al acestei țări (2000-2005): (n. 1927).
2017 : A decedat Fats Domino , renumit pianist și compozitor american (n. 1928) .
2017: A murit Girija Devi , cântăreață indiană clasică; (n. 8 mai 1929).

2018: A decedat cântărețul și compozitorul american Tony Joe White; (n. 1943).
24 octombrie este Ziua Organizaţiei Naţiunilor Unite (data intrării în vigoare a Cartei ONU în 1945, care este sărbătorită din anul 1948).
– In Zambia este Ziua Independenţei (1964).
Fostul protectorat Rhodesia de Nord, a devenit independent în urma unui act al Parlamentului Marii Britanii, cu efect de la 24 octombrie 1964, dată la care această posesiune britanică s-a numit Republica Zambia.
Zambia este un stat situat în partea central sudică a Africii și are următorii vecini: la nord – Republica Democrată Congo la nord-est – Tanzania la est – Malawi la sud – Mozambic, Zimbabwe, Botswana la vest – Angola

Țară fără ieșire la mare, Zambia are o suprafață de 17.094.130 km2 și o populație care se cifra în 2017 la 17.094.130 locuitori.
Capitala este orașul Lusaka a cărui populație era estimată în 2018 la 2,5 milioane locuitori.
CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
Sfântul Mare Mucenic Areta și Sfânta Muceniță Sebastiana

Sfântul Mare Mucenic Areta și Sfânta Muceniță Sebastiana – Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro
Sfântul Mare Mucenic Areta a fost eparhul cetatii Nagran din sudul Arabiei in timpul imparatului Iustin (sec. V).
A dobandit moarte muceniceasca, in anul 523, impreuna cu alti patru mii de crestini, preoti, monahi, monahii, barbati, femei si copii, cand paganul Dunan a pornit razboi impotriva acestei cetati.
Sinaxarul aminteste faptul ca desi Areta era atat de inaintat in varsta incat nici nu putea umbla, acesta a intarit prin cuvant pe cetatenii cetatii in credinta in Hristos.
Tot astazi facem pomenirea:
– Sfintei Mucenite Sebastiana;
– Sfintilor Marcu, Sotirih si Valentin;- Sfantului Acachie;
– Sfantului Mucenic Nerdon;
– Sfantului Proclu, Patriarhul Constantinopolului.
VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY
Bibliografie (surse):
- Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
- Crestin Ortodox.ro;
- Alexandru Vianu – Istoria Sua, Ed. Ştiinţifică, 1973;.
- emaramures.ro;
- Istoria.md;
- Istoricul zilei blogspot.com;
- Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
- Wikipedia.ro
- http://www.RADOR.ro.