Academia Română : „Nu este nevoie să se inventeze limbi pentru apărarea identității”.

 

 

 

• În contextul respingerii de către Parlamentul de la Chișinău a denumirii corecte a limbii de stat a Republicii Moldova in proiectul de lege constituţională care prevede redenumirea limbii de stat în Constituţia Republicii Moldova din „moldovenească” în română, Academia Română și-a reafirmat poziția sa, susținută încă de la înființarea instituției în urmă cu 152 de ani, anume că limba vorbită de români – dincolo de numele lor regionale firești de moldoveni, transilvăneni, bănățeni, olteni, munteni etc, este aceea de limba română.
  

Academia Română: „Suntem convinși că adevărul filologic și istoric va birui și în R Moldova.”

 

Comunicatul Academiei Române:

„În contextul respingerii recente (1 noiembrie 2018) de către Parlamentul de la Chişinău a denumirii corecte a limbii de stat a Republicii Moldova, Academia Română îşi reafirmă poziţia sa, susţinută încă de la înfiinţarea instituţiei în urmă cu 152 de ani, anume că limba vorbită de români – dincolo de numele lor regionale fireşti de moldoveni, transilvăneni, bănăţeni, olteni, munteni etc. – este aceea de limba română, la fel cum limba vorbită de germani şi de germanofoni se cheamă germană, deopotrivă în Germania, Austria ori Elveţia, şi la fel cum limba vorbită de francezi şi francofoni se cheamă pretutindeni franceză, din Franţa şi Belgia, până în Canada, şi din Elveţia până în Senegal.

Opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi şi istorici argumentează fără putinţă de tăgadă identitatea lexicală, morfologică şi sintactică a limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova cu limba română şi semnalează situaţia neconcordantă cu adevărul a denumirii în mod diferit a aceleaşi realităţi lingvistice, din considerente de altă natură decât ştiinţifică.

Între cei dintâi apărători ai numelui corect al poporului nostru, acela de poporul român, şi al numelui ştiinţific al limbii noastre, acela de limba română, s-au situat marii învăţaţi moldoveni, începând cu Miron Costin şi Dimitrie Cantemir şi ajungând până la Eugen Coşeriu şi la savanţii autentici de astăzi de pe malul stâng al Prutului.

Principala misiune a Academiei Române, încă de la înfiinţarea sa în 1866, a fost, este şi va rămâne întotdeauna cultivarea şi promovarea limbii române, în interiorul şi dincolo de graniţele României, ca formă de apărare a fiinţei naţionale şi ca factor de coeziune spirituală.

Susţinem cu fermitate  şi hotărâre orice demers care vine în sprijinul susţinerii limbii noastre româneşti şi dorim să apreciem în acest context, încă o dată, activitatea energică şi neobosită a colegilor noştri membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nu este nevoie să se inventeze limbi pentru apărarea identităţii.

Suntem convinşi că, până la urmă, adevărul filologic şi istoric va birui şi în Republica Moldova şi că autorităţile vor pune de acord Constituţia ţării cu realitatea,” scrie Infoprut.

Precizăm că la 1 noiembrie proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova privind schimbarea limbii de stat din moldovenească în română nu a fost inclus pe agenda forului legislativ.  Inițiativa de introducere, lansată de liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Tudor Deliu, a fost votată doar de 21 de deputaţi liberal-democraţi, liberali şi popular-europeni prezenţi la şedinţă.

 

 

CITITI SI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/21/ziua-de-21-noiembrie-in-istoria-romanilor/

Publicitate

Final de Revolutie Portocalie.Ucraina a votat pentru un nou presedinte.

Luni, 18 Ianuarie 2010 alegatorii ucraineni au votat ieri in primul scrutin prezidential de dupa Revolutia Portocalie din 2004. Votul, care a pus capat presedintiei liderului revolutiei, Viktor Iuscenko, va avea consecinte asupra modului in care tara vecina va reusi sa se extraga din situatia economica extrem de dificila, agravata de criza mondiala si de conflictele politice din ultimii cinci ani.

Asa cum apreciaza majoritatea expertilor, dar si sondajele de opinie, confruntarea in cel de-al doilea tur de scrutin ar urma sa aiba loc intre candidatul prorus Viktor Ianukovici – adversar al Revolutiei Portocalii – si premierul Iulia Timosenko, fosta figura importanta a protestelor de acum cinci ani, pe care astazi le califica insa drept „o sansa ratata”. Actualul sef al statului, Viktor Iuscenko, liderul Revolutiei Portocalii, al carui mandat a dezamagit ucrainenii, a pornit practic cu sanse nule la scrutinul de ieri.
Potrivit unui sondaj realizat la inceputul lunii ianuarie de Institutul International de Sociologie din Kiev, Ianukovici era creditat cu doua saptamani inaintea votului cu 39% din intentiile de vot in primul tur, iar Timosenko – cu 23%. Acelasi sondaj ii oferea lui Ianukovici un avans similar, de circa 14%, si in turul al doilea, programat pentru 7 februarie.
Rezultatul estimat pentru cea de-a doua runda de scrutin ramane insa numai orientativ. In afara numarului ridicat al alegatorilor indecisi (estimat la aproximativ 20% din electorat), analistii subliniaza ca Timosenko, notorie pentru combativitate, poate recupera avansul adversarului sau. sansele lui Timosenko constau in aliantele cu candidatii iesiti din cursa, dar si in diferenta clara dintre talentele sale de orator si cele ale lui Ianukovici.
Oricare va fi invingatorul final al cursei pentru presedintia Ucrainei, acesta va avea sarcina grea de a reface economia, afectata dur de criza economica. Kievul se afla de mai bine de un an sub sustinerea financiara a Fondului Monetar International, care a suspendat insa asistenta financiara din cauza masurilor populiste luate de autoritati inaintea alegerilor.

Campania a fost marcata de scandaluri, de acuzatii reciproce dure si de suspiciuni de frauda. Dupa ce, in ultima saptamana de dinaintea votului, premierul Timosenko l-a acuzat pe Ianukovici ca pregateste fraudarea alegerilor, sambata si duminica a venit randul sustinatorilor acestuia sa acuze tabara sefului Executivului de nereguli.

La Donetk, bastion al lui Ianukovici, autoritatile locale au acuzat sambata 379 de georgieni sositi in tara in ultimele zile ca vor sa provoace tulburari in favoarea lui Timosenko – o acuzatie cu efect in randul alegatorilor prorusi, influentati de conflictul ruso-georgian din 2008. Purtatorul de cuvant al presedintelui georgian, Mihail Saakasvili, a declarat vineri ca Tbilisi nu sustine nici un candidat.

R.l.online