|
|
ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI CONCRETE DESPRE FEMEI
![[festivalul_veseliei.jpg]](https://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2010/02/festivalul_veseliei.jpg?w=558&h=373)
FEMEIA ÎN ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
– Care este ultimul lucru care s-a auzit prin radio înainte de explozia navetei Challenger?
– „Nu atinge butonul ăla, tâmpito!”
– Care este asemănarea între o farfurie zburătoare și o femeie inteligentă?
– Nu există dovezi palpabile privind existența vreuneia dintre ele…
– Care este femeia ideală?
– O blondă frumoasă, nimfomană, mută, surdă și orfană de mamă.
– Care este asemănarea între o femeie și un uragan?
– La venire, în ambele cazuri, e cald și umed, iar la plecare, în ambele cazuri, rămâi fără casă și mașină.
– Cum să faci să te căsătorești cu o femeie tânără, frumoasă, bogată și inteligentă?
– Te căsătorești de patru ori!
– Care este diferența dintre o baterie și o femeie?
– Bateria are și o parte pozitivă!
– Ce este pozitiv în faptul ca nevasta se rostogoleşte pe treptele pivniţei?
– Poate sa aducă şi câteva sticle de vin când se întoarce.
– Cine a reuşit să pună femeia la locul ei, în toată istoria mondială?
– Meşterul Manole.
– Când te poate ajuta o femeie sa devii milionar?
– Când esti miliardar…
– Ce face o femeie care nu are cu ce se îmbrăca?
-Se învaluie în tăcere.
-Care este asemănarea dintre o femeie şi o broască?
-Ambelor le este frică de barză.
-Care este deosebirea dintre o femeie bună si una rea?
-Femeia buna se duce in Rai; femeia rea se duce unde vrea ea.
-Care este diferenţa dintre femeie şi oglindă?
-Oglinda reflectă fără să vorbească, femeia vorbeşte fără să reflecteze.
O poezie celebră a marelui artist Constantin TĂNASE
Cum calcula pensia Constantin Tanase ?
Marele artist Constantin TĂNASE (5 iulie 1880-29 august 1945), este autorul unui „algoritm” de calcul al pensiei, valabil pînă în zilele noastre…
„ Astăzi eşti funcţionar
Însă mâine pensionar.
Poate te interesează
Pensia cum se calculează.
Ei, uite cum se calculează:
Din 35 de ani servici
Care vor fi socotiţi
Scazi primii ani de şcoală
Şi absenţele de boală,
Zilele de sărbătoare,
Orele suplimentare,
Plus un an şi patru luni.
Tragi o linie şi aduni.
Pe urmă împarţi la cinci, apoi
Ce-ţi dă înmulţeşti cu doi,
Scazi anul când te-ai născut,
Adaugi tot ce-ai scăzut
Şi la cifra ce-a ieşit
Pui un zero la sfârşit.
Anii pentru însuraţi
Se vor socoti dublaţi
Adică ani de război
Socotind că-n vremea asta
Te-ai războit cu nevasta.
La totalul obţinut
Pui trei zero la-nceput
Scazi anii de celibat
Ridici restul la pătrat
Şi-astfel într-o primă fază
Afli sumele de bază.
Apoi le extragi la toate
Rădăcinile pătrate
Şi la suma dobândită
Aplici cota cuvenită,
Care nu trebuie să fie
Mai mare de 5 la mie.
Din suma rămasă brută
Scazi 4 şi 8 la sută
Trei la mie la pompieri,
Impozitul pe averi.
Supracota respectivă,
Taxele pentru colivă,
Cinci la sută pentru dric,
Pe urmă nu mai scazi nimic.
Din totalul rezultat
Verşi 2/3 la stat
Şi restul ţi se cuvine
Nu ştiu dacă mă exprim bine!”
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 