Iubita de suflet a domnului Vlad Ţepeş

Iubirea de taină a lui Vlad Ţepeş

O cronică transilvană din secolul al XVIII- lea dezvăluie mai multe aspecte legate de marea iubire ce a purtat-o Vlad Tepes, Katharinei, o frumoasă sasoaică din  Brasov.

Se pare ca documentul transilvanean scoate la lumina o „taina de suflet“ a principelui muntean, cunoscut mai mult pentru cruzimea sa, decat pentru romantismul său și dragostea pentru o fată săsoaică din Schei.

Povestea începe aşa …

În anul 1455, lui Vlad Tepes i se încredinţează apărarea flancului sudic transilvănean de năvălirile otomane.

În acelaşi an, spre sfârşit, se arăta în „Cronica transilvană“, Prinţul Vlad Ţepes, guvernator militar si Duce de Fagaraş şi Amlaş, a început în Corona (Brasovul de astazi), o idila cu una dintre cele mai frumoase fecioare ale cetăţii, la mâna căreia aspirau deja trei pretendenţi bine văzuți din Patriciatul Săsesc.

Fermecatoarea săsoaica se numea Katharina, era fata ţesatorului  Thomas Sigmed-Siegal,  venit din Flandra la Brașov pentru a-i învăța pe cei tineri artele textile și a Suzannei Lorencz, o femeie de viță nobilă din familia Frone-Weis.

Katharina s-a nascut, conform documentelor gasite de cercetatoarea Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438.

Tatăl ei, Thomas Siegel, ajunsese  zunftmeister (staroste) al breslei tesatorilor din Seilergrasse – Ulita Funarilor, astazi Str. Castelului din Brasov .

Cand Katharina era incă o copila, casa tatălui sau a fost mistuita de un incendiu. Ramaşi săraci, parinţii săi au trimis-o, in 1450, la Mânăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf.

A stat acolo 5 ani, dar frumuseţea ei a fost remarcată si i-a dus vestea ca e «fara pereche» în cetatea Brasovului: işi purta parul blond dupa obiceiul sasesc, in lungi cozi impletite, iar ochii sai albaştri si talia zveltă au fermecat multi barbaţi din cetate, dar si pe altii, veniti din Transilvania, din Tara Barsei ori chiar din Flandra. 

Dupa cinci ani, vazând ca era curtata de multi pretendenti, parinţii au  scos-o pe Katharina din manastire. Avea 17 ani.

Se spune ca Vlad Dracula îl cunostea pe  batranul Thomas Siegel, tatal Katharinei, înca din 1438, cînd acesta fusese luat rob la turci, iar tatal sau, Vlad voievodul, insistase pe lânga bey sa-l elibereze.

Sarac, bolnav şi rămas fara casă, fostul staroste al ţesatorilor locuia acum împreuna cu familia sa la rudele soţiei, Susanna, născută Fronius, în aşa-numitul imobil „Tartler“.

Ca o paranteză, casa există şi astăzi şi se află pe strada Poarta Schei nr. 14.

Întîlnirea cu Vlad Dracula si Katharina a avut loc într-o dimineata geroasă de decembrie.

Asa cum era obiceiul în cetate la acea vreme, fiecare familie trebuia sa asigure prin rotatie si hrana soldatilor si aparatorilor bastionului breslei de care apartinea.

În acea dimineata era rîndul familiei batrînului Siegel. Katharina se chinuia sa traga la deal o sanie mare si încarcata cu vîrf, la care împingeau si verisoarele ei.

„Cînd a vazut-o sus la Bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofiterii sai, a sarit s-o ajute, spre uimirea tuturor. Desi era speriata din cauza grozaviilor pe care le auzise despre celebrul principe, fata a fost impresionata de gestul sau… Adevarul a fost ca Vlad – la vederea frumoasei tinere cu ochii ei mari si albastri si cozile aurii, foarte lungi si bogate, a fost lovit de o dragoste atît de napraznica încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiatii sai care îl avertizau despre implicatiile si pericolele la care se expune prin aceasta legatura. Se pare ca, tot din acel moment, a uitat si de toate celelalte aventuri pe care le întretinea în cetatea Coronei“, printre care Ursulla (din Schassburg / Sighisoara), Erika (din Bistrita) si Lize (din Hermannstad / Sibiu), povesteste  fosta profesoara de istorie Bertha Diana Krauser, cea care a pus cap la cap toate detaliile cronicii transilvanene.

Idila lui Vlad cu Katharina a creat mare nemulţumire în rândul patriciatului săsesc, mai ales ca familiile care şi-ar fi dorit-o drept noră pe frumoasa Katharina erau dintre cele mai importante în comunitatea săsească. Katharina fusese promisă de familia ei, încă din copilărie, conform unor cutume săseşti, vicecomitelui sibian, viitor primar, «Thomas Altemberger», având însă o mulţime de alţi pretendenţi din mica nobilime, chiar secuiască”.

Din cercetările istoricului Diana Krausser reiese că: „Se pare că a fost o dragoste pasională princiară interzisă într-un mare oraş cosmopolit transilvan care depindea, politic, de trei mari regalităţi vecine şi de alte două occidentale.

„Într-o zi de la începutul lunii decembrie 1455, ea l-a fermecat pe Prinţul «Dragula» sau «Tzepeşchi» (cum era numit pe atunci de către locuitorii din «Podragu» şi «Șcheii Braşovului»), seniorul prepotent militar şi judecătoresc al întregului comitat Ţara Bârsei (germană «Burzeland»; latină «Burcia»), fiind deja vestit pentru bogăţia sa şi faptele eroice de peste munţi împotriva năvălitorilor turci şi tătari.

Conform cercetării documentaţiei arhivistice regale a oraşului, cel aşa-numit «Vlad Țepeş» era trecut de prima tinereţe şi locuia sus, «PE COASTĂ», (în «CIOCRAQ»), cu o parte din familie şi Curtea sa, în străvechiul «Castel din Cotun» de la rădăcina muntelui (germană „Obere Vorstatt” – arealul Laceacu străzile în pantă din Curcani până la Pajişte).

Aleea care ducea de «Subtâmpa» la Castelul său (incendiat cu întreaga citadelă de tătari în 1688, demolat şi reconstruit în 1850 – azi „Liceul Silvic”) era numită a «Țintaşilor» (Arbaletierilor), a «Protectorului», a «Poliţistului» (germană «der Schutzherr») sau doar «Regală».

Intriga amoroasă

Potrivit documentaţiei, „Dracula” ar fi răpit-o şi, apoi, ar fi sedus-o pe Katharina, fapt ce a produs un mare conflict, pe care îl redăm în continuare:

„Prin fapta sa reprobabilă de răpire şi – ulterior – de seducere a fetei, «Dracula» a declanşat un conflict grav cu patriciatul german al oraşului care s-a finalizat în marea revoltă antiregală, din 1467, împotriva familiei «CORVIN»!

Cei «41 de tineri saşi», despre care se spune că ar fi fost ucişi de «Țepeş», pe colina de la Bartholomeu (Braşov), fuseseră trimişi de primarul sibian, având misiunea de a destabiliza zona prin intrigi şi îndemnuri de a nu mai asculta de conducătorul militar al regiunii, să nu mai respecte legile vamale şi de ordine internă reglementate de el.

Putem spune, astfel, că duşmănia dintre Braşovul aşa-zis «francofon» şi Sibiul – de unde a pornit în 1550 reforma lutherană în Transilvania – ar putea fi urmare a acestei intrigi amoroase!… Scandalul «Dracula» – Țepeş a constituit, de fapt, primul «TABLOID» medieval iar legenda sa, cu origini pur braşovene, este – aşa cum se vede – nemuritoare!”.

In ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras in ţeapa un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i bănuia de multe intrigi.

In timpul carnajului, la urechile lui Tepes a ajuns o veste care l-a infuriat cumplit: nevestele negustorilor atacasera familia Siegel, o batusera pe Katharina, care astepta al doilea copil, o pusesera la Stalpul Infamiei (in actuala Piata a Sfatului din Brasov) si-i taiasera cozile.

Atunci, Tepes a amenintat că va da foc întregii cetăți dacă i se va mai face vreun rău Katharinei și familiei sale.

Ca s-o scape pe femeia iubita, i-a eliberat pe ceilalti negustori saşi ce urmau a fi omorâţi.

Legenda spune ca Ţepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cosiţele Katharinei, pe care o păstra pe o pernuţă, intr-un dulap.

Intr-o zi, când a surprins-o pe soția sa ca umbla in dulap, s-a suparat foc si a batut-o.

In vara lui 1460, Vlad Tepes coresponda intens cu noul Suveran Pontif, Papa Pius II, căruia i-a adresat, pentru a doua oara, rugamintea de acordare a unei scrisori de indulgenta pentru a i se anula casatoria cu prima sotie (Anastasia Holszanska, nepoata Sofiei a Poloniei).

Vroia să o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau.

Legendele locale relatează că în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in râul ce inconjura cetatea.

Ramas văduv, Vlad a avut de gând sa o ia de nevastă pe frumoasa Cetaţii, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) si Christian (n. 1461), dar nu şi-a mai putut duce planul la bun sfîrsit, din cauza complotului caruia i-a cazut victima şi care s-a finalizat cu arestarea si întemniţarea sa de către regele Ungariei, Mathias Corvin, de unde a fost eliberat cu condiţia sa o ia in casatorie pe matusa acestuia, Elisabeta Corvin de Hunyadi.

Astfel, Tepes a ratat oficializarea relaţiei sale cu Katharina. Insa a mai avut cu aceasta inca doi copii – Hanna (n. 1463) si Sigismund (n. 1468).

Katharina însa i-a ramas aproape lui Vlad Tepes chiar si dupa caderea acestuia de pe tron, in 1462, iar Ţepes s-a ingrijit copiii sai, Vladislav, Catherina, Christian, Hanna si Sigismund,lăsându-le mostenire pamânturi si case, asa cum atestă carţile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo (Ladislau) sau Siegel (numele de fata al Katharinei).

Asasinarea voievodului muntean in decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capăt celei de-a doua domnii, dar şi dragostei dintre el si Katharina.

Istoricul Krauser presupune că frumoasa Cetaţii Coronei, ajunsă la  39 de ani, s-ar fi întors la mănăstire, iar din cei 22 de ani dedeagostea mistuitoare dintre cei doi, a ajuns până în zilele noastre o poveste superbă despre iubirile acelei vremi.

În casa din Brasov, Strada Poarta Schei nr. 14, funcţioneaza astăzi o gradiniţă.

Bibliografie:

Articolul „Iubirea lui Vlad Dracula din Brasov” de Bianca Poanca Popa, publicat în Monitorul Expres din 14.04.2004.

Articolul „Marea iubire a unui sângeros voievod”, de Tatiana Dabija, publicat în Jurnalul National din 7.06.2004.

Amanta lui Dracula, primul tabloid medieval

Publicitate

Prințul Charles, moștenitorul tronului Marii Britanii, este unul dintre descendenții lui Vlad Țepeș

 

 

 

 

 

 

 

 

Prințul Charles are rădăcini în Transilvania și se laudă cu ascendenții săi valahi!
 

 

“Genealogia mea arata ca ma trag din Vlad Tepes”, i-a spus recent Printul Charles unui jurnalist englez, care venise pana în Transilvania, pentru a se convinge de pasiunea moștenitorului coroanei britanice pentru aceste locuri minunate. “Asa ca am ceva rădăcini pe aici”, a adaugat printul, plimbându-si oaspetele in decorul de vis al grădinii sale.
 
Puțini au crezut. Majoritatea au luat vorbele Prințului ca pe o glumă sau, cel mult, ca pe un gest de curtoazie la adresa României, ca pe o încercare cam stângace de promovare a Transilvaniei, prin intermediul celui mai comercial “produs” al sau, mitul lui Dracula.
 
Leo van de Pas : Vlad Tepes este în mod cert un unchi stravechi al lui Charles
O anchetă genealogică realizată de Formula AS arată însă că n-a fost vorba de un truc de marketing de promovare a Transilvaniei sau o afirmaţie hazardată, ci purul adevăr: prinţul Charles al Marii Britanii se trage din Vlad Ţepeş, supranumit Dracula.

Jurnaliştii revistei  au apelat la ajutorul lui Leo van de Pas, coordonatorul uneia dintre cele mai importante baze de date de genealogie din lume, colecţionar al unei vaste biblioteci de profil şi proprietar al site-ului de internet http://www.genealogics.org/.
Intr-un arbore genealogic atat de stufos precum cel al familiei regale britanice, a zecea generatie de dinaintea Reginei Mary, bunica Reginei Elisabeta a II-a, e neverosimil de scurta, doar o “crenguță”.

O bizarerie trecuta cu vederea. Caci nici unul dintre istoriografii maghiari care incercau sa demonstreze originea ardeleana a mostenitorilor coroanei britanice nu avea interesul sa arate ca acea “crenguta” ducea, intregită, tocmai la familia munteana a Draculestilor, la Vlad Tepes, la fratele său Vlad al III-lea Călugărul, la tatăl sau, Vlad Dracul, la Mircea cel Batran, pâna hat, departe, pe la 1300, la Basarab Voievod!

Prințul Charles nu glumise. Chiar se trage din familia lui Vlad Tepes! Documentele o confirma!

 

 

“In ziua de azi, lumea foloseste cu prea multa lejeritate termeni ca “stramoș” si “urmaș”. In sens strict genealogic, stramoșul Printului Charles nu e Vlad Tepeș, ci fratele sau, Vlad Calugarul. Insă, da, Vlad Tepes e in mod cert un unchi stravechi al lui Charles”, a explicat Leo van de Pas.
Acesta a trimis si genealogia clară, cu descendenta Reginei Elisabeta a II-a si a Printului Charles din Vlad Dracul, prin fiul sau, Vlad al III-lea Calugarul, fratele vitreg, de tată, al lui Vlad Tepes.

De la mijlocul secolului al XV-lea și până la începutul secolului al XVII-lea, vreme de cinci generații, stramoșii contesei Claudine Rhedey din Transilvania si, deci, si ai Printului Charles, au fost nobili munteni, voievozi si inalti dregatori din neamul Basarabilor.
 
Descendența Printului Charles duce direct si spre Stefan cel Mare

Istoricul clujean Tudor Sălăgean, specialist in istoria medievala a Transilvaniei și autor al unor lucrari referitoare la radacinile ardelene ale familiei regale britanice, sustine si el genealogia lui Iain Moncreiffe of that Ilk, despre care vorbeste Leo van de Pas.

„Intr-adevar, personajele care fac legatura dintre Basarabi si nobilimea ardeleana apar la sfarsit de secol XVI, in jurul anului 1600. Este vorba, in special, de logofatul Ivan Norocea si de fiica sa Zamfira, cea care va deveni, mai tarziu, sotia lui Peter Racz de Galgo. Mama Zamfirei era nimeni alta decat Stanca Basarab, fiica domnitorului muntean Mircea Ciobanu si a cunoscutei doamne Chiajna” … prin casatoria Zamfirei cu marele ambasador al Transilvaniei la Inalta Poarta, Peter Racz de Galgo, Zamfira este cea care duce sangele Basarabilor munteni in spectaculoasa increngatura de relatii la capatul careia se gaseste azi Printul Charles.

Nici un străin nu a vorbit vreodată atat de mult si de bine despre România și nici o mare personalitate contemporana nu a dovedit atâta tenacitate in sustinerea unor valori românesti.

Desi a vizitat prima oara tara noastra abia in 1997, devenind un obisnuit al evadarilor in Transilvania dupa 2004, Printul Charles, mostenitorul tronului Marii Britanii, este ambasadorul cel mai fervent, nu doar al frumusetilor Ardealului, de care este absolut fascinat, ci si al traditiilor, al patrimoniului si al comorilor naturale ale tarii noastre.

Arborele genealogic oferit de Leo van de Pas e confirmat si de o importantă lucrare aparută în Anglia în 1982, la scurt timp după nașterea Printului William, fiul lui Charles si al Dianei, următorul la coroană britanică pe linie succesorală, după Printul de Wales.

“Alteța Sa: strămoșii tânărului prinț” (“Royal Highness: Ancestry of the Royal Child”, in original), se cheama cartea semnată de Sir Iain Moncreiffe of that Ilk, un nume de referinta in domeniile genealogiei si heraldicii.

 

 

 

 

Ștefan cel Mare

 

 

 

Sir Iain a scris, practic, o carte-cadou la nașterea Prințului William.

Paginile 100-102 din cartea sa stau marturie. Ba mai mult: prin intermediul doamnei Chiajna, sotia lui Mircea Ciobanu Basarab, descendența Printului Charles duce direct si spre Stefan cel Mare si inaintașii sai, pâna la Bogdan I Voievod,întemeietorul Moldovei.

Noi dovezi că Prințul Charles este descendentul lui Vlad Țepeș: Un scriitor britanic a publicat arborele genealogic al familiilor celor doi

Vlad Țepeș și Prințul Charles al Marii Britanii sunt rude.

 

Mai exact Charles este descendentul celui care pe teritoriul României era cunoscut sub apelativul de Dracula. Informația a fost facută publică inițial chiar de prinț, pentru ca ulterior să fie confirmată și de scriitorului britanic David Hughes. Autorul a publicat patru variante ale arborelui genealogic în care sunt surprinse legăturile de familie dintre

Vlad Țepeș și prințul Charles al Marii Britanii.

Domnitorul roman Vlad Tepes a avut doi fii: pe Vlad Țepeluș și pe Mihnea I cel Rău. Potrivit scriitorului britanic David Hughes, aceștia la rândul lor ar fi avut cate un copil fiecare, tot baieti.

De-a lungul timpului, prin căsătorii succesive s-a ajuns ca fiii sau fiicele desprinse din Țepeș să se înrudească cu diverși membri ai unor familii de nobili maghiari sau de români maghiarizați.

Indiferent care din cele patru variante prezentate de autorul cărții „Cronicile Britanice” ar fi urmate, se ajunge la un punct comun si anume contesa Claudia von Rhedey, din Sângeorgiu de Pădure, Mureș.

Aceasta a fost stră-stră-bunica lui Charles, pentru că nepoata ei, Mary de Teck, s-a căsătorit cu regele Marii Britanii, George al V-lea. În acest fel, Mary de Teck a ajuns și ea regina Marii Britanii, dar și bunică a actualei regine a Regatului Unit, Elisabeta a II-a.

Asadar, rădăcinile printului Charles sunt adânc înfipte în pământul românesc. De aici și atașamentul pe care moștenitorul coroanei britanice îl are pentru țara noastră.

http://www.b1.ro/stiri/externe/noi-dovezi-ca-prin-ul-charles-este-descendentul-lui-vlad-epe-un-scriitor-britanic-a-publicat-arborele-genealogic-al-familiilor-celor-doi-14612.htm

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

http://www.bucharestherald.ro/dailyevents/41-dailyevents/30692-explosive-investigation-prince-charles-really-is-draculas-descendant

http://www.Romania Breaking News – RBN Press

http://www.formula-as.ro/ planete-culturale-30/printul-charles-urmasul-lui-tepes

 

 

 

Vlad Țepeș – prima victimă a unei campanii „mediatice” internaționale a fost reprezentat în istoria Rusiei ca prototip al șefului de stat justițiar și viteaz

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Voievodul muntean VLAD ȚEPEȘ (1431-1476) a fost prima victimă a unei „campanii de presă” internaționale.

 

 

 

 

 

 

 

● A domnit în Țara Românească de trei ori (august- octombrie 1448, 1456 – 1462 și 1475 – 1476), prima dată la vârsta de 16 ani. A fost un reformator drastic care a reușit, pe parcursul celei de-a doua domnii, să-și impună „programul de guvernare”: măsuri drastice împotriva hoţiei, promovarea muncii şi pedepsirea leneşilor, primul program cunoscut de integrare a ţiganilor, prin implicarea lor în luptele cu turcii.

● A fost prima victimă a unei campanii „mediatice” internaționale, lansată de negustorii sași din Brașov, cărora le-a impus principiul reciprocităţii în comerţul bilateral, deschizând calea negustorilor români.

Furioși, negustorii sași au declanșat o campanie furibundă, la toate curțile europene, împtriva voievodului, descris în culorile cele mai sumbre: primitiv, însetat de sânge, posedat de diavol, dependent de nevoia de a trage oameni în țeapă etc.

Grație acestei „campanii”, lui Vlad Țepeș (poreclit Dracula) i s-a atribuit „drepturi de autor” asupra pedepsei cu tragerea în țeapă, deși pedeapsa respectivă era curentă în epocă.

● Toată această faimă negativă nu i-a putut însă estompa calitățile militare. De o îndrăzneală și o inteligență ieșite din comun, Vlad Țepeș l-a înfrânt în luptă de două ori, în aceeași lună (iunie 1462), pe Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului: o dată în celebra acțiune nocturnă, când a atacat tabăra turcească din interior, și a doua oară la Chilia, când trupele otomane, ajutate de Ștefan cel Mare, au încercat, fără succes, să cucerească cetatea.

● Profilul lui Vlad Țepeș, realizat de călugărul rus Eufrosin (în relatarea sa din 1486, „Skazanie o Drakule voevode“, adică „Povestire despre Dracula voievod“) a devenit, în Rusia, prototip al principelui viteaz și justițiar.

Personalitatea sa a avut, de-a lungul timpului, un efect profund asupra teoriei politice rusești, de la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin. Este cunoscut faptul că, de exemplu, Ivan cel Groaznic l-a copiat pe voievodul român în măsurile sale justițiare, acestea rămânând conservate ca atare în folclorul rusesc.

Cartea lui Eufrosin s-a tipărit în Rusia în peste 20 de ediții.

A fost adoptat  în istoria Rusiei, de la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin, ca prototip al șefului de stat justițiar și viteaz.

 

Sursa: http://www.certitudinea.ro/calendar-certitudinea-luna-martie