GÂNDUL ZILEI

 

 

 

 

 

 

 

 

Voi, moralişti iluştri, gânditu-v-aţi vreunul
Că opere eterne, antume şi postume,
N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:
Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!

 

PĂSTOREL TEODOREANU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Alexandru O. Teodoreanu (născut la Dorohoi, în 30 iulie 1894), cunoscut  sub pseudonimul Păstorel, avocat şi scriitor român, mare epigramist, mare  gurmand, iubitor şi degustator  de vinuri şi coniacuri fine, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.

Era unul dintre fiii avocatului Osvald Teodoreanu și al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator. Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului Mitropoliei) și Ștefania Musicescu.

I-a avut ca frați pe Ionel Teodoreanu (1897 – 1954, cunoscut datorita scrierilor sale: La Medeleni, Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918.

 Mobilizat în Primul Război Mondial și rănit  de două ori, a fost decorat pentru eroismul dovedit în luptă cu Ordinul „Steaua Romaniei”.

 Pastorel Teodoreanu  a ocupat  și  ocupă  datorita  epigramelor sale pline de har, un loc de seama în istoria literaturii române.

 

A facut publicistica literara si politică, a ținut o insolita cronică gastronomica – care l-a nemurit in conștiinta publicului –, a scris piese si monologuri teatrale, schișe, nuvele si povestiri, poezie lirica, versuri.

A fost premiat al Academiei Romane în 1928 si al Societatii Scriitorilor Români in 1937.

Romanul său cel mai cunoscut este “Hronicul măscăriciului Vălătuc” (1928), despre  care criticul literar George Călinescu a spus ca  poate fi comparat cu celebrul “Gargantua şi Pantagruel”.

Se pare ca Pastorel a inventat un gen aparte de epigrame, care nu acuză și nu stropesc cu venin, scrise numai pentru a fi admirate pentru inteligența și umorul debordant pe care le degajă.

Asta atunci când nu sunt citite de persoane deficitare intelectual, sau de indivizi lipsiți de simțul umorului…

Când poeta Viorica Porumbacu, a scris nişte versuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:

” O, Europa, te simt în mine
Te simt vibrând adânc…”

A doua zi Păstorel a ținut să-i dea o replică acidă:

“Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din “Gazeta literară”
Dovedeşte elocvent
Că în …chestia matale…
De-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!”

Dictatura comunistă nu a reușit să-i încătușeze spiritul și nici să-i pună botniță, iar asta l-a costat.

Scrierile lui au circulat oral și chiar clandestin, stârnind furia conducătorilor regimului de atunci.

Despre dictatorul comunist al țării, Păstorel nu s-a sfiit să scrie, ignorând posibilele consecințe:

 

”Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la Academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.”

Nici ocupanții sovietici nu l-au speriat …

„Pe drumeagul din cătun,
Mergea ieri un rus și-un tun:
Tunul rus
Și rusul tun”.

Statuii ostaşului sovietic

Soldate rus, soldate rus,
Te-ai înălţat acolo sus
Că liberaşi popoarele
Sau fiindcă-ţi put picioarele?

 Până la urmă l-au arestat și, după o lungă ședere în pușcărie în interminabilele anchete ale Securității, s-a ajuns la o sentință de condamnare la 6 ani de închisoare corecțională  si 3 ani de interdicție, pentru ”uneltire contra ordinei sociale”.

N-a stat în închisoare ”decât” 3 ani, beneficiind de o grațiere, iar interdicția n-a durat decât un an, întrucât in 1964 și-a dat obștescul sfârșit, lasând în urmă amintirea unui boem nonconformist, a cărui valoare posteritatea a reconsiderat-o abia mult mai târziu.

Umorul și autoironia nu l-au părăsit pe inegalabilul Păstorel nici în ultima sa epigramă, scrisă atunci când era grav bolnav, internat într-un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor din Bucureşti.

 

 

 

Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor!

A murit după câteva zile, în ziua de 14 martie 1964…

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCĂ !

 

 

Gânduri grele…

 

 

 

 

 

 

 

Dragă Moș Crăciun, după sărbători, când nu vei mai  avea nevoie de ea, te rog să-mi dai mie lista cu fetele rele…

 

 

 

 Proverb vasluian: Fimeia vânătă di azi, îi fimeia îmbufnatî di ieri.

 

 

 

E uşor de remarcat, că majoritatea românilor cred că majoritatea românilor sunt proști…

 

 

O soţie bună nu strigă niciodată la soţul ei, ea dă ordinele calm, scurt, clar şi concis !

 

Dacă vrei să ţi  se ierte păcatele, trebuie mai întâi să păcătuieşti…

 

 

De ani de zile femeile îşi doresc egalitate între sexe numai că, din pacate, nu toţi bărbaţii au sexul la fel de mare.

 

 

M-am speriat atât de tare după înregistrările cu Bercea Mondial, încât dis-de-dimineață, am plecat să-mi plătesc toate datoriile către clanurile mafiote: am plătit curentul, întreținerea, impozitul pe mașină, internetul, dările locale și taxa radio-tv.

 

Din memoriile bulibaşei: „Cand eram mic, mama îmi lua tot ce-mi doream, iar tata ținea de şase…”

 

„Munca-i muncă, dar trebuie să ne mai și relaxăm” s-a gândit vecinul meu de apartament, la ora unu noaptea şi, lâsand bormașina din mână, începu să cânte la trompetă.

 

 

O veche legendă spune că există femei care, atunci când deschid dulapul, știu ce vor îmbrăca.

 

 Toți copiii înălțau zmeul, numai unul dădea cu el de pământ… era viitorul Făt-Frumos.

 

 

O judecătoare de la Tribunalul Municipiului București s-a plâns că, în timpul furtunii de ieri, s-a trezit cu o vilă în curte.

 

La o nuntă, toţi bărbaţii căsătoriţi au fost rugaţi de organizator să stea lângă persoana care le face viaţa frumoasă. Barmanul, aproape c-a murit sufocat.

 

Când încep să mă dezbrac în baie, în colţul oglinzii apare următoarea  inscripţie:

”Atenţie, urmează imagini care vă pot afecta emoţional!”

 

 E foarte important să faci femeile să râdă! Totuşi, dacă îţi reuşeşte faza asta când te dezbraci, nu este un semn prea bun…

 

 Cea mai bună dovadă că există civilizaţii extraterestre inteligente este faptul că nu ne contactează.

 

 

Filozofii care cred cu tărie în puterea de convingere a logicii, n-au discutat niciodată cu o femeie.

 

Fiecare bărbat de succes are în spatele lui o femeie. Dacă succesul continuă, mai apar și altele…

 

 
Daca ţi se pare ca Patria  te ignoră, încearcă măcar odată  să nu plăteşti taxele…

 

 

Astăzi, la muncă, am căzut de pe o scară de zece metri! Noroc că eram pe prima treaptă !

 

 

 

 

 

UN ULTIM OMAGIU !