Un vameș din R.Moldova, sancționat pentru că nu a vorbit în limba rusă,a fost disculpat de justiție
.jpg)
Stanislav Tonu, inspector în cadrul postului vamal Chișinău, a câștigat definitiv lupta cu conducerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova, care la finele anului trecut i-a aplicat mustrare aspră pentru că a refuzat să vorbească în limba rusă cu un agent economic din Chișinău.
Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău care a constatat că vameșul nu era obligat să vorbească în limba rusă cu un cetățean al Republicii Moldova.
Incidentul a avut loc pe 24 octombrie 2018.
De Stanislav Tonu s-a apropiat un angajat al firmei Limani-grup din Chișinău și a cerut să-i explice modalitatea de preluare a mărfurilor vămuite. Vameșul i-a răspuns în română, iar agentul economic a insistat să vorbească cu el în rusă.
Atunci Stanislav Tonu i-a răspuns că vorbește în limba de stat și că nu se află pe teritoriul Federației Ruse ca să fie obligat să vorbească în rusă.
Ohrimenco a telefonat și s-a plâns la Serviciul Vamal, iar pe numele lui Tonu a fost pornită o anchetă de serviciu.
La 20 decembrie 2018, vameșul a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru că prin acțiunile sale ar fi lezat prestigiul Serviciului Vamal.
Vameșul a contestat în instanță ordinul de sancționare, invocând articolul 25 din Legea cu privire la Serviciul Vamal, care prevede că una dintre condițiile de angajare în cadrul Serviciului Vamal este cunoașterea limbii de stat şi nu se solicită cunoașterea altor limbi.
”Nu există niciun act normativ sau vreo prevedere legală care m-ar obliga să vorbesc în limba rusă cu un cetățean al Republicii Moldova. Această obligație nu este prevăzută nici în fișa postului”, a declarat Tonu în instanță.
Vameșul a pierdut procesul la Judecătoria Chișinău, dar a câștigat în instanțele ierarhic superioare.
Astfel, conducerea Serviciului Vamal a fost obligată să-și anuleze ordinul de sancționare, consemnează https://anticoruptie.md/ro/dosare-de-coruptie.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 