CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Chiar dacă sprijină autonomia ”Țării secuilor”și a Cataloniei, Ungaria respinge ideea acordării autonomiei ținuturilor locuite de țigani pe teritoriul ei

 

 

 

 

 

Țiganii din Ungaria, cât secuii din Transilvania!

 

 

Situația din Catalonia a aprinde periodic spiritele și în Ungaria. Pe deplin inspirați, cei din Partidul Țigănesc din Ungaria solicită un referendum pentru înființarea unei regiuni autonome țigănești, care să cuprindă patru județe din estul Ungariei, cu o pondere etnică semnificativă a țiganilor, care vorbesc româneste – aproape 600.000 !!
Aici cum vom vedea nu se va manifesta … sprijinul UDMR, care pledează doar în România pentru autonomia etnică a secuilor și dreptul la autodeterminare al minorităților.  

 
 Băiaşii provin din grupurile de mineri, lemnari şi meşteşugari aduşi în timpul Imperiului austro-ungar din Transilvania şi Banat.

Ei trăiesc în nordul şi estul Croaţiei, sudul Ungariei (zona Pecs). 
Cel mai devreme au sosit în nordul şi estul Croaţiei şi în sudul Ungariei în sec. XVII, dar puţinele date istorice se referă la sec. XVIII şi XIX” (Dorin Lozovanu) „Populaţia românească din Peninsula Balcanică. Studiu uman geografic”).

Primele atestări istorice datează din sec. XIX. În registrele bisericeşti de botez au fost consemnate primele nume băieşeşti: Bogdan; Ignat, Orsos, foarte răspândite şi azi scrie http://www.evz.ro/ tiganii-care-vorbesc- limba-lui-tudor-vladimirescu

 „Graiul băiaşilor e apropiat de cel bănăţean, având o serie de elemente ardelene” (Dorin Lozovanu, idem). Ei folosesc o limbă română veche de cel puţin 200 de ani, în care s-au amestecat câteva cuvinte maghiare, croate, nemţeşti. 
Număr. Nu există date recente. Se estimează că, doar în zona Pecs, trăiesc 50.000 de băiaşi…

Harta pentru Pécs, Ungaria

Suntem siguri că udemeriștii in semn de fair play vor susține autonomia ,,Ținutului țigănesc” din Ungaria, la fel cum susțin cauza ,,Ținutului Secuiesc” și a independenței Cataloniei…

 

”Băiaşii au cetăţenie maghiară, pentru că trăiesc în Ungaria de cel puţin 200 de ani… și au un indice demografic bun…“Băiaşii”, care locuiesc la periferia oraşului Pecs, din Ungaria,  sunt si urmaşii ţiganilor fugiţi din zona Secuilor (Herculean ; Borosneu ; Baraolt ; Tzigania dinspre Valcele, etc) aduși in urmă cu 200 de ani, care au păstrat intacte unele expresii dintr-o limbă română arhaică.

În Ungaria există trei grupuri de Băiași, două în sud-vest și un grup pe malurile Tisei. Unul dintre grupurile din sud-vest și cel din Tisa se identifică beás . Acesta din urmă este numit și ticsán („de la Tisza”), în timp ce celălalt grup din sud-vest este numit cigány 

 Anna Pálmainé Orsós în studiul său din sud-vestul Ungariei, indică existența unei populații care se auto-identificată ca Boyash , 67% dintre cei chestionați spun că sunt Boyash, 23% Boyash și maghiari și 10 % unguri.

Băiaşii vorbesc o limbă română care sună bizar. Pronunţă „â” mai des decât prevede standardul actual al limbii române, folosesc sintaxa inversă şi accent pe ultima silabă, ceea ce întăreşte impresia de străvechi-rural a limbii lor.
Pentru orice etnolog, e clar că limba maternă a băiaşilor e româna veche, vorbită în Banat şi prin Ardeal în urmă cu câteva sute de ani.

Aceasta e caracteristica specială a băiaşilor : au renunţat la limba lor şi au adoptat limba română, învăţată în anii de robie din Banat şi Ardeal, limbă pe care au păstrat-o apoi cu sfinţenie, după migraţia în Ungaria (respectiv în nordul şi estul Croaţiei) deşi trăiesc acolo de 200 de ani.

Aşa se face că, în acest moment, băiaşii sunt, practic, un fel de muzeu viu al limbii române de pe vremea lui Tudor Vladimirescu…  Departe de apucăturile ţigăneşti din România, băiaşii din jurul oraşului Pecs s-au occidentalizat şi au prins cutume europene. 

 

          Dar, chiar si așa nimeni nu-i vrea, cu atât mai mult când partidul naționalist maghiar Jobbik pune problema lagărelor de concentrare pentru etnicii romi

 

Băiaşa, sau limba „ţigănia”, nu conţine niciun cuvânt în limba romani (ţigănească),  care e  în schimb, plină de cuvinte româneşti arhaice şi, pe ici pe colo, cuvinte maghiare noi, dar modificate, plus altele sârbeşti, nemţeşti sau croate.
 
Întrebaţi ce e cu ei în mijlocul Ungariei, băiaşii ridică din umeri. Aşa se ştiu, din moşi-strămoşi.
Ţinând cont de extinderea Imperiului Habsburgic, este cunoscut faptul unor asemenea deplasări de populaţie”, apreciază istoricul Dorin Lozovanu. Rupţi de România, băiaşii de lângă Pecs se ţin români numai muzical.

Cuvintele moderne pe care le recunoaştem, sporadic, în vocabularul lor le-au învăţat din manele. Nu există casă unde să nu se asculte exclusiv manele.

Până şi cei mai şcoliţi oameni din sat,- profesori sau oameni cu facultate -, sunt înnebuniţi după muzica celor mai în vogă manelişti români.

În Sânmarta tot foarte vuieşte Nicolae Guţă, Sorina, Florin Salam, Florin Minune. Foarte vuim că pricipim di ce vorbeşte şi încă tot asta ascultăm. Noi gândim că d-aia vurbeşte ce şi noi aiem bai, şi ei spune aia, că şi ei aşa de bai are, cum noi, şi tot gândeşte că în limba noastă ei vorbeşte şi d-aia pricem că şi pricipim şi gândim şi noi aşa cum ei, şi zgondă glas are”, explică Ignacz Timea, pedagogul şcolii, o tânără de 20 şi ceva de ani.

În prezent, interesul pentru băiaşi a fost trezit graţie studiilor sociologice ale lui Derdak Tibor (49 ani), asolvent de Sociologie şi Franceză la Universitatea din Budapesta. Studiind comunităţile băieşe, a concluzionat că sunt circa 50.000 de băiaşi în Ungaria, Serbia şi Croaţia. 

Numărul lor e mai mare decât cel al românilor propriu-zişi din Ungaria, dar nivelul lor cultural e foarte scăzut.
Derdak Tibor a fost atât de şocat de această descoperire şi s-a ataşat atât de mult de băiaşi (oameni foarte veseli, foarte prietenoşi şi cu poftă de învăţătură), încât a renunţat la apartamentul din Budapesta (era şi deputat în Parlamentul Ungariei) şi s-a mutat la Pecs.
A înfiinţat o fundaţie, a luat legătura cu organizaţii internaţionale ale ţiganilor şi a deschis la Pecs, primul liceu ţigănesc din lume, ce a început să funcţioneze efectiv în 1994. Două zile pe săptămână, tinerii învaţă la Liceul „Ghandi” limba şi cultura băiaşă.
Comunitatea băiaşă e una specială: părinţii, deşi nu sunt aşa şcoliţi, îşi trimit copiii la şcoală, chiar dacă asta înseamnă că în familie se fac sacrificii. Din ce în ce mai mulţi băiaşi merg la studii. Se lucrează pentru integrarea lor în comunitate, copiii sunt învăţaţi despre cultura maghiară, europeană şi despre cum să se poarte în societate”, spune sociologul Erika Csovcsics, fost director al Liceului „Ghandi” în perioada 1994-2009.

„Niciodată nu voi şfăgi aşa bine ca un meşcer” Derdak Tibor a învăţat băieşeşte de la copiii aduşi la şcoală şi română din manuale (în 1993, când l-am cunoscut, avea în bibliotecă, abecedare din România şi o pisică pe care o striga „Mâţa”).

Am învăţat de la ei, niciodată nu voi şfăgi aşa bine ca un meşcer a scrie bine româneşte”, recunoaşte Derdak Tibor.

Şi adaugă: „Băiaşii trebuie să ştie că limba pe care o grăiesc nu-i o limbă de nimic, că-i o limbă adevărată”.

 

 

 

 

 

 

 

11/09/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: