Zeci de români au fost amendați în localitatea Trieste din Italia, pentru că s-au închis în biserică împreună cu doi preoţi și au sărbătorit prima zi a Paştelui ortodox
Zeci de români, stabiliți în localitatea Trieste din Italia, s-au închis în biserică împreună cu doi preoţi pentru a sărbători prima zi de Paşte ortodox. Mai mulţi localnici au văzut manifestările și au anunțat imediat organele de ordine.
„În urma verificărilor efectuate, forţele de ordine au descoperit 28 de cetăţeni români în interiorul bisericii pe care i-a amendat pentru încălcarea normelor împotriva răspândirii coronavirusului„, scrie Rotalianul.
Potrivit Rai News, când au sosit la fața locului, polițiștii nu au găsit persoane în afara bisericii, iar ușa lăcașului de cult era încuiată, dar din interior se auzeau voci care recitau cântece religioase.
După ce au insistat de mai multe ori la ușa bisericii pentru a primi un răspuns, în cele din urmă preotul Parohiei Învierea Domnului, care conform site-ului consulatului din Trieste se numește Eusebiu Negrea, a ieșit și le-a explicat agenților de poliție că în interiorul lăcașului se aflau mai mulți credincioși care sărbătoareau Paștele Ortodox.
Polițiștii au descoperit românii, toţi purtând măşti şi mănuşi, iar unii dintre ei ţineau nişte lumânări în mâini şi fredonau cântece religioase în limba română. Oamenii au declarat că au mers la biserică pentru ca preotul să le binecuvânteze ouăle de Paşte sau să participe la slujbă.
Toţi românii, inclusiv preoţii au fost sancţionaţi conform legilor din Italia, scrie https://www.antena3.ro/ romani-ascunsi-biserica-italia-paste
Mai multe informații în articolul de mai jos:
Îndemnul lui Mircea Dinescu: «Plantați sparanghel la biserici! S-a dat liber la cules !»
Mircea Dinescu a făcut o paralelă între restricțiile la care sunt supuși românii în timpul acestei pandemii și cele în care și-a petrecut arestul la domiciliu în 1989, arătând că nu avea nevoie de declarație pe proprie răspundere pentru a ieși.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 