Economia Rusiei în pragul colapsului: exportul record de petrol a adus venituri foarte mici
Economia Rusiei în pragul colapsului: exportul record de petrol a adus venituri foarte mici
Volumul exportului de petrol rusesc în luna martie 2023 a fost cel mai mare de la pandemie. Dar, în ciuda acestui fapt, veniturile Rusiei din exportul de petrol au scăzut aproape la jumătate comparativ cu anul trecut, scrie Agenția Bloomberg, citând datele Agenției Internaționale pentru Energie, informează Rador.
Luna trecută, Rusia a exportat în medie 8,1 milioane de barili pe zi – aceasta este cel mai mare indicator din aprilie 2020. Totodată, veniturile din export au fost de 12,7 miliarde de dolari, ceea ce este cu 43% mai puțin decât cu un an înainte.
Potrivit informațiilor AIEA, în luna martie, petrolul și produsele petroliere din Rusia s-au comercializat, în medie, sub plafoanele de preț stabilite. De exemplu, prețul mediu de export la petrol a fost de 50,67 de dolari barilul, în condițiile unul plafon actual de 60 de dolari.
Petrolul brut marca Urals, în condițiile de livrare FOB în Marea Baltică și în Marea Neagră, este comercializat în medie la 44,46, respectiv 44 de dolari barilul. Petrolul VSTO (este vorba de sistemul de conducte “Siberia de Est – Oceanul Pacific”) este vândut la aproximativ 67,5 dolari barilul.
Reamintim că, de la începutul lunii decembrie 2022, țările G7 și UE au introdus plafonul de prețuri la petrolul rusesc de 60 de dolari. Începând cu luna februarie 2023 a fost stabilit plafonul prețurilor pentru produsele petroliere la nivelul de 100 de dolari barilul (45 de dolari – pentru produsele petroliere cu discount).
La rândul său, partea rusă a refuzat să livreze petrol țărilor care s-au alăturat “direct sau indirect” plafonului, relatează https://timpul.md.
REACȚII DUPĂ EMITEREA UNUI MANDAT INTERNAȚIONAL DE ARESTARE PENTRU VLADIMIR PUTIN
După emiterea unui mandat internațional de arestare pentru Vladimir Putin
Curtea Penală Internațională a emis vineri un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, responsabil pentru crime de război comise în Ucraina.
Vladimir Putin este vizat pentru rolul său în deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia. Curtea Penală Internațională a emis, de asemenea, un mandat de arestare pe numele Mariei Lvovo-Belova, Comisarul rus pentru Drepturile Copilului.
Ucraina: Rusia a comis zeci de mii de crime de război
Rusia este acuzată încă de la începutul războiului de numeroase crime de război comise de forțele sale în Ucraina, acestea incluzând execuții sumare, tortură și violuri. La începutul lui februarie, procuratura ucraineană documentase deja circa 65.000 de cazuri de crime de război. Curtea Penală Internațională a deschis propria anchetă cu privire la crimele de război în urmă cu un an, iar mandatele de astăzi sunt primele care au fost emise.
Rusia cataloghează decizia Curții drept „lipsită de însemnătate”. Ucraina o salută
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, afirmă că deciziile Curții Penale Internaționale sunt lipsite de însemnătate, în condițiile în care Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma, astfel încât nu are vreo obligație cu privire la Curte.
Oficiali ucraineni, pe de altă parte, au salutat decizia Curții drept „istorică”, scrie https://www.veridica.ro.
Casa Albă spune că ”rămîne de văzut” dacă președintele rus Vladimir Putin se va confrunta în cele din urmă cu justiția pentru bănuitele crime de război, dar că SUA vor continua să ajute Ucraina să documenteze faptele Moscovei. Statele Unite nu recunosc CPI, dar Kirby a spus că SUA vor să vadă ”orice autori de crime de război trași la răspundere”. El a refuzat însă să spună dacă președintele Joe Biden va cere forțelor de ordine să-l aresteze pe Putin dacă vine în Statele Unite. John Kirby a declarat doar că este ”foarte, foarte puțin probabil” ca liderul rus să călătorească în Statele Unite.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și de Securitate Josep Borrell afirmă că decizia judecătorilor Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare a președintelui Rusiei este începutul procesului de aducere a lui Vladimir Putin în fața justiției. Șeful diplomației europene a scris pe Twitter că Uniunea apreciază și sprijină activitatea CPI.
Ministrul britanic al justiție, Dominic Raab a declarat că Regatul Unit va ajuta Curtea Penală Internațională de la Haga cu examinarea criminalistică și investigarea acuzațiilor împotriva lui Vladimir Putin. ”Bănuiesc că va fi un proces lung, dar același lucru s-a spus despre Iugoslavia, despre Rwanda și mulți dintre cei responsabili pentru vărsarea de sânge au ajuns în instanță”, a spus Raab.
Potrivit ministrului, în viitorul apropiat îi va fi greu pentru Putin să călătorească în jurul lumii, întrucât multe țări care sunt membre ale Curții Penale Internaționale vor fi obligate să-l aresteze. Ministrul britanic a subliniat că este important ca membrii comunității internaționale care susțin CPI să se asigure că instanța are suficient sprijin în anchetă, în expertiza criminalistică, în audierea martorilor, în suportul tehnic.
18 martie: Mandatul de arestare emis pentru președintele rus Vladimir Putin este un ”semnal foarte important” pentru lume și pentru victimele bănuitelor deportări forțate, a declarat președintele Curții Penale Internaționale.
Judecătorul Piotr Hofmańsk a subliniat că există 123 de state, două treimi din statele lumii, în care Putin nu va fi în siguranță (Vezi harta).
CPI nu judecă în absență, astfel încât președintele rus va trebui să fie ori predat, ori arestat înafara țării pentru a ajunge în fața tribunalului.
Foto: Pe hartă, cu roșu, țările care recunosc autoritatea Curții Penale Internaționale
Lista celor 123 de state în care Vladimir Putin poate fi arestat:
Afganistan, Albania, Andorra, Antigua și Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia si Hertegovina, Botswana, Brazilia ,Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodgia ,Canada, Republica Centrafricană ,Ciad, Chile , Columbia ,Comore, Congo, Insulele Cook ,Costa Rica, Coasta de Fildeș Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată din Congo, Danemarca, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finlanda, Franţa, Gabon, Gambia, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Grenada, Guatemala, Guineea Ecuatorială, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kenya, Kiribati, Letonia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Malta, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Namibia, Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Statul Palestinei, Surinam, Suedia, Elveţia, Tadjikistan, Timorul de Est, Trinidad și Tobago, Tunisia, Uganda, Regatul Unit, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.
Datele unui referendum online arată că cinci regiuni vor să se desprindă de Rusia!
Cutremur la Kremlin: „Cetățenii nu vor să hrănească Moscova și să moară pentru ea”
Visurile delirante ale dictatorului rus Vladimir Putin de a reînvia Uniunea Sovietică ar putea avea un efect totalmente diferit de cel dorit de Kremlin, majoritatea locuitorilor din cinci regiuni ale Federației Ruse, susținând ideea ruperii teritoriale de Rusia, implicit a proclamării independenței, așa cum arată un referendum citat de publicația poloneză TVP Info, evocat de jurnalistul Mircea Savin.
Regiunile care manifestă tendințe secesioniste sunt Ingria, Ural, Siberia, Kuban și Kaliningrad. Datele ce confirmă aceste tendințe au fost colectate prin intermediul „Referendumului național online privind autoguvernarea republicilor Federației Ruse” desfășurat între 16 și 28 februarie. Referendumul a fost organizat de activiștii ce locuiesc în teritoriile în cauză.
Potrivit sondajului, 72,1% dintre respondenții din regiunea Kaliningrad doresc să se desprindă de Federația Rusă. În Ingria, 66,2% dintre respondenți și-au dorit ca regiunea lor să obțină independență. În Ural, procentul s-a ridicat la 68,2%, în Siberia la 63,9%, iar în regiunea Kuban la 55,7%.
La sondaj au participat 5,6 milioane de persoane, potrivit organizatorilor ce au fost citați de TVP Info.
Se pare că peste 10.000 de persoane au contactat comitetul de organizare al referendumului și s-au declarat dispuse să colaboreze.
„Locuitorii din Ural și Ingria sunt cei mai activi. Majoritatea au studii superioare, ceea ce arată că elitele înțeleg perfect direcția în care se îndreaptă lucrurile sub Putin. Ei nu vor să ‘hrănească’ Moscova și să moară pentru asta”, se arată în declarația organizatorilor referendumului.
„Un referendum de succes este doar primul pas pe calea către autoguvernarea republicilor. Ingria, Kaliningrad, Kuban, Siberia și Ural vor fi libere!”, se mai arată în comunicat, potrivit TVP Info.
Referendumul a trebuit să se desfășoare online din cauza supravegherii omniprezente desfășurate de către forțele de securitate ruse.
Site-ul referendumului a fost interzis de Roskomnadzor, agenția executivă federală a Rusiei responsabilă de monitorizarea, controlul și cenzura mass-mediei ruse. Totuși, site-ul web poate fi accesat de pe teritoriul Rusiei prin servicii VPN, precum și în Uniunea Europeană. (sursa: TVP Info).
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 