CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Eroii Marii Uniri exterminaţi în închisorile comuniste. VIDEO

 

 

Cea mai spectaculoasă „realizare” a sistemului comunist a fost represiunea, care a atins dimensiuni înspăimântătoare, un malaxor de vieţi omeneşti, implacabil şi necruţător cu ajutorul căruia comunismul a reuşit să se menţină ca regim politic în România cinci decenii, timp în care a operat o urâţire a interiorităţii naţionale şi personale ce se dovedeşte greu de remediat.

Instaurată după model sovietic şi de către cadre sovietice Securitatea, braţul înarmat al partidului va fi dublată de Miliţie, o altă instituţie represivă care la nivelul comunelor şi satelor va prelua prerogativele Securităţii .

În primii ani cadrele de Securitate vor fi formate în cea mai mare parte din oameni proveniţi de la periferia vieţii sociale, ajutaţi de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea şcolite la Moscova. Dacă în anii ’45 -’60 tortura şi bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea şi delaţiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puţin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deşi puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziţia ocupată, aparatul Securităţii devenea şi el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populaţie creştea şi ea

La scurtă vreme după ocuparea României de sovietici, în 1944, şi instaurarea comunismului (care a devenit evidentă şi n-a mai lăsat loc nici unei iluzii în 1946, când s-au falsificat alegerile), numeroşi intelectuali şi oameni politici români au fost arestaţi de autorităţile comuniste instalate la conducerea ţării de ocupantul sovietic.

Ei au fost anchetaţi şi torturaţi, au făcut ani mulţi de închisoare (în unele cazuri, fără judecată), au avut parte, ca deţinuţi politici, de un tratament barbar şi de umilinţe greu de imaginat, şi-au ruinat sănătatea (iar unii dintre ei au murit, în timpul detenţiei sau imediat după eliberare).

Cei care au ieşit din închisoare şi-au petrecut alţi ani cu domiciliu forţat sau au trăit o lungă perioadă asemenea unor proscrişi, urmăriţi de Securitate şi supuşi interdicţiei de a publica.

Tragedia care s-a abătut asupra elitelor acestui popor a fost trăită de o ţară întreagă. După estimările istoricilor, în România, în perioada 1944-1964 au fost întemniţaţi, din motive politice, între 1.000.000 şi 2.000.000 de oameni.

Dintre ei, datorită regimului de exterminare din închisori şi lagăre, au murit între 200.000 şi 500.000. Cifrele oscilează în funcţie de modul de calcul (unii istorici iau în considerare numai arestaţii din România, alţii îi au vedere şi pe românii deportaţi din Basarabia în Siberia, unii se referă la deţinuţii politici morţi în închisori, alţii şi la cei care au murit după ispăşirea pedepsei, ca urmare a maltratării din timpul detenţiei etc.).

Oricum, se poate vorbi de un dezastru de mari proporţii al civilizaţiei româneşti.

Represaliile au fost îndreptate cu precădere împotriva oamenilor de valoare din toate domeniile, selectarea lor explicându-se printr-o viscerală ură de clasă a indivizilor de joasă extracţie veniţi la putere, dar şi prin existenţa unui plan secret al forţei de ocupaţie de distrugere a oricărei forme de rezistenţă şi de mankurtizare a unui întreg popor.

Soarta lor impresionează în mod deosebit prin contrastul  dintre respectul de care ei erau înconjuraţi prin tradiţie în ţara noastră şi înjosirea de care au avut parte, în timpul comunismului, fără nici o vină reală.

Arestările  s-au desfăşurat practic fără întrerupere timp de aproximativ douăzeci de ani (1944-1964). S-au remarcat însă două „valuri” de arestări, primul între 1946 şi 1953 (de la scoaterea în afara legii a PNŢ), adevăratul câştigător al alegerilor din 1946, şi până la moartea lui Stalin), iar al doilea în anii 1956-1959 (ca reacţie la revolta anticomunistă din Ungaria din 1956 şi ca dovadă de fidelitate a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej faţă de Moscova, în împrejurările retragerii trupelor sovietice din România în 1958).

 

 

 

Surse:

  www.memorialsighet.ro; romanialibera.ro;

 Alex. Ştefănescu – http://www.romlit.ro/scriitori_arestai_1944-1964

 

 

Publicitate

11/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre psihologia poporului român. VIDEO

 MOTTO: 

 

 

„Nimic nu este mai şocant decât să vezi ca ceea ce ai crezut tu a fi rodul unei gândiri originale, proprii, este de fapt doar o redescoperire prin metode empirice a ceea ce alţii au stipulat deja cu multe zeci de ani in urmă.. Sau sute…!”

Asta mi s-a intâmplat când am început sa citesc „Psihologia poporului român” a lui Constantin Radulescu-Motru

 

 

Gustave Le Bon - Legile psihologice ale evolutiei popoarelor -

 

 

Savantul român C-tin Radulescu-Motru, a fost unul din cei mai de seama filosofi români din perioada interbelică, un gânditor cu formaţie enciclopedică, dar şi un remarcabil dascăl şi promotor al noului , în educaţia românească şi invăţământ.

După ce  a urmat studiile în Germania împreună cu marele psiholog Wilhelm Wundt, în  1893 , el şi-a susţinut lucrarea de doctorat cu tema : “Evolutţa cauzalitaţii naturale la Kant”.

A întemeiat în  România, Societatea de filozofie precum şi Revista de filozofie (1923-1943).

În lucrarea sa „Psihologia poporului român”, el a incercat să explice însuşirile sufleteşti ale poporului român, menţionand faptul ca la baza acestora se regăsesc trei factori principali: fondul biologic ereditar al poporului,mediul geografic şi caracterele instituţionale dobândite odată cu progresul istoric.

El scria că există o psihologie a popoarelor, aşa cum există şi o psihologie a indivizilor.

Dacă ultima face obiectul unor vechi şi laborioase cercetări, concretizate în nenumărate tratate, psihologia naţiunilor e mai puţin vizibilă, probabil din cauza dificultăţii de a defini şi sistematiza elementele comune unui întreg popor.

Ţine de istoria mentalităţilor felul în care percepem o anumită etnie şi, în cadrul ei, propria cultură, lecturile, călătoriile, experienţele personale joacă un rol primordial.

Exactitatea germană, flegmatismul englezesc, romantismul francez, spiritul practic al americanilor reprezintă tot atâtea poncifuri, inculcate de generaţii în modul nostru de percepţie.

Concretizând, şi poporul român îşi are caracteristicile lui sufleteşti, şi este meritul marelui nostru sociolog Dumitru Drăghicescu de a le fi definit şi sistematizat într-o carte celebră, „Din psihologia poporului român”, publicată în 1907, la Paris.

Urmând raționamentul savantului german Wilhelm Wundt, întemeietorul etnopsihologiei, psihologia poporului român nu este, pentru Dumitru Drăghicescu, decât „răsfrângerea în noi a evenimentelor istorice şi sociale cele mai însemnate”.

Şi nu este deloc întâmplător faptul că acum mai bine de o sută de ani, într-o altă perioadă confuză a istoriei naţionale, sociologul român identifica în lucrarea sa un mediu foarte apropiat de cel de astăzi:  

„În epoca de tranziţie în care ne aflăm, ne găsim într-o atmosferă psihologică şi socială plină de anarhie, foarte complexă, haotică”.

După definirea metodică a bolilor naţiei, concluzia sa e cutremurătoare: 

„Nepăsarea şi fatalismul, rod al celor câteva trăsături mai de seamă ale istoriei noastre şi ecou adesea al înrâuririi Orientului, sunt notele cele mai limpezi şi lămurite ce se pot desprinde în sufletul şi caracterul nostru”.

Argumentele sale vin din numeroasele reflecţii şi descrieri ale călătorilor străini pe meleaguri româneşti, din mulţimea de episoade istorice semnificative, şi ele întregesc portretul puţin măgulitor, dar realist, pe care Dumitru Drăghicescu îl face neamului din care se trage.

Pe măsură ce ştiinta a avansat, s-a dovedit şi vanitatea teoriilor egalitariste, demonstrându- se că abisul mental, creat în trecut în sânul indivizilor şi raselor, nu putea fi acoperit decât prin acumulări ereditare foarte incerte.

Psihologia modernă, alături de lecţiile dure ale experienţei, a demonstrat că instituţiile şi educaţia care se potrivesc în cazul anumitor indivizi şi popoare, pot fi dăunatoare altor indivizi si popoare.

Însă nu stă deloc în puterea filosofilor să distrugă ideile care s-au impus în lume, atunci când recunosc faptul ca acestea sunt eronate.

Ca un fluviu care nu ţine seama de diguri atunci când se revarsă din cauza inundatiilor, ideile îşi continuă parcursul devastator şi nimic nu le poate încetini evoluţia. 

 

 

 

Imagini pentru Constantin Rădulescu-Motru photos

 

 

Foto:  Savantul Constantin Rădulescu-Motru (n. 15 februarie, 1868, Butoieşti, judeţul Mehedinţi – 6 martie, 1957, Bucureşti), a fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician şi preşedinte al Academiei Române, între anii 1938 – 1941.

 

 

 

 

13/06/2017 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Divorturi bizare din motive si mai bizare…VIDEO

 

MOTIVE BIZARE DE DIVORT.VIDEO

De la amante și până la curățenie excesivă. De la mâncare și până la papagali…

Femeia care a divorțat pentru că soțul făcea prea multă curățenie

O femeie din Germania a divorțat de soțul ei, pentru că “se săturase” ca el să facă mereu curățenie prin casă.

Femeia a rezistat în căsnicie timp de 15 ani, vreme în care soțul ei insista să facă totul: de la spălatul vaselor, ștersul prafului și până la rearanjarea constantă a mobilei.

Ceea ce a pus capac situației a fost când soțul a dărâmat un zid al casei și l-a reconstruit pentru că acesta era prea murdar.

O nemtoaica de 83 de ani, a divorţat de sotul ei mai tanar cu doi ani, după 60 de ani de casatorie, pentru ca l-a prins facand sex cu amanta sa mai tinerica cu 30 de ani,la locul de muncă.

Motiv de divort in Franta: Avocatul reclamantei : „Clienta mea nu-l mai putea suporta pe parat, care o batea, si asta n-ar fi durut-o prea tare, dar enervant era faptul ca paratul lasa intentionat apa deschisa la baie, ca sa inunde casa, si astfel clienta mea se certa cu toti vecinii din cauza lui”.

De ce se divorteaza in China:

„Domnule judecator, vreau sa rup casatoria cu acest barbat, deoarece se duce noaptea in garaj si imi zgarie bicicleta cu o agrafa de par, ceea ce reprezinta un conflict dramatic”.

Alta chinezoaica a divorțat pentru că așa i-a zis papagalul ei..

În 2001, o femeie din China a intentat divorț împotriva soțului ei, după ce animalul lor de companie, un papagal, l-a dat de gol pe bărbat, care avea o aventură cu altă femeie.

Femeia a suspectat că ceva e în neregulă după ce papagalul a învățat câteva cuvinte, auzite din conversațiile telefonice secrete ale soțului ei către amanta sa, când s-a întors acasă după o luna, timp în care își vizitase părinții.

Cuvintele învățate de papagal erau: “Divorț”, “te iubesc” și “ai răbdare”, pe care le repeta mereu.

Bărbatul care a divorțat pentru că soția era prea timidă.

Un bărbat din Taiwan a divorțat de soția sa pentru ca aceasta era prea timidă, și refuzase să-și “consume” căsnicia chiar și după un an de zile de la nuntă.

Până la urmă, femeia a acceptat să semneze un contract prin care era de acord să se culce cu soțul ei, însă doar în scopul procreării și i-a cerut să doarmă separat.

Cu toate acestea, ea nu și-a respectat promisiunea, iar după un an de așteptare, bărbatul a cerut divorțul.

A divorțat pentru că soțul a încercat să îi vadă fața.

O femeie din Arabia Saudită a cerut să divorțeze în 2008 pentru că soțul ei a încercat să îi vadă fața după 30 de ani de căsnicie.

Într-o noapte bărbatul, macinat de curiozitate a încercat să îi ridice vălul de pe față pentru a vedea cum arată.

A fost o greșeală pe care sigur nu o va mai repeta, fiindcă femeia s-a trezit și a fost atât de suparată încât i-a cerut divorțul.

Numarul buclucas 13 ,motiv de divort : „I-am spus ca, daca va mai racola si o a 13-a amanta, atat eu cat si el fiind supersitiosi si cu credinta in Dumnezeu, il parasesc. El nu m-a ascultat si l-am vazut cu Ea!

El mi-a spus ca, de fapt, e a 14-a si ca mi-a ascuns una pe parcurs, dar eu nu-l cred, minte. E abia a 13-a, si acest numar fatal a ruinat casnicia noastra !”.

Un indian a fost acuzat de adevărata nevastă că s-a dus la tribunal şi a obţinut divorţul folosind o altă femeie…

Sotia a aflat că a „divorţat” în momentul în care Sanjib Saha i-a cerut să părăsească locuinţa.

În cele din urmă, adevărul a ieşit la iveală, iar tribunalul din Calcutta a suspendat divorţul. „Acest caz arată lacunele sistemului nostru de justiţie”, a afirmat avocatul Kaushik Chanda.

Un lider religios din Nigeria a acceptat să divorţeze de 82 de neveste din cele 86 pe care le avea, după ce un ordin islamic special a fost emis în acest sens.

 Mohammadu Bello Abubakar (84 de ani) a fost obligat să rămână doar cu patru neveste, aşa cum cere Coranul.

A divorțat pentru că soțul și-a pus extensie de penis.

Un bărbat din Rusia a fost părăsit de soția sa, după ce extensia de penis i s-a rupt în timpul unei partide de sex.

Grigori Toporov, în vârstă de 47 de ani, apelase la medici pentru a-și mări penisul, deoarece nu făcea față cerințelor soției sale în pat.

Și-a părăsit soția pentru că îl forța să mănânce tort

Un bărbat din Japonia și-a părăsit soția pentru că aceasta îl obliga să mănânce tort la fiecare masa.

“Tort de fructe, de ciocolata, de caramel, de toate, dupa fiecare masa. Ma simteam ca si un cos de gunoi al unei cofetarii”, a spus sotul.

O americanca fara inima: „Onorata instanta, iata un fapt care dovedeste cat de cainoasa este parata cu clientul meu: odata, cand acesta se simtea rau si a rugat-o pe parata sa se ridice de pe scaun, in metrou, si sa-i cedeze locul, el fiind in suferinta, aceasta l-a facut porc si i-a intors spatele, coborand la prima statie, ceea ce reprezinta un afront in public”.

Soțul care și-a adus mama în luna de miere.

Sotul Mariannei, o tânără din Italia, și-a adus mama cu el în luna de miere.

Cuplul și soacra și-au petrecut trei săptămâni în Franta, după care femeia a cerut divorțul, spunând ca soțul ei are un atașament emoțional exagerat față de mama lui.

Și-a pierdut soția la un joc de poker.

Un bărbat din Rusia și-a pierdut soția într-un pariu la un joc de cărți, după ce a ales să o pună pe ea drept miză în loc de bani.

Acesta, însă a pierdut, iar când oponentul său a venit acasă la el să își ia premiul, soția sa, Tatiana, a fost atât de suparată încât a divorțat de el și a început o relație cu bărbatul care o câștigase la jocul de cărți.

După un timp, chiar s-a căsătorit cu acesta, iar acum se declaraă fericită…

O  femeie inginer din Egipt trebuit să să divorţeze de soţul ei, după ce acesta a refuzat in mod repetat să faca baie în prima lună a căsătoriei lor.

Surprinsa, soţia cerut sfatul medicului care i-a spus că, deşi există cazuri de fobie la apa,aceasta nu ar trebui sa-l împiedice pe sotul ei sa se ingrijeasca de igiena sa corporala.

Omul a refuzat să divorţeze de ea, astfel încât soţia a trebuit să se adreseze Tribunalului pentru a obtine o hotărâre judecătorească.

 Andrea McMillan (34 de ani) din Marea Britanie a cheltuit nu mai puţin de 4.000 de lire sterline pentru o nuntă exotică pe o plajă din Cuba, dar nimic n-a putut-o opri să nu-şi părăsească proaspătul soţ , pentru un barman care i-a servit la petrecere.

Degeaba şi-a rugat Andrea logodnicul să nu mai facă nunta. „N-am mai fost în stare de nimic după ce l-am văzut pe Jose Miguel. Carl mi-a spus că nu e vorba despre dragoste, ci despre emoţiile de dinaintea nunţii”, a povestit femeia, citată de cotidianul The Sun.

La întoarcerea în Marea Britanie, femeia a depus actele de divorţ şi a fugit înapoi în Cuba, în braţele iubitului.

La rândul său, Jose şi-a părăsit soţia şi a facut formalitatile pentru a i se aproba sa se mute în Regatul Unit. 

Un bărbat și o femeie din Serbia s-au despărțit, după ce au aflat că ei formau un cuplu și pe Internet.

Cei doi se confruntau cu probleme matrimoniale și începuseră să flirteze pe chat fără ca vreunul să știe că de fapt picaseră unul în plasa celuilalt.

În discuțiile lor, el o numea „Zahăr” iar ea „Prințul satisfacției”. Ei își povesteau absolut orice, iar la un moment dat au decis să se întâlnească…

Un cuplu cambodgian, si-a tranşat, la propriu, locuinţa conjugală.

Cei doi, după un mariaj de aproximativ 40 de ani, şi-au tăiat pe din două casa cu ferăstrăul, jumătate rămânând soţiei, iar cealaltă – evident – soţului.

Acesta din urmă a ţinut să-şi ducă partea lui de casă la capătul opus al satului Cheach.

Surse: ARENA md. ; elle. ro; oddee. com; travelpod. com;  hazlii.net/top

19/09/2015 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: