Problema transnistreană dezbatuta la Vilnius de reprezentantii OSCE, SUA, UE, Rusiei si Ucrainei

 

 

OSCE, Rusia, Ucraina, SUA şi UE — la Vilnius, în problema transnistreană

 

Mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană, aflaţi într-o vizită de două zile în cadrul căreia s-au întâlnit cu lideri politici de la Chişinău şi Tiraspol, au salutat decizia de a da curs invitaţiei preşedintelui în exerciţiu al OSCE de a se reuni la Vilnius în zilele de 30 noiembrie-1 decembrie, la prima întrevedere oficială în formatul «5+2», după o pauză de aproape 6 ani.

La Chişinău, mediatorii şi observatorii s-au întâlnit cu preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar, Marian Lupu, cu premierul  Vlad Filat, cu ministrul de  Externe şi al Integrării Europene, Iurie Leancă, şi cu principalul negociator, Eugen Carpov.

La Tiraspol, au avut întrevederi cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, cu reprezentanţi ai conducerii Sovietului Suprem şi cu reprezentantul politic, Vladimir Iastrebciac.

Ambasadorul Giedrius Čekuolis, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflicte prelungite, a reiterat susţinerea faţă de acordul, la care s-a ajuns la 22 septembrie, de reluare a negocierilor oficiale în formatul 5+2, menţionând: «Nu ne putem permite să pierdem timpul şi impulsul pozitiv produs la Moscova.

Salut faptul că astăzi părţile au acceptat invitaţia preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Ministrul Afacerilor Externe lituanian, Audronius Ažubalis, de a se întâlni la Vilnius pentru a participa la prima întrevedere oficială în formatul «5+2».

Formatul «5+2» include părţile, mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană – OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi UE.

Participanţii la întrevederea de la Moscova din luna septembrie au convenit ca prima întrevedere oficială în formatul «5+2» să fie dedicată discuţiei privind principiile şi procedurile procesului de negocieri oficiale.

Sursa: zdg.md

Publicitate

Scenarii apocaliptice in Daily Mail : In martie 2016, armata lui Putin va cotropi Lituania, Belarus și Moldova, dupa ce va ocupa Letonia si Estonia…

Daily Mail publică scenarii apocaliptice: Moldova va fi invadată de tancurile rusești în 2016

 

Foto: dailymail.co.uk

”Când istoricii din viitor vor analiza evenimentele care au loc în prezent, cu siguranță vor spune că punctul de cotitură a fost Octombrie 2011. Mai precis, summitul liderilor europeni de la Bruxelles, care a 14-a oară au încercat să salveze Zona euro”. 

Așa începe scenariul apocaliptic imaginar prezentat de publicația britanică Daily Mail, care se va încheia cu prăbușirea Uniunii Europene în 2018. 

Potrivit sursei, în prezent, summitul de la Bruxelles pare a fi un eveniment trivial, care în curând va fi uitat te toți, însă nimeni nu-și imaginează ce consecințe va avea acesta.

În februarie 2012, va fi evident că acțiunile pentru a salva Zona EURO au eșuat. În Grecia, protestele împotriva măsurilor de austeritateale ale guvernului se vor transforma în lupte stradale, în timp ce cea mai mare parte din Europa de Vest va fi scufundată în recesiune. Guvernul statului elen va anuța ieșirea din Zona euro.

Pentru a calma spiritele, Franța și Germania vor trimite 5 mii de pacificatori în statul elen.

De celalaltă parte, în est, ursul rus renaște vechiul imperiu din ruinele visului european. „Criza europeană este o oportunitate pentru Federația Rusă. Zilele de umilință sunt în trecut. Imperiul nostru va fi reînviat”, declară Putin.

Daily Mail scrie că la 12 august, 2015, trupele rusești vor trece hotarul cu Letonia pentru a „restabili ordinea”. Țările europene vor refuza să intervină.

 În șase luni „pacificatorii” ruși vor intra în Estonia, iar în martie 2016, armata lui Putin cotropește Lituania, Belarus și Moldova.

Istoricul britanic Dominic Sandbrook scrie în această previziune prezentată de DailyMail că președintele francez Nicolas Sarkozy, se crede o reîncarnare a lui Napoleon și va amenda Constituția pentru a rămâne președinte pentru al treilea termen.

 

În 2017, Belgia va fi cotropită de Franța. Ulterior, ajutată de trupele spaniole și italiene, finanțarea germană și susținută de ruși, armata franceză va trece Canalul Mânecii.

 

Citiți aici detalii despre scenariul publicat de Daily Mail .

Sursa: UNIMEDIA

Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur era întrebat în anii ’90,ori de câte ori mergea la Moscova: „Când vă reunificaţi după modelul german?”. În 1991, SUA încurajau unirea României cu Moldova

 

 

Dl. Dan Dungaciu  are 43 de ani si este sociolog, directorul Institutului de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale al Academiei Române, profesor universitar la Universitatea Bucureşti, a fost consilier al preşedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

In cele ce urmeaza puteti citi largi extrase dintr-un interviu referitor la R.Moldova, acordat recent de prof.Dan Dungaciu ziarului Romania Libera.

 
“Dacă liderii de la Chişinău nu vor reuşi să facă ceva în această toamnă pentru desemnarea preşedintelui, venirea comuniştilor la putere este iminentă. Acest eşec va fi nu doar eşecul clasei politice, ci eşecul principalelor proiecte de stat pe care le are Republica Moldova.”
 

 

Moldovenii glisează mai mult spre Est, decât spre Vest?

 

D.D.: Cert este că în aceşti 20 de ani noi am strâns o întreagă bibliotecă a proiectelor eşuate faţă de Republica Moldova. Nu neapărat noi ca români, ci noi ca spaţiu atlantic.Care e cauza acestor proiecte ratate?

D.D.: Cred că nu s-a înţeles un lucru esenţial: orice îndepărtare a Republicii Moldova de România, incluzând aici identitatea şi limba, îndepărtează, de fapt, Republica Moldova de spaţiul euroatlantic. Orice tentativă de a găsi alte soluţii, inclusiv problemei identitare, deschide ferestre din Republica Moldova către spaţiul estic.

Identitatea românească a Republicii Moldova este singurul garant al orientării acestei ţări pe o direcţie europeană. Sună şocant, dar experienţa celor 20 de ani ne-a demonstrat acest lucru. Orice tentative de a găsi alte substitute împinge Republica Moldova spre Est.

 

Traian Băsescu a atras recent atenţia Republicii Moldova că se îndepărtează de UE fiindcă nu reuşeşte, după două alegeri anticipate, să-şi desemneze preşedintele. Cât de gravă e situaţia?

D.D.: Dacă liderii de la Chişinău nu vor reuşi să facă ceva în această toamnă pentru desemnarea preşedintelui, venirea comuniştilor la putere este iminentă. Acest eşec va fi nu doar eşecul clasei politice, ci eşecul principalelor proiecte de stat pe care le are Republica Moldova.

Cum vă explicaţi că guvernul de la Chişinău a păstrat decizia comuniştilor de a renunţa la „Istoria Românilor” ca materie de predare?

D.D.: În 2006, comuniştii care erau atunci la putere în Republica Moldova au găsit o soluţie de a scoate manualele de „Istoria Românilor” şi s-au folosit de o găselniţă europeană privind istoria integrată: din două manuale, „Istoria universală” şi „Istoria românilor”, au făcut un singur manual cu ajutorul unor experţi occidentali.

Când a venit Alianţa pentru Integrare Europeană la putere, nu s-a atins de această chestiune şi a motivat neintroducerea unui curs separat de istorie a românilor prin lipsa manualelor. Bucureştiul le-a trimis atunci 450 de mii de manuale, dar Chişinăul nu a schimbat nimic faţă de proiectul comunist.

 

În aceste condiţii, estimarea făcută de Traian Băsescu referitoare la posibila reunificare a  Republicii Moldova şi România ar mai putea deveni realitate?

D.D.: Cuvântul reunificare a fost în ultimii 20 de ani tabu şi adesea ne-am ruşinat să vorbim despre asta. În anii ’90 oamenii politici de pe ambele maluri ale Prutului ne-au explicat că unirea celor două state nu e posibilă, dar lucrurile nu stăteau chiar aşa.

Margaret Thatcher spunea într-un interviu că a vorbit cu Gorbaciov şi că preşedintele de atunci al Uniunii Sovietice i-a spus că vrea să menţină URSS, dar că ea i-a spus că ţările baltice şi Republica Moldova nu au aparţinut niciodată spaţiului rusesc. În 29 august 1990, ideea lui Thatcher era că Republica Moldova şi statele baltice sunt altceva.

Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, era întrebat în anii ’90 de câte ori mergea la Moscova: „Când vă reunificaţi după modelul german?”.

Vreţi să spuneţi că acum 20 de ani comunitatea internaţională nu ar fi respins o unire a Republicii Moldova cu România?

D.D.: Cel mai puternic semnal în acest sens a fost dat pe 28 iunie 1991, când Comisia de politică externă a senatului american a propus spre adoptare o rezoluţie care a fost votată de plen şi care spunea că Senatul SUA recomandă administraţiei americane „să sprijine autodeterminarea poporului din Moldova şi din Bucovina ocupate de sovietici şi să elaboreze o hotărâre în acest sens” şi „să sprijine eforturile viitoare ale guvernului Moldovei de a negocia paşnic dacă doreşte reunificarea Moldovei şi Nordului Bucovinei cu România aşa cum s-a stabilit în Tratatul de pace de la Paris din 1920, conform normelor în vigoare ale dreptului internaţional şi a principiilor Actului de la Helsinki”.

De ce n-a fost luată în seamă această recomandare a Senatului SUA în România?

D.D.: Pentru că principalii decidenţi de atunci aveau o grilă de lectură sovietică, reunificarea era ceva periculos pentru ei.

Ce posibilităţi rămân acum?

D.D.: În urmă cu 20 de ani ar fi fost posibilă o unire bazată pe entuziasm şi nostalgii istorice. Nu ne cunoşteam, dar eram entuziaşti. Între timp, ne-am cunoscut şi nu ne-am plăcut foarte mult, de aceea cred că, dacă se va întâmpla în viitor, va fi o acţiune pur pragmatică, nu în numele istoriei, ci a paşapor­tului românesc.

Cel mai mare pragmatism al cetăţenilor moldoveni va ajunge să fie unificarea cu România , fiindcă va fi singura soluţie, când lucrurile nu vor mai funcţiona în Republica Moldova, să primească o pensie europeană, un paşa­port european, să-şi poată trimite copiii la şcoli europene.

Cititi articolul integral in ziarul România Liberă