CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DIALECTE ŞI GRAIURI ROMÂNEŞTI. VIDEO

 

 

Istoria dialectelor româneşti, originea, constituirea, dezvoltarea lor, este parte componentă a istoriei  poporului român privitoare la geneza principalelor variante teritoriale ale limbii române. Există şi numeroase şi divergenţe, dar în pofida diversităţii de opinii,majoritatea punctelor teoretice sunt comune: 

  • Apariţia celor patru dialecte nu s-a  produs simultan, ci în faze şi înprejurări istorice distincte;

  • Cea dintâi breşă a fost reprezentată de desprinderea din trunchiul lingvistic comun a aromânilor, respectiv a aromânei.

Pentru a reface sintetic istoricul acestui proces, este necesar sa reluam ideea că stadiul de română comună se caracterizează, în ansamblu, prin unitatea teritorială, culturală si lingvistică a românilor atât de pe  malul drept cât şi a celor de pe malul  stâng al Dunării.

Scindaţi mai întâi în două ramuri mari izolate de invaziile barbare, în primul rînd de cea slavă, românii au început să evolueze independent sub raport social, cultural şi desigur ligvistic, creîndu-se astfel premisa diversificării dialectale a limbii române.

Geneza dialectelor este strict legata de istoria populatiei romanesti nord si sud-dunarene.

 

Originea aromânilor 

Ramura aromânilor este reprezentata de urmaşii populatiei romanizate autohtone în Moesia (regiunea sud-est dunareana).  

 Originea megleromanilor. Meglenoromânii îşi au originea în sudul Dunării, proveniţi din aceeasi „patrie primitivă” ca şi  aromanii.

Retragerea lor in zone mai sudice s-a petrecut între secolele al XII-lea – al XIII-lea.

Originea istroromanilor. Istroromânii continuă, probabil populaţia romanizata sud-dunareana din regiunile nord-vestice ale Peninsulei Balcanice.

Istroromanii sunt la origine români nord-dunareni, desprinşi din blocul dacoroman şi în consecinţă, dialectul pe care îl vorbesc ar fi un grai al dacoromânei.

 

Originea dacoromanilor 

Dacoromanii sunt descendenţi ai populatiei romanizate nord-dunarene, pe care o continuă pe acelasi teritoriu; patria lor primară este Dacia.

 Roman. Dintre limbile romanice, limba română este singura care a impus ca etnonim modern si oficial un cuvânt moştenit din latinescul romanus.

Schiţă istorică.

Latina ne ajuta sa intelegem textele „falisce”, dar deosebirile sunt evidente. Latina a ramas timp indelungat, exclusiv limba acestei aglomeratii urbane: la inceputul secolului al VI-lea, la Praeneste (azi Palestina), se vorbea un idiom care desi strans inrudit si sensibil asemanator cu latina, prezenta fata de aceasta diferente profunde.

 Idiomurile „osce” si „sabelice”, de origine indo-europeana ca si latina consituie o „ramura” indo-europeana aparte, ramura italica. Separarea dintre limba Romei si cea a idiomurilor invecinate a ramas puternic intiparita in constiinta vorbitorilor.

Multi ani dupa stingerea acestor idiomuri, scriitorii latini subliniau inca diferenta intre vorbirea „urbana”, singura literara şi cea „rustică”, a ţăranilor din vechile împrejurimi agricole.

La nord, o pozitie aparte o detinea etrusca, limba unei populatii ajunse la un stadiu inalt de civilizatie si de organizare politica; timp de secole etruscii au fost stapanii Romei si si-au lasat amprenta pe institutiile politice si religioase ale romanilor.

Limba lor, fara indoiala de origine indo-europeana, n-a exercitat decat o influenta relativ redusa asupra latinei, limitata la cateva fapte de lexic si de derivare.

ROMANIZAREA

Pe urmele administatiei si a armatei romane, latina s-a raspandit in noile provincii. Populatiile cucerite au adoptat-o, ca a doua limba mai intai, si intr-o a doua faza i-au acordat rolul principal in comunicare, parasindu-si incetul cu incetul, limba originara, devenita pentru o bucata de vreme mijloc de intelegere a unor comunitati restranse.

           

Acest proces lent de invatare a limbii latine de catre bastinasi si de uitare treptata a limbii autohtone, poartă numele de romanizare lingvistică .

 

 

 

           Imagini pentru romani balcanici   map

Cu toate că, în decursul istoriei, se menţionează numeroase expediţii punitive, distrugeri de oraşe şi masacre, romanizarea a fost esenţialmente paşnică.

Propriul lor interes a determinat populaţiile supuse sa înveţe limba latină, latina oferindu-le şansa de a ieşi din cercul îngust al colectivităţii locale şi de a se integra lumii civilizate.

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/16/romanii-despre-romani-dialectele-limbii-romane/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/16/romanii-despre-romani-dialectele-limbii-romane/

http://www.rasfoiesc.com/educatie/literatura/DIALECTELE-LIMBII-ROMANE-PROBL68.php

 

18/06/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: