CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Răscoale armate în Rusia post sovietică

  

 

 

 

 

 



 

 

 

 

 

 

La sfârșitul anilor 90, Rusia stătea pe marginea  prăpastiei. Mai multe răscoale nereușite avuseseră loc în țară, iar teama elitei conducătoare în fața revoltelor populare a constituit unul dintre motivele aducerii pe tronul  lui Boris Elțin a locotenent-colonelulului FSB (fost KGB), Vladimir Putin, scrie publicația de limbă rusă http://ttolk.ru/

Până în 1997, politica tandemului de atunci al liberalilor și oligarhilor  a provocat o opoziție populară activă. Minerii , conduși din umbră de Boris Berezovsky au început să blocheze căile ferate. Alți muncitori le-au urmat exemplul.

În 1997, la Krasnoiarsk  în timpul tulburărilor de la o fabrică militară de constructoare de mașini, sute de muncitori au blocat strada principală a orașului timp de câteva ore.

Exact aceeași acțiune a avut loc și la Volgograd, unde muncitorii metalurgiști ai fabricii Krasnîi Oktiabr, care nu mai primiseră salariile de 7 luni, au blocat strada principală și alte străzi ale orașului, paralizând aproape complet traficul. Metalurgiștilor li s-au alăturat și muncitorii altor fabrici.

Și în Karelia, timp de 7 ore, traficul pe autostrada Sankt Petersburg – Murmansk a fost blocat de medicii și profesorii care nu își primiseră salariile de luni de zile. Și au mai existat în acea perioadă o mulțime de astfel de cazuri .

 În iunie-iulie 1998, generalul Lev Rohlin. a planificat organizarea unei  lovituri de stat militare și mai multe divizii ale armatei erau gata să participe la acest puci sub comanda sa.

Colonelul Nikolai Batalov, asociatul lui Rohlin, a declarat ulterior că trupele din districtul militar din Caucazul de Nord, precum și diviziile Taman și Kantemirovskaia din districtul militar  Moscova, erau pregătite să ocupe Moscova, însă ofițerii veterani ai războiului din Afganistan și Cecenia au refuzat să verse  sângele conaționalilor lor, astfel încât acțiunea a eșuat.  

La 3 iulie 1998, Rohlin a fost ucis în împrejurări misterioase la casa sa, iar împrejurările acestei crime nu au fost elucidate nici până în ziua de azi. 

Puțin mai târziu, în Rusia aveau să aibă loc două răscoale armate, dar la o scară mai mică decât a celei inițiată de  Rohlin.

În august 1998, un maior pensionar de 40 de ani, Andrei Sergeevici Mandrik, care lucra  în cadrul  unei cooperative legumicole din Turmakly (regiunea Omsk) a procurat cu câteva lăzi de vodcă trei vehicule militare blindate  de la o unitate militară și în fruntea a aproximativ douăzeci de colhoznici a ajuns pe 11 decembrie la marginea orașului Omsk, unde au petrecut noaptea, iar a doua zi, a  pus la punct  un plan de  răscoală.

 

 

 

 

 

 

 

 





 

 

 

 

Revenit la „bază”, Mandrik a găsit întreg detașamentul fără excepție beat.  Jigniți de înjurăturile maiorului, colhoznicii  au refuzat să mai preia puterea, mai ales că se terminase vodca .


Mandrik a fugit de la Omsk la Moscova, unde s-a lansat din nou activități subterane pentru pregătirea unei  răscoale, de  această dată  în capitală.

La sfârșitul anului 1999, când fusese deja arestat de FSB, Mandrik, într-o notă adresată șefului poliției secrete de atunci , Vladimir Putin, a descris perioada șederii sale la Moscova astfel:

„Din februarie până în iunie 1999, a fost creat Frontul Patriotic Popular al Rusiei pentru a uni toți patrioții Rusiei în  vederea  desfășurării unei  răscoale armate. Au fost tipărite 8000 de pliante – manifeste, care începeau cu cuvintele: „Tovarăși! O răscoală armată a poporului a avut loc în Rusia „, iar  oamenii au fost mobilizați în acest scop fiind tipărite hărți ale operațiunilor viitoare în care se indicau direcțiile de deplasare ale maselor revoluționare  către Moscova”.

Mandrik a fost condamnat  cu 20 de ani de închisoare, dar după 6 luni de arest, 4 luni petrecute  într-un spital de psihiatrie și 1 an și jumătate de procese, a primit doar 1 an de pușcărie, și  imediat după pronunțarea sentinței, a fost amnistiat chiar în sala de judecată.

Aparent, a fost salvat de faptul că psihiatrii îl diagnosticaseră drept  „o personalitate psihopată paranoică, predispusă la cuvinte și acțiuni nemotivate”.


În vara anului 1992, cetățeana germană Rajni (Rasma Rositis), o ucenică a  yoghinului  Babaji,  a sosit la Omsk cu sarcina de a să găsi și reînvia în întinderile siberiene  templul lui Hanuman, care, potrivit babajitilor, fusese centrul spiritual al lumii în epoca de aur anterioară.

 

Căutările au condus-o în satul Okunevo.
În raportul întocmit de   FSB-ul local  practicile babajiistilor din regiunea Omsk erau descrise astfel:
„Pentru ashramul lor, babajitii au cumpărat mai multe colibe, se îmbrăcau în haine indiene și cântau imnuri. Au amenajat un altar pe care erau reprezentate organe genitale feminine și masculine, alături de fructe și legume „. 

Mandrik a fost, de asemenea, impregnat de învățăturile sectanților , care au început să creadă că el este reîncarnarea unui alt „apărător al oamenilor de rând”, Emelian Ivanovici Pugaciov (n. 1742 – d. 10/21 ianuarie 1775), un conducător al revoltei țărănești dintre anii 1773-1775.

După încheierea procesului, Mandrik a lucrat ca șofer de microbuz, dar în 2004,a fost găsit sugrumat în propriul său apartament. Ucigașii  nu au fost găsiți până în prezent.

 

 

 





 

 

 

 

 

În același timp, în 1998, în Vyshny Volociok, un grup de „militanți ortodocși” Sisoev-Kharlamov se hotărîseră de asemenea să pună la cale  o lovitură de stat armată.

Sisoev era la acea vreme un om de afaceri de succes din clasa mijlocie – avea un han și un joagăr care pe la mijlocul anilor 90, s-a „molipsit” de fundamentalismul ortodox.

A călătorit la  locurile sfinte și vedea „dușmani ai lui Hristos” peste tot. Drept urmare, până în 1998, el a ajuns la concluzia că guvernul  Rusiei este nedrept și simțea că are forța necesară  de a conduce un  „guvern corect” al țării.
 

Sisoev a lăsat note despre perioada sa de revoltă și a  descris planul  său de răsturnare a regimului după cum urmează:

„Rebeliunea armată trebuia să se desfășoare conform unui plan conceput  anterior. După ce am confiscat arme, ne-am propus să eliberăm din închisoare aproximativ 70 de persoane, împreună cu care  să urma  participăm la atacarea  clădirii FSB, unde se găseau și o mulțime de arme. În același timp, urmau să fie incendiate clădirile tribunalului, punctele comerciale stradale și magazinele aparținând bandiților și figurilor odioase ale orașului.

Am crezut, nu fără motiv, că populația orașului nu va rămâne departe de exproprierea în curs. La început, în agitația nopții, autoritățile pur și simplu nu puteau înțelege ceea ce se întâmpla și vor ceda în fața panicii generale. În timpul confuziei, a fost planificat să se adune nucleul  rebeliunii și, după ce era înarmat, urma să acționeze sub comandă unică.  

Sediul ar putea fi amplasat în clădirea miliției sau în clădirea administrației regionale. De asemenea, era   necesară blocarea autostrăzii Moscova – Sankt Petersburg și lupta contra unităților OMON care urmau să sosească  din Tver .

Iată o listă aproximativă a acțiunilor planificate:



1. Discurs la radio și televiziune locale, explicând scopurile și obiectivele răscoalei.

2. Constituirea voluntară-obligatorie a detașamentelor de luptători

3. Naționalizarea combustibilului și a alimentelor, confiscarea vehiculelor interurbane și a mărfurilor transportate pe acestea pentru nevoile răscoalei.

4. Capturarea depozitelor de arme.

5. Execuții publice  ale oficialilor corupți, bandiților, proxeneților și a ofițerilor de poliție asociați acestora.

6. Evacuarea și trimiterea în patria lor a emigranților azeri.

7. Crearea de mici grupuri mobile de luptă pentru răspândirea rapidă a răscoalei în teritoriile vecine.

 

 

 

 

 

 

 





 

 

 

 

 

Toate aceste planuri  concrete și au servit drept ghid de acțiune în cazul succesului  în etapa inițială a revoltei.

Sisoev și partenerul său, Harlamov,  au inițiat un raid armat asupra clădirii ROVD, ucigând mai mulți polițiști. Cu toate acestea, în continuare „răscoala” lor din mai multe motive nu a funcționat și au fost forțați să se retragă.



Notele complete ale lui Sisoev despre „căutarea sa spirituală”, răscoala plănuită  și evenimentele ulterioare pot fi citite aici.

 

 

 

 

 

 

 





+++

 

 

 



În  1999, puterea puternic slăbită a liberalilor și oligarhilor, pe cale să  se prăbușească în fața revoltelor spontane populare, a predat tronul locotenent-colonelului Vladimir Putin, care le-a garantat păstrarea privilegiilor și influenței și care s-a menținut la putere până în prezent.

 

 

 

 

 

13/09/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , | Lasă un comentariu

Tânărul ofițer KGB Vladimir Putin pregătea o lovitură de stat în RDG pentru răsturnarea regimului lui Erich Honecker

 

Putin 3

 

                  Foto: Tânărul ofițer KGB, Vladimir Putin (dreapta)

 

 

 

Vladimir Putin nu a fost un simplu agent KGB în timpul șederii sale în RDG. Activitatea sa acolo făcea parte dintr-un plan secret KGB cu numele de cod  Luch, privind înlocuirea lui Honecker cu un reformator care urma să se apropie de Vest, scrie politologul german Alexander Rahr. 

 Alexander Rahr , care astăzi este consilierul Gazprom pentru probleme europene ,este considerat unul dintre politologii cei mai apropiați de Kremlin.

El a fost unul dintre primii nu numai în Occident, ci și în Rusia, care a scris biografia președintelui rus Vladimir Putin, despre  care se zvonea că l-ar fi cunoscut bine încă din 1990.

În carte, Rahr a explicat o serie de „punctele obscure” ale biografiei lui Putin, printre care și activitatea   în NKVD bunicului și tatălui său.

Analistul german scrie că în primii ani de serviciu în KGB, Putin a fost implicat în supravegherea turiștilor sovietici în Europa, precum și în urmărirea activităților bisericii.

Unul dintre capitolele cărții lui Rahr  este dedicat activității desfășurate de Vladimir Putin la Dresda, în RDG,  în perioada 1986-90:

„Putin a păstrat cele mai frumoase amintiri din perioada serviciului său în RDG. El a fost ghidat de principiul „fiecare are propriile slăbiciuni „și, prin urmare, a devenit un iubitor al băuturii tradiționale germane – berea.

Se plimba împreună cu Liudmila și seara mergea prin mici localuri, unde  comanda bere și cârnați la grătar. Putin se obișnuise  săbea chiar și patru litri de bere pe săptămână astfel că  în cele din urmă, a câștigat multă greutate.

La înălțimea lui relativ mică – 1 metru 72 de centimetri – a început să cântărească 85 de kilograme ceea ce l-a  obligat să poarte costume de mărimea 52, după ce mărimea  hainelor sale fusesese 44/46.

În timpul liber, îi plăcea să citească din i Schiller și Goethe și  a intrat în filiala Dresda a Societății iubitorilor de pescuit.

 

 

Putin Dresda

           

  Foto: Agenți ai Filialei KGB din Dresda (Putin al doilea de la stânga)

Un reporter al săptămânalului Welt am Sontag a reușit să găsească berăria Am Tor, care era frecventată regulat de angajații filialei din Dresda ai serviciilor de  informații  sovietice.â Proprietarul localului  a spus că nu l-a văzut niciodată pe Putin beat.

„Rusul” mergea deseori la locul său, se așeză la aceeași masă de colț, comandă o bere și urmărea cu atenție vizitatorii.

Din când în când, vorbea cu ei despre unele fleacuri și nu își exprima niciodată părerile politice. De sărbători, îi trata  cu vodkă, pe care o aducea   cu el.

Ce făcea de fapt Putin în Germania de Est? A fost implicat în intrigi politice din culise, despre care colegii săi din Ministerul Securității de Stat din RDG nu știau nimic?

Putin, care a ajuns în RDG cu gradul de căpitan și a avansat continuu, revenind în cele din urmă în Uniunea Sovietică cu gradul de locotenent colonel, având după standardele de atunci o carieră bună .

În 1987, lui Putin i s-a acordat medalia de aur „Pentru serviciu excepțional la Armata Populară Națională a RDG”, această distincție fiindu-i acordatăcu prilejul aniversării a șapte decenii de la  Revoluția din octombrie.

La 7 februarie 1988, Putin a primit medalia de bronz „Pentru Merit” a Ministerului Securității de Stat a RDG, deși nu pare să fi avut merite speciale. Și este complet de neînțeles de ce Prezidiul Sovietului Suprem al URSS i-a acordat „Medalia de onoare”.

Putin 4

 

 

 

 

Un bătrân diplomat american a vorbit destul de sceptic despre Putin: „Știm încă prea puțin despre această persoană și suntem nevoiți să dedicăm  mult timp și efort pentru a scoate la lumină unele momente întunecate din biografia sa.”

Nu este complet clar ce rol a jucat el în prăbușirea RDG și cum a evaluat schimbările epocale care aveau loc în  evoluția  țării gazdă. A fost el un participant la conspirația inițiată de Gorbaciov, al cărui obiectiv a fost  eliminarea lui Erich Honecker din cele mai înalte funcții de partid și de stat?

Conducerea KGB de la Moscova din 1987 a luat în calcul  prăbușirea RDG. Imediat după venirea la putere a lui Gorbaciov, informațiile sovietice și-au intensificat contactele cu reprezentanții elitei intelectuale din statele Blocului de Est pentru a răspândi acolo  ideile perestroika .

În iunie 1987, șeful de atunci al primei direcții principale a KGB,, Kriucikov a vizitat în secret Dresda și Berlinul de Est pentru a afla adevărata situație din  RDG.

În casa celebrului fizician Manfred von Ardenne, el a susținut deschis ideea democratizării sistemului social din Republica Democrată Germană și a propus discutarea posibilității de înlocuire a lui Erich Honecker cu tânărul secretar al Comitetului Central, Egon Krenz, sau cu  primul secretar al comitetului raional al SEDPG Dresda , Hans Modrow.

Moscova a înțeles că prezența lui Honecker și a grupului său de acoliți cu aceleași idei în cele mai înalte eșaloane ale puterii împiedicau punerea în aplicare a planurilor sale.

Prin urmare, KGB s-a angajat  folosind ofițeri special instruiți, într-una dintre cele mai secrete operațiuni având numele de cod „Ray”.

 

 

Putin-2

 

 

 

 

Acum, din motive evidente, Putin neagă categoric orice implicare în această acțiune, pe care nici conducerea SED, nici generalii Stasi nu o recunosc de multă vreme.

Cine în zilele noastre în Rusia mai vrea ca numele său să fie asociat cu Gorbaciov și cu prăbușirea Pactului de la Varșovia?

Însă, dacă Putin a aparținut cu adevărat acestui grup, atunci i s-a cerut să treacă de la recrutarea intelectualilor și  la utilizarea în interesul Moscovei a activiștilor bisericii și bineînțeles, a membrilor serviciilor speciale din Germania de Est în vederea subminării poziției lui Honecker și a grupului său de fideli.

La urma urmei, a fost practic vorba de pregătirea unei lovituri de stat, într-o țară prietenă.

 Ce urmărea KGB subminând bazele sistemul comunist din RDG  și din alte state din   blocul estic?

În fapt, nimeni nu și-a imaginat ipotetic posibilitatea prăbușirii Pactului de la Varșovia.

Astăzi, nu se prea comentează  că „revoluția de catifea” din Cehoslovacia a izbândit doar datorită ajutorului serviciilor de  informații sovietice.

În ceea ce privește evenimentele din RDG, Andreas Böhme și Rolf-Georg Reit au examinat în detaliu gradul de participare a grupului Luch în  cartea Conspiracy din 1999.

Într-una din conversațiile sale cu jurnaliștii, Putin vorbea cu indignare nedisimulată despre colegii săi de la Stasi, care până de curând au păstrat credința în idealurile comuniste.

Pentru Putin, conștientizase necesitatea unei restructurări a întregii structuri de guvernare din Uniunea Sovietică de către Gorbaciov și asociații săi, această poziție era complet inacceptabilă.

 

 

Putin 6

 

 

 

 

Fostii oficiali de securitate ai RDG, în schimb, îl descriu pe Putin ca o persoană introvertită și foarte prudentă, care știa să-și ascundă gândurile și sentimentele și care prefera să acționeze în culise.

 Dar, pe de altă parte, Putin i-a uimit pe ofițerii Stasi cu memoria sa facială aproape fenomenală. Aceștia au adus un omagiu minții sale extraordinare, educației și abilității sale de a rămâne tăcut. Nu a luat niciodată decizii pripite și nu a crezut în jurămintele altor persoane, preferând să se bazeze pe propria intuiție .

Colegii l-au apreciat pentru compoziția și autodisciplina lui . Potrivit unuia dintre colegii săi, Vladimir era „foarte nervos” în situații dificile.  În conversațiile cu prietenii și colegii, lui Putin îi plăcea să se numească „un reprezentant tipic al birocrației roșii” și vorbea cu mândrie despre participarea activă a bunicului său la evenimentele revoluționare din Sankt Petersburg, în octombrie 1917.

Putin a părăsit RDG în ianuarie 1990, la două luni de la prăbușirea Zidului Berlinului. Asta nu înseamnă că pleca într-o atmosferă calmă.

 

 

Generalul Dresda Stasi Horst Böhm la o dedicație școlară. Repro: Heiko Weckbrodt

Foto: Horst Böhm  

La 29 martie 1989, șeful direcției regionale  Dresda din Ministerul Securității  Statului din RDG, Horst Böhm, a prezentat un raport superiorului lui Putin, generalul Șirokov,  în care îi acuza pe subordonații acestuia că  încercau să recruteze ofițeri ai forțelor armate ale RDG, scrie publicația  rusă http://ttolk.ru 

 Evident, până atunci, liderii aveau deja câteva informații despre activitatea  grupului Luch, iar Honecker supărat îi ceruse lui Horst Böhm să strângă dovezi despre „activitatea subversivă” a lui Modrow, promițându-i în schimb  funcția de ministru al securității statului.

Potrivit istoricului german Hans-Joachim Hoppe,  Böhm a trebuit chiar să dea un ordin de arestare a  lui Putin, sub acuzația de „obținere a unor informații  care constituiau secret  militar al RDG”.

18/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cine și cum a declanșat războiul mondial ?

NAZISMUL ( partea 1 ) : religia nazismului , asemanari ...

 

Napoleon a desființat   Sfântul  Imperiu Roman de Națiune Germana, dar a eșuat in încercarea de a crea unul nou, similar.

De atunci cultura anglo-mozaică, imperiul anglo-saxon protestant, comercial-maritim aflat in luptă cu Europa Centrala, cultura continentala, agrar-industrială, romano-catolică, sunt mereu invingătoare.

Imperiul  al II-lea German a reușit o simbioza germano-mozaica și un avânt industrial continental provocator la adresa dominatiei britanice, astfel încât se ajunge din nou la un război, de data asta mondial, la sfârșitul căruia germanii sunt condamnați la despagubiri astronomice, de tip colonial.

Imperiul German al III-lea a denunțat simbioza germano-mozaica și  statutul de colonie ajungând la război cu Churchill nu si cu Stalin, când a ocupat Polonia, pentru că: “Hitler este doar un om care va deceda mai curând sau mai târziu. Pentru Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l convingem pe Hitler să atace URSS-ul pentru că acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania”.

Istoria e scrisa de invingatori, dar, la intrebarea de mai sus, adevarul iese la iveala cu ajutorul lui Harald James, Princeton, Stefan Scheil, Berlin .

Intrebarea e justificata de Brexit si mai ales de conflictulul din USA dintre cosmopolitismul și intelectualismul  mozaic si provincialismul, antiintelectualist protestant anglo-saxon, rezumat în sloganul„Jews will not replace us“ ( Evreii nu ne vor înlocui). (The Economist, London. nr. 9054, p.5, 7)

Viorel Roman: Cine, cum a declansat razboiul mondial (5)

Dupa Grecia si România cu cereri de 360 si 20 de miliarde de Euro, Polonia cere Germaniei 1.000 miliarde de Euro, cu toate că mai târziu, in 1953, Londra a renuntat la despagubiri de razboi.
Refuzul Poloniei față de cererea modesta, fireasca a Germaniei (opinie a analistilor rusi, recent si a presedintelui Vladimir Putin) de a avea un culoar spre Danzig, a declansat razboiul in urma careia Polonia s-a extins spre vest.

Totul incepe cu actiuni ostile ale polonezilor față de germanii prusaci, dupa ce Churchill le-a dat garanții ca după război vor ocupa Danzigul, Prusia inferioară si se vor extinde spre vest până pe Oder-Neiße, pe seama germanilor .

Asta voia Polonia înca din anii 20, cand Germania invinsa si dezarmata, putea fi usor atacata din est.( Ribbentrop: Oder: Die Verlockung des nationalen Aufbruchs. Eine politische Biographie, ed. Duncker & Humblot, Berlin 2013, 409 p.)

Stefan Scheil ne facem sa-l ințelegem pe Churchill când supunea spre aprobarea guvernului sau respingerea propunerilor de pace germane, valabile și pentru Polonia: “Hitler este doar un om care va deceda mai curând sau mai târziu.

Pentru Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l convingem pe Hitler să atace URSS-ul pentru că acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania.” (Stenogramele ședințelor guvernului britanic / Leon Kilzer: Churchill´s  deception – The dark secret that distroyed Nazi Germany.)

Polonia a fost nici mai mult, nici mai putin decât pionul otrăvit, de la care a început distrugerea celui de-Al treilea Imperiu German  si  s-a restabilit dominatia ruso-anglo-saxona in Europa, care fusese periclitata de Hitler.

 

03/07/2020 Posted by | analize | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: